BusinessMagazin

Tag: cautare

  • De ce încep chinezii bogaţi să trimită banii în afara graniţelor

    Măsurile anticorupţie luate de autorităţile chineze în ultimii doi ani şi instabilitatea pieţelor financiare din vara acestui an au făcut ca mai mulţi chinezi ca niciodată să încerce să îşi transfere averile, unele câştigate legal altele nu, către zone mai sigure din afara Chinei.

    Capitalul chinez este pur şi simplu prea mare pentru a fi ignorat, astfel că băncile vor face tot posibilul să capteze aceste afaceri în creştere, indiferent de riscurile pe care le implică, explică pentru Bloomberg Bill Majcher, fost investigator în domeniul criminalităţii financiare pentru Royal Canadian Mounted Police.

    Acest aflux de bani este resimţit în întreaga lume, urcând preţurile proprietăţilor imobiliare din Sydney, New York, Hong Kong şi Vancouver. Chinezii au cheltuit în anul încheiat în luna martie aproape 30 de miliarde de dolari pentru achiziţii de case în Statele Unite, ei devenind cei mai mari investitori străini de pe piaţa imobiliară americană. Preţul mediu plătit de chinezi pentru o achiziţie este de circa 832.000 de dolari. O tendinţă similară este întâlnită în Sydney, unde investitorii chinezi cumpără un sfert din locuinţele nou-construite, existând estimări că până la sfârşitul deceniului cheltuielile lor se vor dubla. În Vancouver, chinezii au contribuit la dublarea preţurilor imobiliare în ultimii 10 ani, în timp ce în Hong Kong preţurile locuinţelor au urcat cu 60% din 2010.

    În total, UBS Group estimează că 324 de miliarde de dolari au ieşit din China anul trecut. În timp ce datele aferente anului 2015 nu sunt cunoscute încă, Goldman Sachs a calculat că într-o perioadă de trei săptămâni după ce banca centrală chineză a devalorizat yuanul, din China au fost retrase alte 200 de miliarde de dolari. Dar cum este posibil ca un astfel de volum de fonduri să iasă din China în condiţiile în care legislaţia limitează transferurile în străinătate la 50.000 de dolari de persoană pe an? Metodele includ folosirea unor sisteme neoficiale de transfer, transferuri prin intermediul unor case de schimb valutar din Hong Kong, trecerea ilegală a banilor peste graniţă şi cumularea cotelor auale ale membrilor familiilor sau ale prietenilor, practică supranumită ”smurfing„. Termenul vine de la micile personaje albastre de desene animate care, împreună, formează o forţă considerabilă. Transferurile există într-o zonă gri a legalităţii transfrontaliere: ceea ce este perfect legal într-o altă ţară poate contraveni legii în China. ”Nu este legal ca oamenii să folosească metode secrete de transfer al banilor în străinătate, pentru că este contrabandă. Dar guvernul a adoptat până nu demult o atitudine îngăduitoare„, a spus Xi Junyang, profesor de finanţe la Shanghai University of Finance & Economics.

    În prezent, autorităţile de la Beijing au început să ia în serios aceste transferuri de bani. Chiar dacă nu se pune problema ca ţara să rămână fără bani din cauza acestor practici, China a intensificat măsurile împotriva sistemelor neoficiale de transfer de bani care efectuează ilegal astfel de operaţiuni. Pe termen lung, China s-a angajat să elimine controlul valutar, iar yuanul să devină complet convertibil până în 2020.

    Băncile şi autorităţile de reglementare din întreaga lume sunt acum nevoite să decidă: este în regulă să permită cu bună ştiinţă chinezilor să eludeze controlul guvernamental asupra transferurilor de bani, dacă nu încalcă legislaţia în ţările de destinaţie a banilor?

    În Vancouver, un caz de la Curtea Supremă a arătat că una dintre bănci, Canadian Imperial Bank of Commerce, a asistat astfel de tranzacţii. Cazul a apărut atunci când un consultant financiar al CIBC a permis unui client chinez bogat să transfere două depozite de câte 50.000 de dolari prin intermediul conturile sale private, pentru cumpărarea unei locuinţe, ceea ce a dus la concedierea bancherului pentru că a amestecat fondurile sale proprii cu cele ale clientului.

    Băncile din întreaga lume au fost acuzate în ultimii ani de autorităţile de reglementare pentru că nu iau măsuri suficiente pentru combaterea spălării banilor, unul din riscurile generate de smurfing. În cadrul unui acord din 2012 pentru închiderea unui litigiu, HSBC a acceptat plata unor penalizări de 1,9 miliarde de dolari şi a recunoscut că nu a derulat programe eficiente de combatere a spălării banilor, în SUA şi Mexic. În luna iunie a acestui an, HSBC a anunţat că a acceptat plata unei amenzi, în urma acuzaţiilor de spălare de bani aduse diviziei de private banking din Elveţia.

  • Ai chef de bătaie? Există o aplicaţie pentru asta

    Prin intermediul aplicaţiei Rumblr, luptătorii amatori pot căuta parteneri de luptă şi pot aranja meciuri, informează Daily Mail.

    Dacă în anii 90, Brad Pitt, în filmul “Fight Club”, aranja meciuri ilegale de bătaie în pivniţele unor localuri, această practică s-a mutat pe internet. Rumblr, dezvoltată de doi luptători amatori din New York, funcţionează exact ca Tinder, aplicaţia de dating, doar că în loc de o cină romantică utilizatorii aranjează o luptă. Aplicaţia nu se adresează doar entuziaştilor de lupte, ci şi fanilor. Utilizatorii pot vedea ce lupte sunt programate în zonă şi pot asista la meciuri.

    Aplicaţia a fost refuzată de Apple, dar a atras interesul a peste 300.000 de oameni. Astfel Rumblr va fi lansată ca o aplicaţie web. Dezvoltatorii aplicaţiei au avertizat utilizatorii că s-ar putea să aibă probleme cu legea dacă aranjează o luptă.

    De asemenea, ei au mai spus despre cei care critică aplicaţia şi care spun că incită la violentă că nu sunt suficient de deschişi la minte.

  • ColorSearch, un serviciu care permite căutarea de lucrări de artă după culoare

    Pe lângă cei care cumpără opere de artă atraşi de frumuseţea sau valoarea lor ca investiţie, mai există şi unii care caută doar ceva care să se potrivească cu stilul în care şi-au decorat locuinţa. Acestora, dar nu numai lor, li se adresează un serviciu recent lansat, ColorSearch, care permite căutarea de lucrări după culoare, de pe computer sau de pe un dispozitiv mobil, scrie New York Times.

    La baza acestui serviciu a stat observaţia fondatoarei firmei care l-a creat, Alexandra Chemla, că oamenii care merg la multe expoziţii îşi amintesc mai degrabă anumite culori care i-au impresionat la o lucrare, precum şi faptul că mai mulţi oameni nu descriu o culoare în acelaşi fel. Ca urmare ColorSearch oferă utilizatorilor posibilitatea să caute opere de artă după una sau o combinaţie dintre cele 200 de culori standardizate pe baza unor fotografii digitale. 

  • Discreţie de argint

    Pe lângă bijuteriile de aur sau aur roz cu pietre preţioase spectaculoase îşi fac loc şi unele care se adresează femeilor care caută ceva mai discret, creatorii readucând astfel în atenţie argintul. Case de modă ca Maison Margiela sau Balenciaga au inclus în colecţiile lor recente bijuterii de argint, existând însă şi creatori independenţi care lucrează preponderent cu argint, unii dintre ei colaborând chiar la un moment dat cu companii importante din industria modei.

    Creatoarea Charlotte Chesnais, care a realizat în trecut piese pentru Balenciaga, şi-a lansat propria sa colecţie în acest an, colecţie formată din brăţări şerpuitoare şi cercei ce amintesc de sculpturi mobile. Inspirată de bijuteriile de argint purtate de mama şi bunica sa, Sophie Buhai şi-a lansat şi ea propria colecţie anul acesta, făcându-se remarcată pentru pandantive în formă de ou şi brăţări.

    Un alt designer care a ales să se joace cu argintul este Lynn Ban, care preferă să îl combine cu diamante, o parte dintre piese sale fiind inspirate de armuri, după cum ea însăşi o recunoaşte. Şi creatoarea Mona Jensen, care lucrează pentru casa Tom Wood, preferă argintul, cele mai populare creaţii ale sale fiind inelele cu sigiliu.

    Designerii de bijuterii, scrie Wall Street Journal, care lucrează cu argint, preferă acest metal nu numai pentru că pot atrage clientele care caută ceva discret care poate fi purtat la o ţinuţă sobră, ci şi pentru faptul că piesele din acest material avantajează mai multe persoane decât bijuteriile din alte materiale.

  • Trei francezi s-au îndrăgostit de România, iar acum fac afaceri cu vin în valoare de 100.000 de euro

    Un oenolog francez a venit în România acum mai bine de un deceniu şi s-a îndrăgostit de vinul local, motiv pentru care şi-a convins doi conaţionali – un coach personal şi proprietarul unui chateau din zona Bordeaux – să investească într-un domeniu din judeţul Mehedinţi. Povestea domeniului de la Corcova merge însă mult înapoi în timp, când prinţul Anton Bibescu se îndrăgosteşte de această zonă binecuvântată de vreme şi de natură pentru cultura vinului şi începe aici producţia de vin. „Bibescu, prinţul multitalentat de origine româno-francofilă, a fost cel ce a hotărât să-şi extindă via (…) pe dealurile de la Corcova. Proust, admirator şi bun prieten al lui Bibescu, a dorit să i se alăture la Corcova, dar boala l-a împiedicat să călătorească. Evocarea acestui loc a rămas însă prezentă în scrierile sale, ba chiar Bibescu a inspirat unul dintre personajele principale din romanul «În căutarea timpului pierdut»“, povesteşte Laurent Pfeffer, oenologul francez care se află în spatele vinului premium Catleya produs în zilele noastre pe dealurile de la Corcova.

    Laurent Pfeffer a venit pentru prima dată în România în 2003 într‑un schimb de experienţă la Târgu Bujor. Era student la facultatea de agronomie şi oenologie din Bordeaux, Franţa, când i s-a propus, lui şi unui coleg, să vină timp de cinci luni în România pentru un studiu. A acceptat provocarea şi nu doar că s-a îndrăgostit de România, dar şi-a dat şi seama de potenţialul uriaş de business pe care îl are piaţa locală, aşa că s-a întors acasă convins să revină. „Aveam un coleg care avea experienţă în domeniu şi dorea să facă o investiţie în străinătate. I-am propus să vină în România şi a acceptat.“ În 2007 Laurent Pfeffer s-a întors aşadar în România, unde şi-a înfiinţat o firmă împreună cu fratele său şi cu prietenul lor. Alături de Laurent Pfeffer, în proiectul Catleya mai sunt implicaţi alţi doi acţionari. Frédéric Vauthier este proprietarul Château-ului Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux), cu o suprafaţă de 20 de hectare. El reprezintă totodată generaţia de producători de vin cu numărul 18 de pe acest domeniu. „Cu o experienţă solidă de mai bine de 15 ani, atât în vie, cât şi în cramă, el este cel care a sugerat orientările tehnice ce se regăsesc în domeniul Catleya.“

    Al treilea acţionar este Dominique Pfeffer, specialist în vânzari în domeniul informatic, coach personal şi de echipă şi amator de vinuri. El a descoperit România cu ocazia unei călătorii în vederea găsirii unui teren. „El este fratele meu şi este cel care se ocupă de promovarea vinurilor atât în Franţa, cât şi în străinătate“, îl prezintă antreprenorul care a decis să mizeze pe România.

    Cei trei au căutat iniţial un teren în zona Târgu Bujor, pe care Laurent Pfeffer o cunoştea deja, însă nu au găsit, aşa că au luat ţara „la pas“. Atunci oenologul francez l-a cunoscut pe Şerban Dâmboviceanu, care deţinea 25 de hectare la Corcova. Acesta l-a angajat şi totodată l-a ajutat să găsească domeniul actual. „Am decis astfel să mă stabilesc aici pentru a înfiinţa o plantaţie viticolă şi a fonda domeniul Catleya. În paralel, din 2007, colaborez ca director tehnician vie şi cramă pentru domeniul Roy & Damboviceanu.“

    Cei trei investitori francezi au cumpărat un teren de 15 hectare şi au început investiţiile. Vinificarea se face încă în crama domeniului Roy & Damboviceanu. Cei trei au investit până acum 350.000 de euro în domeniul Catleya din Mehedinţi, atât din fonduri proprii, cât şi din subvenţii de la stat primite pentru replantare. „Am cumpărat şi o clădire, un fost atelier mecanic, pe care vrem să o transformăm în cramă. Vom încerca să accesăm şi fonduri UE pentru a face rost de cei 150.000-200.000 de euro necesari pentru utilaje şi pentru a pune crama pe picioare. Vrem ca în 2016 să îi dăm drumul.“

    Oenologul din Hexagon spune că nu vrea să crească foarte mult businessul şi consideră că 20-25 de hectare de viţă de vie sunt suficiente pentru a putea păstra esenţa businessului. În Franţa, spre exemplu, domeniile încep de la 5 hectare şi merg până la câteva sute. Media este însă tot undeva la 15-20 de hectare. „Mi-amintesc că atunci când am venit aici în 2003 erau foarte puţine crame, deşi potenţialul era uriaş. M-am gândit atunci la Franţa şi la zona Bordeaux, unde nu mai ai loc să investeşti şi unde orice depăşeşte 25 de hectare este deja un domeniu mare.“ În caz că ar vrea să se extindă, celor trei le-ar plăcea să o facă tot în împrejurimi, deşi momentan este dificil deoarece terenurile rămase sunt fărâmiţate, existând de asemenea probleme de succesiune în cazul unora.

    România are circa 180.000 de hectare cu viţă-de-vie grupate în 37 de podgorii, din care doar 28% se află în circuitul economic, diferenţa făcând loc apariţiei de noi producători de vin, noi branduri şi specialişti testând producţia şi piaţa în fiecare an.

    Cu acest nivel al suprafeţei ocupate cu viţă de vie, România se află pe locul 5 în Europa şi pe locul 11 în lume, iar potenţialul viticol şi fondurile UE, care pot acoperi până la 75% din investiţii, atrag noi investitori, în special cei străini.

  • Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat

    Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat din cauza lipsei “inteligenţei emoţionale”, potrivit The Telegraph.

    Cu ocazia lansării noului film James Bond, “Spectre”, Serviciul Secret lansează o campanie de recrutare a viitorilor agenţi. Dar canditaţii nu ar trebui să urmeze exemplul lui James Bond deoarce acesta nu ar putea fi angajat din cauza numeroaselor defecte.

    “Probabil că James Bond nu ar fi acceptat, deoarece lucrul în echipă este extrem de important pentru Serviciul Secret de Informaţii. Agenţii care lucrează pe cont propriu nu au prea mult succes”, potrivit unei surse din cadrul serviciului, conform BuzzFeed.

    Chiar dacă agentul 007 ar fi un agent extrem de bine pregătit, MI-6 caută spioni care au şi o latură sensibilă.

    “Să ai un grad ridicat de inteligenţă artificială este la fel de important pentru MI-6 ca nivelul de educaţie. Caută oameni care fac o adevărată pasiune din interacţiunea cu alţi oameni, care să-i înţeleagă pe ceilalţi, mai ales în unele relaţii interumane extrem de complexe”, a adăugat aceeaşi sursă.

  • Fonduri de peste 36.000 euro în 3 luni pe Sprijina, platforma de crowdfunding

    Românii care şi-au înscris proiectele şi cauzele pe Sprijina.ro, cea mai nouă platformă de crowdfunding din România, au primit finanţare totală de peste 36.000 euro, de la lansarea platformei, în luna iulie a acestui an.

    Printre proiectele care au avut un impact puternic în rândul susţinătorilor este cel al unei maramureşence, care a obţinut finanţare de 128% în prima zi de prezenţă pe platformă.

    Conform datelor Sprijina.ro, de la lansarea platformei până în prezent, au fost finanţate 139 de proiecte din diverse domenii, de la educaţie şi cauze sociale la sport şi antreprenoriat. Acestea au atras peste 1.200 de donaţii, care au generat fonduri totale de mai mult de 36.000 euro. 

    În prezent, pe Sprijina.ro sunt înscrise 15 proiecte active, care îşi caută finanţare, precum şi alte 44 de proiecte, în stadiul de draft şi promovare, urmând a fi publicate. Numărul userilor cu profile aprobate pe platformă a depăşit pragul de 1.000, crescând cu 60% în ultimele 2 luni.

    ”Rezultatele extraordinare ale acestui proiect demonstrează, încă o dată, importanţa pregătirii şi promovării corecte în obţinerea finanţării. Iniţiatoarea a creat un proiect de sezon, a dezvoltat foarte bine partea de recompense  şi l-a comunicat în rândul publicului ţintă încă din primele clipe”, a declarat Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

  • Viaţa minerilor din Africa care sapă cu unelte rudimentare pentru a scoate minereul necesar fabricării telefoanelor mobile – FOTO

    Coltanul este un minereu utilizat în fabricarea componentelor electronice ale telefoanelor. Minerii din Africa folosesc metode primitive pentru a extrage coltanul, minereu care se gaseste în aproape toate dispozitivele electronice din jurul nostru, în telefoane precum iPhone sau în laptop-uri, informează Daily Mail.

    În mina Luwow lucrează 1.400 de persoane, în jur de 12 ore pe zi şi folosesc unelte rudimetare (lopeţi şi ciocane) pentru a extrage minereul, apoi coltanul este separat de nisip şi pietre cu mâinile goale.

    Deşi coltanul este la mare căutare, minerii câştigă doar 5 dolari pe zi pentru 12 ore de muncă. Deşi suma este foarte mică, foarte multă lume este dispusă să muncească în mină, în aceste condiţii, deoarece salariul minim în Congo este de doar 3 dolari pe zi.

    “Materialele extrase din minele noastre sunt implementate în telefoanele din toată lumea”, a spus Jotham Uwemeye, secretar general al organizaţiei minerilor din Congo.

    Minerii cară saci cu minereu în spate pentru a-i depozita la kilometri distanţă. Acest colţ de lume este printre singurele locuri de pe glob de unde se poate extrage coltanul.

    După ce este rafinat, acesta este folosit in dispozitive electronice de toti producatorii importanti, precum Apple, Saumsung sau HP.

    “Apple îşi menţine angajamentul de a conduce dezvoltarea economică a Republicii Democratice Congo şi ţărilor învecinate. Fiecare muncitor merită să fie tratat cu demnitate şi respect”, au spus reprezentaţii Apple în februarie 2015.

    Coltanul extras din Congo este cunoscut drept ca un “mineral de conflict”, pentru că sunt este extras din zone de război. Însă mina Luwow nu intră în această categorie deoarece este controlată de un grup sprijinit de stat.

    GALERIE FOTO

  • O staţiune din România, considerată mai frumoasă decat multe alte locuri turistice din Europa

    Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!

    Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele –  au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.

    Cititi mai multe pe one.ro.

  • Câţi bani poţi câştiga ca IT-ist în România şi care sunt cele mai căutate limbaje de programare

    Compania Brainspotting a dat publicităţii un raport în care prezintă piaţa IT din România. Potrivit raportului sunt aproximativ 100.000 de specialişti IT&C la nivel naţional, iar peste 90% dintre ei vorbesc engleza şi 27% cunosc şi limba franceză. În 2014, România a avut reprezentanţi la olimpiadele de informatică, unde echipele au câştigat o medalie de aur şi 3 de argint, într-o competiţie la care au participat 11 ţari.

    Cel mai mult se caută specialişti în dezvoltarea de software (55%), testeri (QA-9%), Mobile Developers (iOS/Android-4%) etc, iar cel mai căutat limbaj de programare este Java (28%), urmat de PHP (15%) şi .Net/C# (15%), C/C++ (12%).

    Cele mai căutate beneficii de specialişti IT din România sunt: asigurare medicală (64%), urmat de ore de lucru flexibile (49%), support financiar pentru training-uri (35%), bonusuri de Crăciun sau Paşte (28%) şi bonuri de masă (28%). Cei mai mulţi dintre aceştia acceptă un job dacă oferă ore de lucru flexibile (41%), urmat de salariu (38%) şi de reputaţia, imaginea companiei unde urmează să se angajeze (32%).
    În Bucureşti sunt cei mai mulţi absolvenţi IT&C (2000 pe an), în Cluj (1700), Iaşi şi Timişoara (1100). Dar şi în oraşe precum Brasov, Sibiu sau Craiova se înregistrează o creştere a absolvenţilor în domeniul IT (500 la Braşov şi Sibiu şi 230 la Craiova).

    Salariile din domeniul IT&C în România încep de la 500 de euro/lună  pentru un post junior de Quality Assurance, iar cel mai mare salariu îl poate obţine un senior Mac iOS Developer sau un Big Data Analyst (2000-3500 de euro).