Tag: turism

  • Departamentul pentru IMM-uri şi turism promovează conceptul “România destinaţie sigură”

     Jianu a spus într-o conferinţă de presă că România reprezintă o destinaţie sigură.

    El a precizat că a fost în Republica Moldova la un eveniment de deschidere al Camerei de Comerţ România-Republica Moldova şi a transmis că România este un partener economic solid, dar şi o destinaţie turistică sigură.

    Ministrul a arătat că datele arată că România se situează între primele zece ţări europene după creşterea a numărului de turişti, fiind pe locul patru cu creştere de turişti din China şi pe primele zece locuri cu creştere pentru turişti din Statele Unite, Olanda, Marea Britanie, Franţa sau Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parc de aventură în complexul turistic de la Orăştie. Ce dotări va avea centrul de agrement de 6 milioane de euro

    “Complexul turistic cu profil militar Arsenal Park din Orăştie va beneficia de o investiţie de peste 6 milioane de euro în construirea unui parc de aventură (traseu de căţărare în copaci) cu şase trasee de diferite dificultăţi, pentru copii şi pentru adulţi, formate din peste 70 de platforme şi dispozitive amplasate la o înălţime de până la 25 de metri, 9 kilometri de piste de biciclete şi plimbare asfaltate şi un turn pentru sporturi extreme, cu o înălţime de 40 de metri, de pe care va porni cea mai lungă tiroliană din ţară (600 de metri) şi pe care va funcţiona un dispozitiv de bungee-jumping”, a declarat Marius Cristescu, proprietarul complexului Arsenal Park.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frumuseţea Deltei Dunării, descrisă într-un reportaj publicat în The New York Times

     Reporterul american Elizabeth Zach, care are origini maghiare şi a vizitat pentru prima dată România în 1999, a revenit în ţara noastră în vara anului trecut, după ce a aflat că un investitor indian a construit un complex turistic în Delta Dunării. Dorind să includă Delta Dunării în circuitul turistic mondial, omul de afaceri Diwaker Singh a inaugurat în 2005 complexul Delta Nature Resort, care include peste 30 de bungalow-uri, la vest de Tulcea. Între timp, complexul are un nou proprietar.

    Elizabeth Zach a aflat cu această ocazie că în Delta Dunării, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991, trăiesc peste 1.200 de specii de plante, peste 100 de specii de peşti, dar şi broaşte ţestoase, vulpi, vidre şi porci mistreţi şi că aceasă regiune reprezintă un veritabil “paradis” pentru 300 de specii de păsări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ – Prăbuşirea avionului în Ucraina îi va face pe turiştii de pe alte continente să evite România: E nenorocirea nenorocirilor

     “E nenorocirea nenorocirilor”, a afirmat Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei Invitation Romania.

    El a explicat că orice accident aviatic major se reprecutează negativ la nivel mondial, iar în perioada imediat următoare numărul pasagerilor pe cursele aeriene din întreaga lume scade cu 0,1-0,5%, ceea ce, arată Fodoreanu, este enorm.

    “Bineînţeles că există un impact emoţional. Pe mine m-au sunat în ultimele ore câţiva prieteni ca să mă întrebe pe unde trec exact avioanele cu care urmează să zboare”, a spus Dorin Ivaşcu, preşedintele Asociaţiei Române a Operatorilor Privaţi din Aviaţie.

    În afara efectului emoţional, care afectează pasagerii curselor aeriene din întreaga lume, prăbuşirea avionului în Ucraina afectează şi turismul românesc, din cauza vecinătăţii celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 14.000 de turişti din Republica Moldova au ajuns în acest an în România, în creştere cu 6,6%

     Pentru ca acest trend de creştere să se menţină, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism prin Autoritatea Naţională pentru Turism a anunţat că va intensfica acţiunile de promovare a României ca destinaţie de vacanţă pentru turiştii moldoveni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine mai face bani din amintirea lui Lenin (VIDEO)

    A fost întemeiat în 1946 de către finlandezi simpatizanţi ai regimului sovietic şi prezintă viaţa şi opera lui Lenin, urmând fidel vechea linie a propagandei URSS. Instituţia nu şi-a schimbat abordarea nici după căderea comunismului, scrie Wall Street Journal. Totuşi, muzeul a fost lăsat să funcţioneze de către autorităţile finlandeze, în spiritul democraţiei.

    Confruntat cu scăderea numărului de vizitatori, muzeul cere acum părerea publicului despre cum ar trebui să se prezinte, dacă preferă exponate pe tema “KGB” ori “Economie planificată”, a extins magazinul de suveniruri şi are de gând chiar s-o lase mai moale cu propaganda.

  • ANAT vrea extinderea cotei TVA de 9% la cazarea cu demipensiune sau pensiune completă

     În prezent, cota redusă de 9% se aplică doar pentru servicii de cazare şi cazare cu mic dejun inclus. Restul serviciilor din turism, inclusiv cele ale agenţiilor care comercializează produse turistice în Romania, se impozitează cu cota integrală de 24%.

    “Cota TVA de 24% este mai mare decât nivelul aplicat în majoritatea ţărilor UE şi pune industria într-o situaţie de necompetitivitate faţă de ţările concurente pe piaţa turismului. Bulgaria aplică o cotă de 9% din aprilie 2011 pentru vacanţele cumpărate prin agenţiile de turism (peste 102.000 de români au plecat în Bulgaria prin agenţiile de turism, în 2013), Grecia a redus TVA pentru restaurante la 13% în timpul crizei economice (aproximativ 100.000 de români au plecat în 2013 prin agenţiile de turism), Spania are o cotă de 10% atât pentru cazare, cât şi pentru serviciile din restaurant (peste 53.000 de români)”, a declarat într-un comunicat Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un bucureştean şi-a făcut o super afacere din pasiunea lui din copilărie. S-a îmbogăţit rapid: „La început a fost foarte greu, dar acum suntem pe val”

    Un inginer şi un economist au renunţat la o afacere în publicitate şi la munca în multinaţionale pentru a se dedica unui business de familie născut dintr-o pasiune din copilărie.

    Cu câteva momente înainte de începerea interviului cu Business Magazin, Cătălin Câmpeanu se afla pe lacul din Mogoşoaia, măsurând adâncimea apei, lângă un excavator care făcea săpături în lac. „Aici va fi un parc acvatic gonflabil, primul de acest tip din România“, explică pasionat antreprenorul în vârstă de 36 de ani, de profesie inginer, proiectul de „aqua glide“, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 100.000 de euro.

    Parcul acvatic gonflabil Acvamania se va alătura afacerii Kara Sails, care prin brandul Bărci în Bagaje vinde echipament nautic, cu o cifră de afaceri de 250.000 de euro anul trecut, şi Green Adventure, cu activităţi în zona turismului de aventură, cu venituri de circa 100.000 de euro.

    Câmpeanu a pornit afacerea Bărci în Bagaje în 2008, ca urmare a unei pasiuni din copilărie: „De mic mi-au plăcut sporturile nautice şi am fost atras de sporturile de nişă care nu îşi găseau corespondenţă în sporturile de performanţă, precum whitewater-ul“ (raftingul – n.r.). Era implicat atunci în conducerea unei alte firme, de producţie publicitară, la care a renunţat în 2011 pentru a se dedica în totalitate afacerii cu bărci. Între timp, a cooptat-o în afacere şi pe soţia sa, Emilia, economist cu experienţă în vânzări, resurse umane şi în departamentul financiar al unor companii multinaţionale.

    Numele firmei defineşte cel mai bine conceptul afacerii: „bărci în bagaje“ se referă la vânzarea de caiace, canoe, bărci mici de sailing şi echipamentele aferente care pot fi luate uşor în maşină şi transportate în orice parte a ţării sau chiar şi în străinătate. „Astfel, după ce cumperi o ambarcaţiune de acest tip, eşti scutit de plata spaţiului în care ai ţine o ambarcaţiune cu motor; stă în maşină, ori pe maşină, este cu tine tot timpul oriunde ai fi; dacă vezi un luciu de apă, ai pus-o pe apă şi timp de două ore te poţi bucura de linişte şi de sport.“ Costurile pentru un echipament pornesc de la 300 de euro şi ajung, pentru un echipament premium, la 2-3.000 de euro. „Nu vorbim doar despre ambarcaţiuni, ci despre veste de salvare, saci ermetici, vâsle etc.; foarte multe echipamente adiacente la achiziţionarea unui caiac sau canoe.“

    „La început a fost foarte greu, doar noi eram clienţii noştri, doar noi cumpăram de la noi pentru noi. Am crescut lent, iar anul acesta suntem pe val pentru că este de departe cel mai bun an pe care l-am avut, semn că promovarea pe care am făcut-o până acum şi-a arătat roadele.“ Cumpărarea a din ce în ce mai multor echipamente a condus la dezvoltarea firească, în 2012, a celui de-al doilea business al familiei, Green Adventure, axat pe turismul de aventură şi pe team building-urile care includ, pe lângă alpinism şi zbor cu parapanta, sporturi de apă.

    În dezvoltarea acestei afaceri, Câmpeanu mizează pe faptul că românii se vor apropia mai mult de preferinţele turiştilor din Occident: „Nimeni nu înţelege potenţialul ţării la capitolul turism de aventură. În afara României, turismul clasic, de tip all inclusive, pierde în faţa turismului de aventură. Oamenii s-au orientat din ce în ce mai mult către vacanţe active – cele în care descoperi oameni, locuri, obiceiuri practicând în fiecare zi sporturi diferite, rafting, canyoning ş.a.“

    Vacanţele de acest tip oferă, spre deosebire de vizitarea obişnuită a unei ţări, o experienţă mai „umană“: „Se scapă puţin de componenta comercială a turismului, intri în contact cu populaţia autentică a unei ţări pentru că râurile de rafting se află în oraşe mici şi în sate“. Câmpeanu s-a întors recent dintr-un astfel de program de şapte zile, desfăşurat în Bosnia şi Muntenegru şi pentru care turiştii au plătit câte 550 de euro. Deşi antreprenorul a observat că românii nu sunt foarte deschişi la astfel de activităţi, toţi cei care au fost într-un astfel de program i-au spus că a fost peste aşteptările lor. Media de vârstă a participanţilor este de 30-40 de ani „şi am avut chiar şi participanţi de 50-60 de ani“.

    În ce priveşte team building-urile pentru companii, Green Adventure participă la acestea fie prin organizarea lor, fie prin oferirea de sprijin logistic altor firme organizatoare. Familia Câmpeanu organizează 15 team building-uri pe an şi la încă pe atâtea participă cu echipamentul. Costurile pentru un astfel de program variază de la 100 de lei/persoană – în cazul celor care se desfăşoară în Mogoşoaia, „unde este un program de randament maxim pentru că elimină costurile de cazare şi transport“ – şi între 200 şi 250 lei/persoană pentru program, la care se adaugă încă cel puţin 800 de lei pentru transport, cazare şi masă, în cazul celor organizate în afara Capitalei.

     

    Ce riscă firmele dacă  nu le permit accesul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei?

     

  • Reportaj: Bali, insula care abia se vede pe harta lumii, dar atrage trei milioane de turişti

    Mii de temple hinduse, zeci de hectare de plantaţii de orez, păduri de mangrove şi plaje cu nisip alb sau negru scăldate de Oceanul Indian sunt atracţiile pe care le-au căutat în Bali peste 2.000 de români, care au ales anul trecut această destinaţie exotică, considerată una din cele mai atractive din lume şi descrisă ca atare şi în bestseller-ul scriitoarei americane Elizabeth Gilbert, „Mănâncă, Roagă-te, Iubeşte“.

    „Am fost de două ori în vacanţă în Bali, cel mai recent anul trecut, când am stat două săptămâni. Este o altă lume, o altă cultură. Serviciile sunt bune, se organizează diferite eve­nimente, oamenii sunt degajaţi. În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt comparabile la cazare cu cele din România“, afirmă Neculai Mihai, unul din acţionarii companiei de curierat FAN Courier, pe care insula Bali l-a fascinat. Aici a experimentat masajul bali­nez la patru mâini, şedinţele de yoga, dar şi snorkeling în Oceanul Indian.

    De altfel, antreprenorii, dar şi executivii din top mana­ge­­ment sunt cei pe care agenţiile de turism îi trimit în va­­can­ţă în insula exotică, având în vedere că preţul unui sejur începe de la 2.000 de euro de persoană. „Am trimis un grup de 12 români într-o vacanţă de două săptămâni în Bali şi Sin­ga­pore. Tariful pachetului a fost de 2.150 de euro cu ca­zări la hoteluri de patru stele. Transportul cu avionul a fost inclus în preţ. Diversitatea, exotismul insulei, cultura sunt elementele care atrag turişti în Bali“, spune Dragoş Pir­nog, directorul de programe al agenţiei de turism Explore Travel, care trimite anual 250 de români în insula Bali. El precizează că cererea este în creştere dato­rită accesibilităţii mai mari.

    Viza se poate lua di­rect din aeroportul din Indonezia, iar taxa este de aproa­pe 25 de euro de persoană. Mai mult, din 2011, pe piaţa locală a intrat Qatar Airways, compania aeriană naţională a statului Qatar şi una dintre cele mai mari din lume, cu zboruri pe ruta Bucureşti-Doha (cinci curse săptămânal în prezent), de unde românii pot ajunge direct în Indonezia. De la sfâr­şi­tul lunii iulie compania aeriană va avea zbo­ruri directe spre Bali din Doha. Preţul unui bilet începe de la 800-900 de euro.

    „Numărul turiştilor străini care vin în Bali este în creştere. Anul trecut am avut 3,2 milioane de vizitatori, în 2008 aveam 1,9 mili­oane de vizitatori“, spune Nyoman Warda­wan, şeful departamentului de mar­­ke­ting al biroului de turism din Bali.
    Insula, unde observi imediat contrastul dintre resorturile de lux şi casele modeste ale localnicilor (salariul minim în Bali este de 116 dolari pe lună), a atras anul trecut jumătate din vizitatorii străini înregistraţi de Indonezia (deşi reprezintă doar 0,29% din suprafaţa ţării), iar în acest an aşteaptă 3,5 milioane de vizitatori străini. Veniturile din turism au depăşit 4 miliarde de dolari anul trecut. Transportul public nu există în Bali, cei mai mulţi dintre localnici se deplasează pe scutere sau pe motociclete, iar turiştii închiriază maşini sau le folosesc pe cele puse la dispoziţie de hotelieri. Cu toate acestea, indonezienii au construit deasupra nivelului mării, prin pădurea de mangrove, 12 kilometri de autostradă, care unesc localităţile Benoa, Denpasar şi Nusa Dua.

    În Bali nu trece zi fără ceremonii la temple şi fără ofrande închinate zeilor, ceea ce dă unicitate acestei destinaţii. Fie­care casă are în curte un templu, iar ofrandele sunt puse la poarta casei, pe drum, în restaurante, în magazine, peste tot. Şi timpul se măsoară altfel în Bali, calendarul (Pawukon) având doar 210 zile, altfel spus localnicii numără şase luni a câte 35 de zile.

  • MAE: Riscul de contaminare a apei mării pe litoralul bulgăresc, limitat la o zonă restrânsă din Varna

    Potrivit MAE, avertismentul privind riscul ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A şi recomandarea vaccinării împotriva acestui virus au fost făcute de şeful secţiei de hepatologie de la spitalul ”Sf. Ivan Rilski” din Sofia şi preluate de numeroase agenţii de presă şi publicaţii bulgare, la 30 iunie.

    Pe această bază şi având în vedere comunicatul oficial al Inspecţiei Regionale de Sănătate Varna din 3 iulie, MAE a publicat atunci atenţionarea de călătorie care informa cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria, sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, asupra faptului că, potrivit informaţiilor publicate de specialiştii bulgari în hepatologie, în urma inundaţiilor provocate de ploile puternice care au afectat portul Varna şi unele staţiuni bulgăreşti la Marea Neagră, există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.

    Inspecţia Regională de Sănătate Varna a comunicat, la 3 iulie, că, urmare unor analize ale apei de mare din zona ”Plaja ofiţerilor- Varna” s-a constatat un rezultat nefavorabil al indicatorilor de analiză microbiologică “Escherichia coli” şi ”enterococi intestinali “. Astfel, specialiştii au recomandat turiştilor să nu consume midii crude, să utilizeze duşul după băile în mare, să respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare şi, pentru siguranţă, cei care îşi petrec vacanţa pe litoralul bulgăresc în acest an, să se vaccineze împotriva hepatitei A.

    MAE arată că a instructat Ambasada României la Sofia să ceară informaţii oficiale autorităţilor bulgare. Ambasada României la Sofia a solicitat încă de la data de 1 iulie poziţia oficială atât a spitalului ”Sf. Ivan Rilski” din Sofia, cât şi a Ministerului bulgar al Sănătăţii în legătură cu avertismentele publicate de media bulgară, însă, până la publicarea ”Informaţiei actualizate privind calitatea apelor de îmbăiere pe litoralul Mării Negre” a Ministerului bulgar a Sănătăţii din seara zilei de 4 iulie, Ambasada nu a primit alte informaţii din partea autorităţilor menţionate.

    Potrivit ultimelor evaluări furnizate de Ministerul bulgar al Sănătăţii, riscul ca apa mării să fie infectată este limitat la o zonă restrânsă din Varna şi nu sunt afectate alte staţiuni de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

    Misiunea diplomatică a României la Sofia va monitoriza în continuare situaţia în colaborare cu autorităţile bulgare competente, urmând să informeze în cazul în care apar noi riscuri.