BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Câţi bani iţi trebuie dacă vrei să iţi petreci vacanţa în Dubai

    Pachetele turistice pentru Dubai au un preţ care porneşte de la 495 de euro, iar cheltuiala medie pentru o vacanţă în acest oraş al luxului este de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, potrivit Christian Tour. Cererea pentru vacanţe în Dubai a explodat în ultimii doi ani, în 2014 înregistrându-se creşteri de 200% faţă de anul anterior, transmit reprezentanţii aceleiaşi surse.  

    „În ultimii ani, Dubai şi Emiratele Arabe Unite au devenit o destinaţie tot mai interesantă şi pentru turiştii români. Cererea pentru această zonă a început să crească începând din 2013 şi a fost în continuă creştere până în prezent, în anul 2014 înregistrându-se un boom de pasageri. Numărul celor care au plecat prin Christian Tour a crescut în 2014 cu circa 200% faţă de anul anterior. Pentru prima parte a anului 2015, trendul a rămas ascendent”, declară Marius Pandel, CEO Christian Tour.

    Pachetele turistice pentru Dubai pornesc de la 495 de euro şi  cheltuiala medie de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, Dubaiul devine un lux accesibil pentru turiştii români, prin programele Pegas Holidays, brandul specializat în vacanţe de lux al Christian Tour.

    Prin Pegas Holidays, Christian Tour lansează în acest sezon şase pachete turistice pentru toate categoriile de turişti: Luxul Accesibil, Standard, Senior Voyage, Luxury, Winter Sun şi Revelion 2015-2016. Cei care vor să se bucure de luxul Dubaiului şi al Emiratelor la preţuri mai mici decât media au la dispoziţie programul Luxul Accesibil, care porneşte de la 495 euro de persoană şi include cazare la hoteluri de 3 stele aflate în oraş, pentru 7 nopţi, cu mic dejun inclus. Pachetele Standard încep de la 599 euro şi includ cazare la hoteluri de 4 stele situate în oraş sau pe plajă, cu mic dejun sau demi-pensiune.

    „Hotelurile din Dubai sunt foarte noi, pentru că infrastructura turistică s-a dezvoltat în ultimii 10 ani. De asemenea, multe dintre ele fac parte din lanţuri de hoteluri renumite (Hilton, Sheraton, Marriott, Golden Tulip etc.) şi respectă standardele impuse la nivel mondial. Hotelurile de 3 şi 4 stele sunt cele mai căutate de turiştii din Europa şi America, pentru că sunt echivalente unei categorii superioare din ţările lor de origine. Au servicii foarte bune, camere foarte mari, iar majoritatea au piscină pe acoperiş şi spa în interior”, precizează CEO-ul Christian Tour.

    Din datele celui mai mare tour operator de chartere din România, reiese că turiştii români care călătoresc în Dubai preferă hotelurile aflate în oraş, în apropiere de mall-uri şi de staţiile de metrou. Majoritatea cheltuiesc în jur de 700-750 de euro per sejur şi aleg minim 1-2 excursii opţionale. Printre cele mai căutate sunt turul oraşului Dubai, vizita la Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume, un safari în deşert, cu cină şi spectacol tradiţional într-o oază, un prânz sau o cină la Burj al Arab, singurul hotel de 7 stele din lume, o plimbare cu bărcuţele tradiţionale „dhow”. Tarifele pentru excursii variază între 65 şi 175 euro de persoană.

    Perioada preferată a turiştilor români este şi cea ideală de călătorie: decembrie – februarie, când temperaturile sunt foarte plăcute, de circa 24°C. O „Antalya de iarnă”, Dubaiul oferă servicii similare pe nişa resorturilor all inclusive ca staţiunea turcească, din ce în ce mai mulţi români rezervându-şi sejururi şi în mai – iunie la plajă, în Abu Dhabi sau Ras al-Khaimah. Mai mult, proprietarii lanţurilor din Antalya încep să-şi construiască hoteluri pe plajele fine de pe coastele Emiratelor.

    Christian Tour, una din cele mai mari agenţii de turism din România, împreună cu toate companiile din grupul său, a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de 62 de milioane de euro, cifră care o clasează în topul agenţiilor de turism din România. Cu o istorie de 18 ani în piaţa de turism autohton, Christian Tour deţine în acest moment 30 de agenţii proprii în toată România, plus o filială la Chişinău şi cca. 168 de angajaţi, rămânând în continuare cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter din România şi  lider de piaţă pentru numărul de turişti care au ales să călătorească cu acesta.

  • Câţi bani cheltuiesc românii pe o vacanţă last minute?

    Anul acesta, turiştii alocă, în medie, câte 400 euro/persoană pentru o vacanţă last minute de o săptămână în Grecia, cu 50 euro/persoană mai mult faţă de bugetul mediu cheltuit în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor trimise de agenţia de turism online Paravion.ro.  De asemenea, turiştii care călătoresc în Cipru, Malta sau Spania sunt dispuşi să cheltuie până la 600 euro/persoană pentru un sejur de 7 zile.

    Turiştii români aleg destinaţiile last minute datorită preţurilor scăzute ale vacanţelor, potrivit Paravion.ro. Astfel, pentru o săptămână petrecută în Grecia, bugetul mediu pe care turiştii sunt dispuşi să îl aloce este de 400 euro/persoană, în creştere cu aproape 10% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Insulele Zakynthos, Creta, Corfu, Rhodos şi Santorini sunt cele mai populare destinaţii de tip last minute în rândul turiştilor tineri şi de vârstă mijlocie. Aceştia sunt atraşi de preţurile avantajoase practicate de operatorii din această ţară, precum şi de facilităţile de relaxare oferite de insule. Alte destinaţii preferate de turişti sunt Cipru, Malta şi Spania”, declară Remus Vişan, managing director Paravion.ro.

    În general, pachetele de vacanţă last minute în Grecia sunt achiziţionate de cupluri cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, care doresc să petreacă un sejur de 7 zile la plajă, cea mai solicitata perioadă fiind săptămâna 10-16 august. Din datele agenţiei Paravion.ro mai reiese faptul că şi turiştii din categoria de vârstă de peste 50 de ani preferă destinaţii care oferă aceleaşi facilităţi, pachetele last minute achiziţionate de seniori reprezentând 10% din totalul celor vândute de agenţie. Spre deosebire de turiştii mai tineri, aceştia sunt dispuşi să cheltuie, în medie, 500-600 euro/persoană, preferând să călătorească în Malta, Cipru sau Spania. 

  • Doar un român din trei au fost în vacanţă. Unii se pregătesc încă. Accesul la e-mail, reţelele de socializare şi alte servicii online este mai important decât facilităţile pentru familie

    19% aşteaptă reducerile pentru vacanţe din septembrie, iar 10% intenţionează să îşi facă vacanţa în perioada octombrie – decembrie (10 %). Călătoriile durează de obicei două săptămâni (peste 36% dintre respondenţi petrec în medie 14 zile de concediu pe an), iar sumele cheltuite nu sunt foarte mari: 50% alocă până la 500 de euro pentru toate cheltuielile de vacanţă.

    38% dintre călători consideră internetul de importanţă crucială pentru planificarea vacanţelor şi 42% îl folosesc şi pe parcursul călătoriei sau vacanţei. Ei folosesc internetul pentru căutarea de oferte de vacanţă la cele mai bune preţuri posibile, dar şi  pentru căutarea de informaţii detaliate referitoare la destinaţia de vacanţă, cum sunt preţurile medii, restaurante recomandate, atracţii turistice, informaţii referitoare la sănătate şi siguranţă, reglementări vamale şi date privind vizele şi imigraţia.

    În ambele cazuri menţionate mai sus, canalele online sunt mai populare ca sursă de informare decât cele offline. De exemplu, numai 18% caută oferte şi 20% caută informaţii detaliate prin intermediul unui consultant în turism  sau prin telefon, în timp ce 45% şi, respectiv, 28% folosesc paginile web ale agenţiilor de turism sau profilurile acestora de pe reţelele de socializare. Alte canale online – precum motoarele de căutare sau portalurile de călătorie – se bucură şi ele de o cotă ridicată de popularitate în rândul călătorilor

    Turiştii români nu mai sunt pasionaţi de pachete de călătorie all-exclusive pentru destinaţii luxuase şi închise. Cea mai atractivă vacanţă pentru 31% dintre români este cea de relaxare, urmată de vacanţele cu beneficii pentru sănătate (17%) şi concediile însorite (12%) Românii preferă în principal să se cazeze la hotel  (40%), dar  apartamentele închiriate  (23%) şi locuinţele prietenilor  (12 %) sunt de asemenea în topul preferinţelor.

    Atunci când vine vorba de alegerea locului exact pentru petrecerea vacanţei, cel mai important factor continuă să fie preţul (85%) şi opiniile sau recomandările bune de pe internet (67%). În acelaşi timp, conexiunile Wi-Fi sunt cel mai important factor la selectarea locului de cazare pentru peste 59% dintre români. În acest fel, accesul la e-mail, reţelele de socializare şi alte servicii online este mai important decât facilităţile pentru familie (57%) sau distanţa până în centrul oraşului (53%). De asemenea, turiştilor le place să aibă la dispoziţie numeroase metode de plat㠖 posibilitatea de a plăti pentru vacanţe în moduri cât mai variate este importantă pentru  55 % dintre respondenţi.

    Cea mai populară metodă de călătorie este cu maşina, aleasă de 63% dintre turişti, în timp ce următoarea preferinţă este avionul (17%). Românii îşi aleg liniile aeriene şi zborurile în principal în funcţie de  preţ (94%), de politica privind bagajele (83%) şi de oferta de destinaţii (76%). Mai mult, un factor foarte important este reprezentat de discounturi şi alte promoţii – care sunt motivul realizării achiziţiei pentru  9% dintre români.

    Internetul nu este util doar pentru planificarea vacanţelor, ci şi în timpul deplasărlor propriu-zise – circa 31% dintre români îl consideră crucial în timpul concediului. În vacanţă, internetul este folosit pentru a verifica hărţi sau a stabili itinerarii (36%) ori pentru a găsi cele mai bune restaurant ori atracţii turistice (25%). Mai mult, internetul este adeseori utilizat în timpul vacanţelor pentru a fi în contact cu prietenii şi familia prin intermediul  social media (26%) şi pentru a rămâne la curent cu lucrurile care se întamplă la serviciu (8%).

    Românii aflaţi în vacanţă sunt calculaţi – şi alocă în medie un buget de 500 de euro pentru cheltuielile de concediu. Cu toate acestea, ei fac achiziţii online şi în vacanţă, în special bunuri digitale – e-book-uri pentru citit la plajă, muzică pentru deplasările cu maşina, dar şi alte tipuri de produse; posibilitatea realizării de achiziţii online este importantă pentru 2% dintre turişti.

    Cele mai populare metode de plată pentru acoperirea cheltuielilor de vacanţă (atât înainte cât şi pe parcursul deplasării sau vacanţei propriu-zise) sunt banii gheaţă (80%) şi cardurile bancare (44%). În acelaşi timp, 3% dintre români au folosit PayPal pentru a acoperi o parte dintre cheltuielile celei mai recente vacanţe pe care au avut-o, în timp ce 27% nu au folosit PayPal dar intenţionează să facă acest lucru pe viitor. Popularitatea platformei de plăţi atunci când vine vorba de călătorii este datorată nu doar convenienţei şi securităţii sale, ci şi faptul că este disponibilă pe plan international.

  • Averea fabuloasă a sultanului din Brunei. Deţine, printre multe altele, un palat mai mare decât Vaticanul şi un garaj cu 7000 de maşini de lux – VIDEO

    Sultanul Hassanal Bolkiah este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi conducătorul statului Burnei din 1967. Averea acestuia fiind estimată la 20 de miliarde de dolari.

    Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).

    Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi,  o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul.  Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.

    Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs. 

  • Când s-a dus la ştrand era un nimeni, când a plecat era CINEVA. Experienţa incredibilă a unui tânăr din Bucureşti

    Este trecut de ora trei după-amiaza şi, deşi este o zi „de muncă”, din timpul săptămânii,  ştrandul este arhiplin: toate cele aproape o mie de locuri sunt ocupate.

    Când s-a dus la ştrand era un nimeni, când a plecat era CINEVA. Experienţa incredibilă a unui tânăr din Bucureşti

     

     

  • CNADNR face din nou investiţii. Pe ce vrea să cheltuiască de data aceasta 800.000 de euro

    Compania Naţională de Autostrăzi vrea să contracteze servicii de realizare a expertizei tehnice şi a unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea DN 7C – Transfăgărăşan.   

    Proiectul are ca scop principal reabilitarea şi modernizarea drumului existent pentru ca circulaţia să fie deschisă tot timpul anului şi pe secţiunea de drum cuprinsă între km 10+000 (Piscul Negru) şi km130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), prin adoptarea unor soluţii tehnice corespunzătoare.

  • Povestea tânărului de 25 de ani care a “păcălit” liniile aeriene şi a reuşit să zboare gratis în jurul lumii

    Luna trecută, Ben Schlappig a postat pe contul său de Instagram imagini din Beijing, Germania şi Los Angeles. Deşi pozele sugerează că tânărul de 25 de ani se află într-o vacanţă prelungită, situaţia este cu totul alta: călătoriile reprezintă jobul său.

    Anul trecut, Schlappig şi-a pus toate lucrurile în câteva valize şi, folosind cunoştinţele sale despre programele de loialitate oferite de companiile aeriene, a început să viziteze cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, scriu cei de la Daily Mail.

    “Sunt foarte fericit pentru că pot să fac ceea ce iubesc”, a declarat Schlappig în cadrul unui interviu acordat celor de la Rolling Stone. “Avionul este dormitorul meu, este biroul meu, este viaţa mea de zi cu zi.”

    Schlappig este membru al unei comunităţi numite “hobbyists”, care  adună oameni ce au reuşit să “păcălească” sistemul de recompense oferit de marile linii aeriene. Schlappig este membru de la vârsta de 13 ani, atunci când a descoperit site-ul Flyer Talk şi a început să înveţe despre greşelile din formulele de calcul folosite de companii. Înainte de majorat, tânărul străbătea Statele Unite week-end de week-end, profitând de milele acumulate în contul său.

    După ce a intrat la colegiu, Schlappig a pornit un blog numit “One mile at a time” prin intermediul căruia povesteşte aventurile sale şi îi învaţă şi pe alţii cum să profite de programele de fidelizare. După scurt timp, el a început să ţină discursuri pe această temă şi a fondat, alături de un alt membru al grupării “hobbyists”, o companbie de consultanţă numită PointsPros.

    Care este însă secretul lui Schlappig? Pe scurt, spune tânărul, trebuie să câştigi mai multe mile decât poţi cheltui. Cele mai multe companii folosesc un algoritm simplu, adică îţi oferă o milă pentru fiecare dolar cheltuit. Sunt însă şi alte metode de a obţine mile, după cum explică Schlappig. Spre exemplu, trebuie urmărite ofertele promoţionale la bilete de avion sau numeroasele greşeli din algoritmul programului de fidelizare. Pe blogul său, tânărul american explică în detaliu toate aceste variante.

  • Apple reduce estimările privind cheltuielile din actualul an fiscal cu 1 miliard de dolari

    Compania prognozează că cheltuielile pentru echipamente, centre de date şi facilităţi de retail vor fi de 12 miliarde de dolari în actualul an fiscal. În anul fiscal 2014, Apple a înregistrat cheltuieli de capital în valoare de 9,6 miliarde de dolari.

    Apple a extins reţeaua globală de centre de retail, în special pe a doua mare piaţă a companiei, China, şi investeşte circa 5 miliarde de dolari într-un nou sediu central, în formă de navă spaţială.

    Fabricantul iPhone a lansat în acest an Apple Watch, primul produs nou al companiei de la introducerea iPad, în 2010.

    Apple a precizat că ia măsuri de eficientizare a cheltuielilor pentru echipamente şi facilităţi, dar nu modifică planurile de producţie.

    Apple a raporat în această săptămână rezultate fiunanciare care au dezamăgit analiştii în privinţa vânzărilor de aparate iPhone, aceştia fiind îngrijoraţi că cererea pentru smartphone-ul care a definit piaţa a ajuns la nivelul maxim.

    Profitul Apple a crescut cu 38% în al treilea trimestru fiscal, la 10,7 miliarde de dolari, susţinut de vânzările de iPhone-uri şi de dublarea vânzărilor în China, dar acţiunile companiei au scăzut miercuri la New York cu 4,2%, cel mai mult din ultimele 18 luni.

    Veniturile au avansat cu 33% comparativ cu intervalul similar al anului trecut, la 49,61 miliarde de dolari. Vânzările de iPhone-uri au urcat cu 59%, la 31,37 miliarde de dolari, iar preţul mediu de vânzare a crescut cu peste 100 de dolari, la 662,42 dolari.

     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Consens Iohannis-Ponta pentru reducerea TVA? În ‘86, Ronald Reagan şi democraţii au reuşit

     Din punct de vedere etic, pare corect: după ce un grup de aproape 70 de demnitari şi-au majorat indemnizaţiile cu 350%, trebuie „să se dea ceva la toată lumea”. Lăsând ironia deoparte, din perspectiva bugetului României, va fi un dezastru. Noua lege a salarizării personalului bugetar va însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 14 miliarde de lei, în 2016 – au afirmat, neoficial, doi demnitari din cabinetul Ponta la o întâlnire cu un grup de ziarişti. La asta se adaugă pensiile speciale pentru militari (în momentul în care scriu, preşedintele Iohannis nu a promulgat încă legea) şi alocaţia universală pentru copii. Pensiile şi alocaţiile i-ar costa pe contribuabilii români circa 4,5 miliarde de lei doar pe ultimele luni ale acestui an – este tot o estimare neoficială făcută de membri ai Guvernului.

    Repetăm orbeşte, parcă nu am fi în stare să învăţăm nimic, greşelile din 2008. Cum apar nişte bani în plus la buget, cum îi tocăm pe pomeni, în loc să investim în viitor. Situaţia îmi pare cu atât mai tristă cu cât sunt dintre cei care cred că aveam şansa să reducem fiscalitatea, cu condiţia să ţinem cheltuielile sub control. Insist că, dacă vrem să evităm un dezastru (cred că s-a abuzat de comparaţia cu Grecia), este nevoie ca toate partidele să ajungă la un acord pe tema unor măsuri bugetare nepopulare, aşa cum s-a putut conveni majorarea, din 2017, a bugetului Apărării sau aşa cum s-a ajuns la un acord la o lege referitoare la siguranţa naţională.

    Preşedintele Iohannis ar trebui să facă primul pas, înainte ca un Victor Ponta aflat într-o campanie disperată de supravieţuire, să mai facă alte prostii. Ponta aruncă bani în stânga şi în dreapta, poate, poate, mai cumpără nişte voturi, ştiind că de plătit va plăti Executivul din 2017.

    Şeful statului trebuie să încerce o negociere cu Guvernul şi finanţatorii externi pentru un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să presupună relaxarea fiscalităţii şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel încât România să se încadreze în deficitul structural de 1%, convenit cu UE. Teza mea este că, dacă se negociază, se pot găsi soluţii pentru reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de şapte eurocenţi la litrul de carburanţi. Actualul preşedinte are marele avantaj că nu va intra direct în alegerile din 2016. Sigur că va căuta să ajute partidul său, PNL, să nu ne facem iluzii inutile, dar marea miză pentru Klaus Iohannis sunt alegerile din 2019, aşa că are timp să gândească în perspectivă, să iasă din bătăliile mărunte de fiecare zi.

    În 1986, Ronald Reagan a reuşit o reducere dramatică a taxelor (rata maximă a impozitului pe venit a coborât de la 50% la 28%) după lungi şi dificile negocieri cu adversarii săi politici din Partidul Democrat. Acel acord a rămas în istorie, chiar şi democratul Obama îl invocă frecvent pe fostul preşedinte republican pentru acest succes.

    Sigur că, în România, din punct de vedere politic, pare o sinucidere să te atingi de cheltuielile cu salariile şi de pensii. Eu – poate într-un exces de optimism şi de bună credinţă – consider că un acord între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria poate fi unul de tip win-win. Alegătorii s-au săturat să vadă certuri şi discursuri paralele, în loc de soluţii. Dramatic mi se pare că, în ultimele luni, dacă s-a construit un consens, el a fost doar în favoarea clasei politice.

    A fost un deplin acord între marii actori politici la legile electorale, care favorizează apariţia unui oligopol, sau la majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari, nu pentru o reformă în educaţie sau în învăţământ, de exemplu. Eu susţin că se poate încerca o negociere şi pentru un acord care să aibă efecte pe termen lungi asupra întregii economii româneşti. În plus, scăderea taxelor va însemna creşterea consumului, atragerea unor investitori străini şi locuri de muncă bine plătite pentru românii care nu doresc să emigreze. Toţi actorii politici pot beneficia, electoral, de o relansare a economiei printr-un program curajos de reducere a fiscalităţii. Totul este să aibă inteligenţa să gândească „outside the box” şi să iasă din credinţa că electoratul aşteaptă de la ei replici şmechereşti aruncate la televizor, în locul unei construcţii politico-economice.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Românii cheltuiesc pe concedii o jumătate de salariu

    În rândul acestora, România se poziţionează uşor peste medie, dedicând cheltuielilor de vacanţă aproape 50% din veniturile lunare familiale (49,7%) – echivalentul a 291 de euro -, în timp ce media europeană este de 47,2%.

    Este interesant de observat că, pentru vacanţa de vară, românii cheltuie aproape dublu faţă de bugetul alocat vacanţelor de iarnă (47% vara, faţă de 25%, iarna). Cu toate acestea, în raport cu media europeană, dacă este să ne referim strict la cheltuielile de Crăciun, tindem să fim mai generoşi decât în perioada estivală (vezi index 121, iarna, faţă de 105, vara).

    Pentru acest studiu, Ferratum Grup, un iniţiator al tehnologiei financiare şi al împrumuturilor mobile, şi-a invitat clienţii din 17 ţări europene să îşi analizeze comportamentul privind cheltuielile în timpul sezonului estival. Un total de 5.685 de familii de clasă mijlocie au completat sondajul despre cât anume şi unde îşi cheltuie veniturile.

    Sondajul indică faptul că, spre deosebire de anul trecut, în 2015 lucrurile se prezintă mai bine pentru familiile europene. Peste 30% dintre acestea  plănuiesc cheltuieli mai mari în vacanţa din această vară comparativ cu anul precedent, iar 40% menţin aceleaşi cheltuieli ca în vara lui 2014. Sondajul a evidenţiat, însă, diferenţe surprinzătoare între ţări.

    În ţările din estul Europei, sumele relative alocate pentru vacanţă sunt mult mai mari decât în Vest.

    Cu excepţia Spaniei, ţările care cheltuie cel mai mult în vacanţe sunt cele din estul Europei – peste media (47%) venitului disponibil.

    Conform Barometrului European de vară Ferratum Grup, Estonia şi Letonia se află în topul acestei liste, cu cheltuieli de vacanţă (raportat la venitul familiei) de peste 60% (Estonia – 629 euro, Letonia – 621 euro).

    Danemarca şi Germania dedică vacanţelor de vară cele mai mici bugete (27%, respectiv 28%). Pentru a finaliza trendul ţărilor vestice (cele mai conservatoare ţări când vine vorba despre bugetele vacanţelor de vară de anul acesta), tabelul este completat de Ţările Nordice şi de Regatul Unit.

    În Europa de Vest există diferenţe mari între ţări cu privire la sumele aferente vacanţelor din această vară. O familie daneză din clasa mijlocie alocă doar 27% din venitul disponibil familiei pentru vacanţa de vară, în timp ce omologii lor spanioli cheltuie aproape 55% pe călătorie, relaxare şi tendinţe estivale. Ocupanta locului al doilea în topul celor mai cheltuitoare ţări vestice este Suedia unde procentul este de 41% (1,171 euro).

     Călătoriile în propria ţară constituie cele mai frecvente cheltuieli, reprezentând o medie de 17% din venitul disponibil al unei familii. O destinaţie de vacanţă atât de populară, poate că nu este suprinzător că Spania cheltuie cel mai mult pe călătorii în propria ţară (25%), urmată de Lituania (21%) şi Danemarca (20%). Suedia, Finlanda şi Bulgaria ocupă locul 4, cu un procent de 19%.

    Pe de altă parte, cei mai pasionaţi turişti străini în această vară sunt olandezii şi britanicii (17%), urmaţi de danezi şi suedezi (15%), nemţi (13%) şi bulgari (12%).

    Clubbing-ul, restaurantele, plaja implică cea de-a doua categorie de cheluieli de vacanţă în rândul celor 17 ţări din studiu, cu Spania conducând din nou clasamentul cu un procent de 24%.

    Danemarca şi Suedia sunt, de asemenea, pasionate de frecventarea restaurantelor (16%), fiind urmate îndeaproape de Polonia şi Croaţia, care plănuiesc să cheltuie aproximativ 15% din fondurile totale alocate pentru activităţi sociale.

    Totuşi, vara nu presupune numai călătorii, restaurante şi petreceri. Studiul mai arată că europenii au şi alte priorităţi. De exemplu, 12% din cheltuielile de vară sunt alocate pentru îmbunătăţiri în locuinţe, grădini sau chiar garderobe.

    Bulgarii (21%) şi lituanienii (19%) profită de vremea bună din timpul verii pentru a se ocupa de bricolaj şi grădinărit, în timp ce nemţii îşi dedică 14% din venitul disponibil noilor ţinute estivale.

    În mod suprinzător, festivalurile sau evenimentele sportive estivale nu sunt atât de populare în rândul clasei mijlocii cum ar fi fost de aşteptat. Numai 5-6% din cheltuieli merg spre astfel de evenimente.

    Deşi privitul sporturilor nu pare a fi o prioritate pentru majoritatea europenilor, practicarea lor rămâne, în mod evident, în topul preferinţelor.

    Cine preferă un stil de viaţă activ se va simţi ca acasă în Polonia unde 1/10 din sumele alocate pentru vacanţa de vară sunt cheltuite pentru sporturi de recreere, precum fotbal, înot şi camping. Restul Europei nici măcar nu se apropie de acest procent.

    Veniturile au fost declarate în moneda locală, iar investiţia relativă pentru vară este calculată ca raport între cheltuielile estivale şi venitul disponibil al unei familii în fiecare locaţie. Veniturile disponibile au fost ajustate în funcţie de parităţile puterii de cumpărare individuale din fiecare locaţie pe baza cifrelor din 2014 furnizate de Banca Mondială.

    La sondaj au participat 5,685 de familii din 17 ţări europene. Respondenţii au vârste cuprinse între 21-65 de ani (dintre care 60% sunt femei). Venitul mediu net disponibil al familiilor participante este de de 720 – 3.800 euro.

    În plus faţă de factorii demografici, respondenţii au fost întrebaţi despre venitul lor net lunar disponibil, despre cât cheltuie cu vacanţele de vară, pe ce activităţi de vară cheltuie banii, care este valoarea cumpărăturilor online pentru vacanţă şi cât de repede estimează să îşi refacă echilibrul financiar după vacanţele de vară.

    Toate sumele din sondaj au fost exprimate în moneda fiecărei ţări. Răspunsurile au fost uniformizate pentru a reflecta puterea respectivă de cumpărare din fiecare ţară. Toţi respondenţii au fost anonimi şi nu au primit nicio remuneraţie pentru a participa la sondaj.