BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Sectorul tehnologic înregistrează scăderi ale acţiunilor, afectând pieţele bursiere globale

    Sectorul tehnologic – care a reprezentat un punct de susţinere pentru economia globală – trece printr-un moment de slăbiciune.

    Acţiunile tranzacţionate au valori ridicate şi o lichiditate mai rigidă, pieţele fiind deja agitate de mişcările protecţioniste ale lui Donald Trump care „se luptă împotriva investiţiilor chineze în tehnologiile considerate de SUA sensibile”, acesta fiind „ultimul pas în planul său de a pedepsi China pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală”, notează BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS 
     
    + UiPath intră în topul celor mai valoroase 30 de companii de tehnologie nelistate din Europa. Compania românească se află pe locul 27, iar primul este ocupat de Spotify din Suedia.
     
    + Acţiunile Amazon au crescut cu 2,7% la închiderea unei şedinţe de tranzacţionare a săptămânii trecute de la New York, ajungând astfel la o capitalizare de piaţă de 768 de miliarde de dolari, valoare care o pune în spatele Apple şi îi oferă locul doi în topul mondial. Valoarea Alphabet a rămas neschimbată, la 762,6 miliarde de dolari.
     
    + Colagenul din solzii de peşte ar putea ajuta la vindecarea rănilor. Oamenii de ştiinţă din Singapore au descoperit că acesta este de două ori mai eficient şi mult mai ieftin decât colagenul provenit de la porci şi vite. Din 10 grame de solzi se obţin aproximativ 200 de miligrame de colagen.
     
    + Cel mai bogat lituanian, Nerijus Numavicius, împreună cu fratele său Vladas şi cu Mindaugas Bagdonavicius, fost acţionar al grupului Vilniaus Prekyba (VP), investeşte într-o afacere cu hoteluri în România. El vrea să construiască patru hoteluri.
     
    + Patru tineri din Cluj au creat un scaun care te anunţă că stai strâmb. Scaunul are senzori care detectează problemele, iar sistemul trimite o notificare către computer sau smartphone de fiecare dată când coloana nu este în poziţia corectă.
     
    + România a exportat în luna ianuarie 2018 bunuri în valoare de  5,4 mld. euro, cu 15% mai mult faţă de anul trecut, cifră ce plasează creşterea exporturilor româneşti pe locul 7 în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.
     
    + IBM a prezentat cel mai mic computer din lume, un pătrat cu latura de 1 mm. Acesta are o putere de procesare echivalentă cu cea a unui procesor x86 din 1990.
     
    AND DOWNS
     
    – ”Până în 2050 circa  5 miliarde de oameni vor trăi în zone cu acces redus la apă“, a declarat Audrey Azoulay, director general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Se estimează că cererea de apă va creşte cu aproape o treime până în 2050.
     
    – Printre protestatarii amendaţi la congresul PSD din 10 martie se numără şi un bucureştean surdo-mut, în al cărui proces verbal jandarmul a notat, la descriererea faptei, că bărbatul a scandat lozinci anti-PSD, potrivit paginii de Facebook Corupţia Ucide. Amenda dată acestuia a fost de 2.000 lei.
     
    – Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a fost reţinut de poliţie, fiind acuzat că a primit bani de la fostul dictator Muammar Gaddafi pentru finanţarea alegerilor din 2007.
     
    – Aproape 30.000 de potenţiali terorişti se află în Europa, este de părere Rob Wainwright, directorul Europol. Aceşti oameni sunt inspiraţi de Statul Islamic, însă nu îi sunt subordonaţi.
     
    – Ultimul mascul de rinocer alb nordic de pe Terra a murit la vârsta de 45 de ani, în Kenya. |n prezent, din această subspecie mai sunt în viaţă doar două femele.
     
    – Acţiunile Facebook au înregistrat cea mai abruptă cădere într-o zi, din ultimii ani, pe fondul dezvăluirilor privind exploatarea datelor a milioane de utilizatori.
     

  • Viitorul jocurilor video şi o oportunitate de business

    În trecut, pentru a putea să te joci un joc video trebuia să mergi la magazin să-l cumperi, apoi să te întorci acasă, sa-l instalezi în calculator şi, în final, să te joci. Mai nou, tehnologia a permis eliminarea primilor paşi, iar doritorii pot cumpăra un joc doar descărcându-l de pe un site (ex. Steam). Din cauza avansului tehnologic, utilizatorii cu calculatoare vechi nu pot rula cele mai noi jocuri video, care au cerinţe grafice ridicate. Este şi asta o strategie de business: jocurile avansează calitatea graficii, determinând utilizatorul să investească în componente mai puternice şi tot aşa. Un ciclu care s-a repetat zeci de ani. Un element care întrerupe acest proces este tehnologia cloud, care le permite gamerilor să joace cele mai noi jocuri video chiar dacă au un PC vechi de câţiva ani. La fel cum poţi vedea filme pe Netflix în regim de streaming pe internet, la fel te poţi şi juca un joc video.

    Egor Gurjev, fondatorul Playkey, a sesizat această oportunitate şi a decis să facă o platformă prin intermediul căreia oricine s-ar putea juca. ”În 2012 am început să dezvoltăm platforma. |n contextul în care jocurile PC actuale devin din ce în ce mai neiertătoare cu PC-urile obişnuite, noi am vrut să creăm un produs care să elimine aceste restricţii şi să facă jocurile pe calculator accesibile tuturor“, spune el. Doi ani mai târziu, Gurjev a lansat Playkey, o platformă de gaming în cloud centralizată, oferindu-le acces gamerilor la jocurile dorite, indiferent dacă aveau un computer performant sau nu.
    Playkey foloseşte o reţea de servere de gaming în cloud unde jocurile sunt instalate, iar utilizatorii le pot accesa în schimbul unui abonament lunar. ”Asta înseamnă că PC-ul devine irelevant deoarece serverul din cloud se ocupă procesarea jocului video. Tot ce are nevoie un utilizator este o conexiune puternică la internet şi se poate juca de oriunde şi oricând“, spune Egor Gurjev.

    Totuşi, spre deosebire de Netflix, unde abonamentul permite acces la sute şi mii de ore de conţinut video, la Playkey în schimbul sumei plătite primeşti acces la jocurile gratis, dar pentru alte jocuri precum Grand Theft Auto V sau Bioshock: Infinite trebuie să cumperi un cod care îţi permite accesul, pe lângă acel abonament. De exemplu, pentru a juca cel mai nou joc FIFA trebuie ca utilizatorul să cumpere codul pentru joc şi să plătească şi abonamentul la Playkey. ”Am încheiat parteneriate cu producătorii şi distribuitorii de jocuri; noi nu deţinem niciun joc. Acest parteneriat este benefic pentru ei deoarece obţin acces la un nou grup de gameri care nu au cele mai performante PC-uri şi este avantajos pentru gameri pentru că au acces la cele mai noi jocuri fără să investească într-un PC performant.“

    Firma are în jur de 120 de servere centralizate în Moscova, Frankfurt şi Londra, iar platforma este disponibilă în limba rusă şi în engleză. |n acest moment, cel mai ieftin abonament lunar costă 39,9 de euro şi oferă 70 de ore de joc pe lună, la setări grafice medii. Compania mai are două variante de abonament (una cu 200 de ore de joc şi alta cu un număr nelimitat de ore) cu preţuri mai mari. ”La începutul lui 2016 aveam 10.000 de abonaţi, iar la finalul anului 2017 am ajuns la aproape 250.000 de utilizatori plătitori“, spune Egor Gurjev, care a evitat să dea mai multe detalii financiare ale companiei. Playkey nu este singurul jucător din piaţă, ci se află în competiţie cu giganţi ca Microsoft, Nvidia sau Sony.

    PlayStation are un serviciu numit PlayStation Now prin care, prin intermediul unui abonament, utilizatorii de console au acces la un număr de jocuri pe care le pot juca oricând şi de câte ori vor; în plus, lunar se schimbă oferta. Nvidia face acelaşi lucru cu GeForce Now, un serviciu de cloud prin care se poate juca orice joc video, indiferent dacă este cumpărat de pe Steam, Uplay sau Battle.net. Serviciul Nvidia se află în stadiul de beta de la începutul anului curent şi rămâne de văzut cât de apreciat şi de utilizat va fi de către gameri. Potrivit unui raport al Global Industry Analysts publicat în iunie 2017, piaţa de cloud gaming ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari până în 2024. Această estimare se bazează pe faptul că avansează cererea pentru serviciul de Gaming as a Service (GaaS), dar şi datorită faptului că tot mai mulţi gameri au o conexiune de internet performantă, capabilă să susţină streamingul de jocuri video.

    În Asia este de aşteptat să se înregistreze cea mai mare creştere a pieţei (34%), iar publicul ţintă pentru asemenea servicii sunt tinerii cu vârste între 18 şi 34 de ani, conform sursei citate mai sus.

    În 2018, este de aşteptat ca industria de jocuri video la nivel global să ajungă la 125,4 miliarde de dolari, iar utilizatorii să se îndrepte tot mai mult către streaming decât download, potrivit firmei de cercetare Newzoo. De asemenea, piaţa de jocuri în regim de streaming se aşteaptă să aibă un ritm de creştere de 29% în perioada 2017-2021, conform estimărilor firmei de cercetare Technavio.

    O provocare pentru Playkey dar şi ceilalţi competitori este oferirea unei experienţe de gaming fluide: nimeni nu vrea să apese pe o tastă acum şi personajul să răspundă peste 5 secunde. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple este nevoie de o conexiune bună la internet (minimum 25 Mbs), dar şi ca serverul unde este găzduit serviciul/jocul video să fie destul de aproape de utilizator. Asta înseamnă investiţii masive în infrastructura cloud, ceea ce se traduce în costuri destul de mari pentru companii.

    O soluţie gândită de Egor Gurjev este crearea unui sistem descentralizat cu ajutorul tehnologiei blockchain. ”Tehnologia descentralizează gamingul în cloud făcându-l mai ieftin şi sporind numărul de servere din întreaga lume. Această tehnologie reuşeşte să creeze o reţea ce este susţinută de utilizatori.“ |n reţeaua bitcoin minerii o susţin şi verifică tranzacţiile, iar pentru asta primesc anumite comisioane, dar şi bitcoini în urma minatului. |n acelaşi fel, utilizatorii din reţeaua Playkey care au PC-uri performante şi-ar putea împrumuta puterea de procesare altor utilizatori în schimbul unor tokenuri Playkey pe care le-ar putea monetiza.

    Pentru a realiza asta, Playkey a obţinut finanţare de 10,5 milioane de dolari prin intermediul unui ICO (Initial Coin Offerring) în decembrie 2017. Pentru asta, compania a creat un stoc finit de tokenuri/monede, numite PKT. Utilizatori obişnuiţi, dar şi companii precum Uncharted Capital, Allrise sau G2H2 Capital au cumpărat PKT-uri. |n acest moment, valoarea unui PKT este de 0,6 dolari, iar capitalizarea de piaţă este de 8,2 miliarde de dolari, potrivit coinmarketcap.com. ”Criptomonedele ar trebui văzute ca un instrument de investiţie şi inevitabil unele vor avea succes, iar altele nu, însă câteva vor transforma industriile respective, ceva ce vrem şi noi să facem la Playkey.“

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei.

    De multe ori, o ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate tokenurile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative. |n urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD.

    De aceea, există riscul ridicat ca un ICO să fie doar o modalitate pentru anumiţi indivizi să fure nişte bani. Cel mai recent caz s-a întâmplat pe 12 martie 2018, când reprezentanţii unei companii false numite Giza au ”fugit“ cu 2 milioane de dolari, bani obţinuţi în urma unui ICO. De aceea, Egor Gurjev recomandă celor interesaţi să investească prin ICO-uri să citească foarte atent documentul de intenţie, acel white paper, să caute oamenii care sunt implicaţi în afacere, să se asigure că există cu adevărat. ”Cu cât e mai transparentă compania, cu atât cresc şansele ca acele personaje să fie ceea ce susţin. De asemenea, ar trebui să vezi o cronologie a ceea ce vor să facă, paşi concreţi“, spune Egor Gurjev, care menţionează faptul că este important ca firma în care investeşti să aibă un proiect pentru viitor. ”Noi lansaserăm un model de business de succes, dar ştiam că ne putem extinde prin utilizarea tehnologiei blockchain.“

    Pentru Playkey, asta înseamnă că îşi măreşte numărul de utilizatori din reţea, dar şi numărul de computere ce ar putea găzdui jocurile în cloud. Acest sistem descentralizat ar putea fi gata la finalul lui 2018, dar compania are de gând să continue sistemul de cloud centralizat prin adăugarea de noi centre de servere pentru a susţine extinderea în SUA şi în Coreea de Sud.
    ”Tehnologia blockchain are capacitatea de a perturba piaţa jocurilor video. Această tehnologie transferă puterea la consumator, deoarece astfel consumatorul este liber să efectueze tranzacţii fără intermediari şi tranzacţiile sunt protejate printr-un contract inteligent“, adaugă Gurjev.

  • Noua miză a liderilor: digitalizarea angajaţilor

    Oferirea unui ”sens“ al muncii depuse de un angajat a devenit o metodă de motivare a angajaţilor performanţi folosită de către directorii din companiile din România. Este oare aceasta suficientă pentru a câştiga încrederea angajaţilor?

    Aproape şapte din zece (68%) dintre directorii generali din România sunt îngrijoraţi în legătură cu disponibilitatea persoanelor cu abilităţi digitale în industria în care activează, în timp ce 64% dintre aceştia văd aceasta ca pe o nelinişte chiar în rândul propriilor angajaţi, arată rezultatele studiului CEO Survey, realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România. La nivel global, preocuparea liderilor este şi mai mare din această perspectivă: trei sferturi (75%) dintre directorii executivi din întreaga lume cred că este dificil să găseşti candidaţi cu abilităţi digitale în sectorul lor de activitate, iar un procent similar (76%) sunt îngrijoraţi din cauză că angajaţii lor nu ar avea astfel de abilităţi bine dezvoltate.

    ”Directorii generali din România sunt mai puţin îngrijoraţi decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est şi din restul lumii. Însă atunci când vine vorba despre dificultatea de a atrage astfel de talente să lucreze în industria lor, românii sunt cel mai relaxaţi“, a explicat Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România. Iar rezultatele studiului CEO Survey – care măsoară de 21 de ani perspectivele şi îngrijorările liderilor de business din întreaga lume – arată că aceştia se străduiesc din ce în ce mai mult să îşi consolideze încrederea propriilor angajaţi. În România, de exemplu, ediţia din acest an a studiului arată că mai mult de nouă din zece directori executivi încearcă să câştige încrederea oamenilor afişând transparenţă mai mare în ceea ce priveşte valorile organizaţiei (94%), strategia privind politica de compensaţii şi beneficii (94%), strategia de resurse umane (92%) şi contribuţia angajaţilor la rezultatele de business (91%).

    Cum reuşesc liderii români să îşi păstreze talentele? ”Pe lângă partea financiară şi mediul de lucru – aspecte «igienice» în privinţa cărora trebuie să fii la nivelul pieţei sau peste apiaţă – le oferim trei lucruri: sens – le arătăm de ce contează ceea ce fac, impact – le arătăm ce impact produce ceea ce facem noi şi le oferim un plan de dezvoltare individual“, spune Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare retailer online local. Şeful eMag spune că aceste trei aspecte – sensul, impactul şi planul de carieră individualizat – au ajuns să depăşească nivelul salarial în ceea ce priveşte retenţia personalului, inclusiv al angajaţilor din zona de programare, unde fluctuaţia de personal este mai mică de 20%, deşi aceştia primesc în permanenţă o ”avalanşă“ de oferte de muncă. În acest moment, în topul cerinţelor pe care le au angajatorii de la candidaţi se află creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii, este de părere Elisabeta Moraru, country manager în cadrul companiei Google România. ”Aceste abilităţi trebuie formate încă din şcoala primară, de aceea trebuie introduse din timp  în cultura şi în felul în care trebuie să reacţionăm. Şi dacă tot am introdus orele de informatică ca materie la gimnaziu anul trecut, să nu le scoatem de la liceu – după cum sunt discuţiile din prezent, pentru că aşa nu facem nimic“, a mai spus Elisabeta Moraru. În opinia ei, o bună colaborare dintre administraţia publică şi mediul privat poate aduce rezultate foarte bune în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor digitale ale oamenilor, mai ales că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol.

    ”În momentul în care plăţile către o instituţie a administraţiei publice se vor face online, competenţele digitale ajung să fie o normalitate, un obicei. Uitaţi-vă, de exemplu, la faptul că, în multe sate din România oamenii merg la calculatoarele de la bibliotecă şi le folosesc pentru a vorbi cu copiii lor plecaţi în străinătate. A fost greu să înveţe? A fost o necesitate“, a mai spus liderul Google România.

    Rezultatele CEO Survey mai arată că, în ceea ce priveşte strategiile companiilor de atragere a personalului în era tehnologiei, liderii de business locali au fost de acord aproape la unison (99%) că este nevoie de o îmbunătăţire a abilităţilor în domeniul comunicării şi al capacităţii de a munci în echipă. Sondajul CEO Survey a fost realizat pe un eşation de circa 1.300 de executivi de top din 85 de ţări, dintre care 139 de respondenţi au fost din statele Europei Centrale şi de Est şi 68 de respondenţi din România.

    ”Important de menţionat este că trei din patru directori generali din România susţin că este nevoie şi că pot să ajute la creşterea nivelului de competenţe ale personalului prin oferirea programelor de practică şi ucenicie“, a mai spus Ionuţ Simion. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, la nivel internaţional, peste 70% dintre lideri cred că au o responsabilitate în legătură cu reconversia profesională a oamenilor care îşi pierd slujbele ca urmare a impactului pe care îl are tehnologia asupra proceselor de lucru. Mai mult decât atât, rezultatele sondajului mai arată că liderii de companii din România se simt mult mai responsabili decât omologii lor din alte ţări atunci când vine vorba de găsirea unor soluţii pentru reconversia profesională a celor disponibilizaţi din cauza avansului tehnologic.

    ”Liderii din companii încep să conştientizeze că responsabilităţile lor le depăşesc pe cele la care ne-am gândi în mod tradiţional. Discuţiile de astăzi nu se mai poartă doar în jurul profitului pe care am reuşit să îl livrez către acţionar sau a schimbărilor legislative care afectează businessul, ci se axează şi pe importanţa responsabilităţii pe care un director executiv o are pentru societate per ansamblu“, a spus Olga Grygier-Siddons, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Un alt rezultat al sondajului CEO Survey mai arată că, în România, 68% dintre directorii executivi consideră că cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor de creştere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată. Vestea bună este că, deşi infrastructura de transport reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri, România are o infrastructură digitală foarte bună, atât din punctul de vedere al investiţiilor făcute în acest domeniu, cât şi în ceea ce priveşte gradul de răspândire a acesteia.

    ”Pentru a extrage valoare din infrastructura digitală, avem nevoie de oameni şi de crearea unui context de creare de valoare digitală şi nu de extragere de valoare digitală. Acest lucru înseamnă crearea de produse digitale în ţara noastră, nu numai închirierea de creiere pentru crearea unor produse care apoi sunt vândute în lanţul global“, a spus Sergiu Manea, CEO şi preşedintele boardului BCR, cea mai mare bancă locală după active. ”Ceea ce rezultatele CEO Survey au spus foarte clar este că trebuie să facem un context în care talentul nu doar să intre într-un domeniu, ci să şi producă“, a mai spus Manea. El a mai subliniat că, în acest moment, în România, nu există un context de dezvoltare pe termen mediu şi lung pentru acea parte a societăţii care este educată, aspiraţională, care respectă principiile eticii muncii şi care, poate, are şi spirit antreprenorial.

    În plus, România trebuie să accelereze procesul de schimbare, având în vedere că suntem în mijlocul unei revoluţii fiscale, pentru a ţine pasul transformărilor, aşa cum se întâmplă în statele dezvoltate. ”Dacă vrem să accelerăm dezvoltarea României avem nevoie de mai mult decât un pariu pe termen scurt. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, de pregătirea elevilor care au competenţe digitale pentru economia viitorului“, a mai spus Iulian Stanciu de la eMag. Introducerea orelor de informatică încă din şcoala primară şi sprijinul acordat profesorilor să se specializeze în acest domeniu – pentru că e greu pentru un profesor de informatică să accepte să fie plătit cu 500 de euro pe lună, în timp ce un programator câştigă 3.000 – 4.000 de euro – sunt doar câţiva paşi în acest sens. ”O altă necesitate este informatizarea administraţiei publice. În India, de exemplu, există o bază de date de identificare biometrică a oamenilor, o bază cu 1,1 miliarde de oameni. Dacă cineva merge să ceară ajutor social, de exemplu, este identificat după faţă. Digitalizarea poate duce la economii importante şi la o mai bună interacţiune cu autorităţile“, a mai spus şeful eMag. Dincolo de problema deficitului de personal cu care se confruntă majoritatea liderilor de companii din regiune, directorii executivi sunt foarte preocupaţi de cum îşi pot face businessul mai digital, se simt din ce în ce mai responsabili de introducerea noilor tehnologii în activitatea de zi cu zi a companiei pe care o conduc.

    ”Liderii sunt conştienţi că au nevoie să recruteze oameni cu abilităţi diferite de cele pe care le căutau şi le găseau în trecut. Ei nu mai au nevoie de oameni care să scrie cod, programe sau algoritmi, ci de oameni care să îi ajute să schimbe organizaţia, să îi sprijine în introducerea noilor sisteme, astfel încât produsele şi serviciile oferite să fie relevante şi uşor de folosit de către clienţi“, a mai spus Olga Grygier-Siddons de la PwC CEE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, spune ea, companiile au nevoie de angajaţi creativi, capabili să rezolve probleme, cu abilităţi de leadership şi cu o gândire critică. ”Nu mai avem nevoie doar de instrumente şi de abilităţi analitice, cu care am fost obişuiţi şi educaţi în trecut.“ De asemenea, directorii executivi care au participat anul acesta la CEO Survey mai sunt preocupaţi de faptul că, văzând ce nevoie de competenţe au în companie, se tem că sistemul educaţional nu va produce exact aceste profiluri de viitori angajaţi şi nu va ”echipa“ noile generaţii cu competenţele atât de cerute în business.

    ”Este foarte important ca mediul de afaceri să lucreze în parteneriat cu şcolile, să vină cu idei legate de modul în care se poate face tranziţia către formarea de competenţe pentru economia viitorului. Pentru că atât competenţele digitale ale viitorilor, cât şi ale actualilor angajaţi trebuie îmbunătăţite, deoarece oamenii trăiesc din ce în ce mai mult şi vor sta tot mai mult în câmpul muncii“, a concluzionat Olga Grygier-Siddons.

  • 60% din locurile de muncă din România ar putea fi afectate de digitalizarea 4.0 a economiei

    Liderii companiilor mondiale sunt optimişti în privinţa celei de-a patra revoluţii industriale, însă sunt sceptici cu privire la capacitatea companiilor de a o influenţa, se arată în raportul Deloitte.
    Studiul s-a concentrat pe patru teme: impact social, strategie, talente/forţă de muncă şi tehnologie.

    „Rezultatele indică faptul că deşi – la nivel conceptual – înţeleg schimbările pe care Industry 4.0 le aduce, executivii sunt mai puţin siguri în legătură cu modul în care trebuie să reacţioneze la aceste schimbări astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma lor”, au precizat autorii sudiului.

    În privinţa impactului social, 87% din respondenţi consideră că a patra revoluţie industrială va îmbunătăţi echitatea socială şi calitatea vieţii, precum şi stabilitatea, iar doi din trei executivi spun că influenţa businessului în formarea viitorului va fi mai mare decât cea a guvernelor.

    Din punct de vedere strategic, doar o treime dintre respondenţi sunt foarte încrezători că îşi vor putea conduce organizaţiile în condiţiile politice şi economice actuale. Doar 14% sunt extrem de încrezători că firmele lor sunt gata să adopte schimbările asociate Industry 4.0.

    La capitolul forţă de muncă, doar un sfert dintre executivi cred că au forţa de lucru potrivită şi abilităţile necesare în organizaţie.

    De asemenea, 86% din respondenţi afirmă că fac tot posibilul pentru a clădi forţa de lucru necesară pentru Industry 4.0, însă, cu toate acestea, răspunsurile indică faptul că subiectele de resurse umane (HR) au o prioritate scăzută dacă nu au legătură cu creşterea eficienţei.

    Executivii înţeleg nevoia investiţiilor în tehnologie pentru generarea unor noi modele de business. Cu toate acestea, puţini respondenţi ai sondajului afirmă că sunt capabili să construiască un caz solid de business care să susţină investiţiile în tehnologii ce definesc a patra revoluţie industrială.

    „Sondajul a evidenţiat faptul că executivii din întreaga lume sunt într-un stadiu incipient în ce priveşte pregătirea organizaţiilor pentru a folosi potenţialul Industry 4.0. Ei vor avea nevoie să folosească oportunităţi care să întărească legături de care să beneficieze clienţii, angajaţii, organizaţiile, comunităţile şi societatea, într-un sens mai larg”, au mai precizat autorii studiului.

  • O companie de renume face angajări în România. Ce trebuie să ştie candidaţii

    Persoanele interesate pot participa la unul dintre cele două evenimente organizate în luna martie la campusul fabricii Bosch din Jucu, judeţul Cluj. Aici, Bosch produce din 2013 unităţi electronice de control pentru clienţi globali din industria auto, din domenii cum ar fi asistenţă la condus, siguranţă şi confort.

    Prima zi de recrutare va fi 17 martie, când compania va organiza interviuri pe loc pentru una din următoarele poziţii: operatori asamblare finală, operatori specializaţi în procese automatizate, operatori roboţi industriali, operatori calitate, gestionari şi distribuitori de materiale. Pentru persoanele care nu pot fi prezente la eveniment, compania organizează interviuri de angajare în fiecare zi de luni.

    Ziua de 24 martie este dedicată tehnologiei automotive, iar pentru înscrieri este necesară completarea unui formular online. Studenţii şi masteranzii, specialiştii sau cei interesaţi de activitatea fabricii de la Cluj pot participa la workshopuri dedicate tehnologiei avansate din unitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iluziile şi pericolele erei digitale

    Mark Leonard, directorul European Council on Foreign Relations, crede că tehnologia va tulbura nu doar democraţiile, ci şi autocraţiile. |ntr-un articol intitulat ”Iluzia libertăţii în era digitală“ publicat în Project Syndicate, Leonard atenţionează că în următorii ani pericolul cel mai mare nu este acela ca tehnologia să pună societăţile libere şi pe cele autocrate din ce în ce mai mult în contradicţie, ci ca temerile cele mai mari ale lui George Orwell şi Aldous Huxley să se manifeste în ambele tipuri de sisteme, creând un tip diferit de distopie.

    În autocraţii precum China, frica este de crearea unor forme de guvernare ultraputernice de tipul Big Brother, cum ar fi cea din cartea 1984 a lui George Orwell. |n democraţii precum Statele Unite, preocuparea este că firmele de tehnologie vor continua să exacerbeze polarizarea politică şi socială, facilitând răspândirea dezinformării şi creând ”bule de filtrare“ ideologice, conducând la ceva asemănător cu societatea din Brave New World a lui Aldous Huxley, în care din criză economică şi şomaj crunt se naşte un imperiu ştiinţific care-şi fabrică cetăţenii în laborator.

    Însă tehnologia opacizează distincţia confortabilă între societăţi deschise şi închise, între economii libere şi planificate, făcând în cele din urmă imposibil ca ambele extreme să existe în forma lor ideală.
    Spre exemplu, în China, guvernul face presiuni asupra celor mai mari companii de tehnologie să-i dea un rol mai direct în luarea deciziilor în sectorul corporate şi acces direct la datele lor. |n acelaşi timp, internetul schimbă natura politicilor chineze şi a economiei chineze, forţându-le pe ambele să devină mai sensibile la nevoile consumatorilor.

    În SUA, dezvăluind acţiunile ample de supraveghere ale US National Security Administration (NSA), Edward Snowden a făcut clar că dorinţa unui guvern de a deveni atotcunoscător nu se limitează doar la China. Din contră, este principiul central al siguranţei naţionale în SUA.
    Noile tehnologii aduc spre convergenţă democraţia şi dictatura, făcând ca ambele viziuni distopice să fie imposibile, notează Mark Leonard. Însă pentru că multe dintre dorinţele lor sunt împlinite, oamenii vor avea iluzia libertăţii şi că deţin controlul. |n realitate, vieţile lor, informaţia pe care o consumă şi alegerile pe care le iau vor fi determinate de algoritmi şi platforme controlate de companii sau elite care nu pot fi trase la răspundere.

    Când Marc Andreessen şi-a publicat în 2011 avertismentul, în The Wall Street Journal, Google intenţiona să cumpere producătorul de telefoane mobile Motorola, o manevră care a surprins lumea tehnologiei.
    Din 2011, Android al Google este cel mai răspândit sistem de operare  pentru mobile din lume. Tot în acea vreme, Amazon, o companie software, era cel mai mare vânzător de cărţi din lume. Andreessen a remarcat că până şi cărţile în sine sunt software. Cel mai mare serviciu de video din lume era tot o companie software, Netflix. Din cauza dezvoltării agresive a acestei companii, furnizori de servicii de divertisment tradiţionale ca Time Warner au căutat să răspundă transformându-se în companii de software. De asemenea, companiile dominante de muzică erau iTunes a Apple, Spotify şi Pandora. Companiile de divertisment cu cea mai dinamică dezvoltare erau producătorii de jocuri video. Iar compania telecom cu cea mai rapidă creştere era Skype, firmă de software cumpărată de Microsoft. Cele mai mari companii de telecom, AT&T şi Verizon, au supravieţuit transformându-se în companii de software, intrând în parteneriat cu Apple sau cu alţi producători de telefoane mobile inteligente.

    LinkedIn era platforma de recrutare cu cea mai rapidă dezvoltare. Wal-Mart, cel mai mare retailer fizic, îşi dezvolta şi el capabilităţile software, în logistică şi distribuţie.
    Andreessen este un bun cunoscător al companiilor de tehnologie. A investit în Facebook, Groupon, Skype, Twitter, Zynga şi Foursquare, printre altele. Teoria lui era că lumea este ”în mijlocul unei schimbări tehnologice şi economice dramatice şi ample, în care companiile de software sunt gata să preia părţi mari din economie“. Investitorul a mai spus: ”În următorii 10 ani, mă aştept ca multe alte industrii să fie perturbate de software, mai ales de noi companii dominatoare din Silicon Valley“.

    El a mai făcut o predicţie: în zece ani, cel puţin 5 miliarde de persoane vor deţine un smartphone, având asftel la dispoziţie puterea internetului, la orice oră. Această predicţie se pare că nu se va împlini. Cele mai recente estimări spun că numărul utilizatorilor de smartphone va urca de la 2,5 miliarde în 2018 la 3 miliarde în 2021. |nsă în privinţa industriilor perturbatoare, Andreessen a avut dreptate. De când şi-a publicat articolul în WSJ, Uber, spre exemplu, a ajuns cunoscut în toată lumea, intrând în conflict cu companii de taximetrie şi chiar cu guverne. Giganţii de internet se luptă acum pentru dominaţie în domeniul inteligenţei artificiale. Companiile de tehnologie s-au coalizat cu producători auto pentru dezvoltarea maşinilor ce pot fi conduse de software, cu intervenţie umană minimă. Chiar şi monedele au devenit virtuale.  

    Iar atenţia a ajuns să ia locul banilor, devenind cea mai valoroasă materie primă. James Williams, inginer la Google, convertit la profesia de profesor, spune că era digitală a dezlănţuit o concurenţă acerbă pentru atenţia oamenilor. Iar în această competiţie nu există scrupule.
    Fiecare val de tehnologie a sporit productivitatea şi accesul la cunoaştere. Fiecare platformă nouă a fost mai uşor de utilizat şi mai folositoare. Tehnologia a dat energie globalizării şi creşterii economice. Tehnologia a făcut lumea un loc mai bun.

    Apoi a venit 2016, când internetul a dezvăluit că are două laturi întunecate. Una este legată de utilizatorii individuali. Telefoanele inteligente cu infrastructură mobilă LTE (transfer de date de mare viteză) au creat prima platformă de livrare a conţinutului disponibilă în fiecare moment, transformând industria tehnologică şi vieţile a 2 miliarde de utilizatori. Cu supervizare puţină sau deloc din partea autorităţilor de reglementare, companii precum Facebook, Google, Amazon, Alibaba şi Tencent au folosit tehnici obişnuite în propagandă şi jocuri de noroc, cum ar fi notificări constante şi recompense variabile, pentru a încuraja dependenţa psihologică, explică în Project Syndicate Roger McNamee, şi el investitor în companii de tehnologie la începuturile lor – Facebook, Google şi Amazon. Articolul său are titlul ”Drogaţii şi dealerii de social media“. După cum spune chiar el, investitorul a fost mentorul lui Mark Zuckerber, fondatorul Facebook.

    Cealaltă parte întunecată ţine de geopolitică, continuă McNamee. |n Statele Unite, Europa de Vest şi Asia, platformele de internet, în special Facebook, permit celor puternici să-i lovească pe cei fără putere în politică, politică externă şi comerţ. Alegerile şi referendumurile din Europa şi din SUA au demonstrat în repetate rânduri că reţelele sociale automate pot fi exploatate pentru a submina democraţia.
    Referendumul pentru Brexit şi alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 au arătat, de asemenea, că Facebook avantajează semnificativ mesajele negative şi le dezavantajează pe cele pozitive. Guvernele autoritare pot folosi Facebook pentru a atrage sprijin public pentru politici represive, aşa cum se întâmplă acum în Myanmar, Cambodgia, Filipine şi în alte părţi. |n unele cazuri, Facebook sprijină aceste guverne, aşa cum face cu clienţii mari.

    Este foarte probabil ca fondatorii Facebook, Google şi ai altor platforme de internet mari să nu fi avut intenţia de a face rău atunci când şi-au adoptat modelele de afaceri. Erau tineri antreprenori, însetaţi de succes. Au consumat ani din viaţa lor construind o audienţă imensă prin reorganizarea lumii online în jurul unui set de aplicaţii mai personalizate, mai practice şi mai uşor de folosit decât predecesorii lor. Şi nu au făcut nicio încercare de a-şi monetiza eforturile decât după ce utilizatorii lor au intrat în năvod. Modelele de afaceri publicitare pe care le-au ales au la bază personalizarea, ceea ce a permis agenţiilor de publicitate să-şi trimită la ţintă mesajele cu o precizie fără precedent.

    Dar apoi a venit smartphone-ul, care a transformat mass-media şi a adus Facebook, Google şi alte câteva companii la controlul fluxului de informaţii către utilizatori. Filtrele care dau utilizatorilor ”ceea ce doresc“ au avut efectul polarizării populaţiilor şi a erodării legitimităţii instituţiilor democratice fundamentale (mai ales presa liberă). Iar automatizarea care a făcut platformele de internet atât de profitabile le-a lăsat vulnerabile la manipularea de către actorii malefici de pretutindeni – şi nu vorbim doar de guvernele autoritare, ostile democraţiei.
    Aceste companii, cu ambiţie şi anvergură globale, înghit economia mondială. |n acest proces, companiile adoptă versiuni ale filosofiei corporative a Facebook – ”mişcă-te rapid şi sparge obstacolele“ – fără a ţine seama de impactul asupra oamenilor, instituţiilor şi democraţiei. O minoritate mare a cetăţenilor din lumea dezvoltată locuieşte în bulele de filtrare create de aceste platforme – realităţi digitale false în care credinţele existente devin mai rigide şi mai extreme.

    În SUA, aproximativ o treime din populaţia adultă a devenit impenetrabilă la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile. Astfel de oameni sunt uşor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, de la Google, unde deţinea postul de Google design ethicist, l-a numit ”hacking de creiere“. Pe Harris, revista The Atlantic l-a descris ca fiind cel mai apropiat lucru de conştiinţă pe care Silicon Valley îl are.  

    Democraţiile occidentale nu sunt pregătite să facă faţă acestei ameninţări. Statele Unite nu dispun de un cadru de reglementare eficient pentru platformele de internet şi nu au voinţa politică de a crea unul. Uniunea Europeană are atât un cadru de reglementare, cât şi voinţa politică necesară, dar niciuna nu este adecvată provocării. Decizia luată recent de Comisia Europeană de a pedepsi Google cu o amendă record de 2,7 miliarde de dolari pentru comportamentul anticoncurenţial a fost bine concepută, dar subdimensionată. Google a atacat decizia cu apel, iar investitorii au ridicat din umeri. Ar putea fi un început bun, dar a fost un start insuficient de puternic.

    Nu trebuie uitat că marile companii de tehnologie, cu valori de piaţă mai mari decât economiile unor ţări, sunt mai interesate de maximizarea profiturilor decât de a-şi dezvolta o conştiinţă socială.

  • Creştere în ritm german

    ”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.

    Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.

    Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.

    Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.

  • Sony reîmprospătează smartphone-urile XZ2 şi XZ2 Compact: filmează 4K HDR şi super Slow Motion Full HD, iar XZ2 se poate încărca wireless

    Xperia XZ2 are un ecran extins, de 5,7 inci, HDR Full HD+, în format 18:9 . În plus, pe lângă faptul că poţi urmări conţinutul existent în HDR, cu ajutorul tehnologiei Sony BRAVIA® TV, tehnologia X-reality™ pentru mobil îţi va permite să converteşti conţinut până la nivelul High Dynamic Range (HDR).

    XZ2 încorporează o nouă experienţă tactilă, adăugând senzaţia de atingere, astfel încât să simţi experienţa vizuală. Modelul utilizează noul sistem Dynamic Vibration, care analizează date audio şi îţi permite să simţi acţiunea în palme, iar filmele, jocurile şi clipurile prind viaţă. Difuzoarele de pe modelul XZ2 sunt prevăzute cu tehnologia S-Force Front Surround şi sunt cele mai puternice difuzoare din istoria Xperia.

    XZ2 devine primul smartphone capabil să înregistreze video 4K HDR, folosind formatul HLG (Hybrid Log Gamma). Acum poţi surprinde realitatea în imagini cu un contrast mare, detalii şi culori autentice. Înregistrarea în super slow motion este şi ea îmbunătăţită: acum poţi înregistra momentele memorabile în Full HD, cu o viteză de 960 fps.

    Telefonul are parte şi de un nou design, cu o suprafaţă fluidă din sticlă 3D Modelul este disponibil în următoarele culori: argintiu lichid, negru lichid, verde profund şi roz cenuşiu. Atestat IP65/IP68 , modelul XZ2 este gândit să reziste la stropire şi vărsare de lichide

    Alimentat de platforma Qualcomm® Snapdragon™ 845 pentru dispozitive mobile, cu X20 LTE, dispozitivul XZ2 atinge viteze de conectare până la 1,2 Gbps, cu ajutorul celei de-a doua generaţii a soluţiei Gigabit LTE. De exemplu, poţi descărca un episod din serialul preferat în doar 20 de secunde .

    Modelul este echipat cu o baterie de 3180 mAh, şi este prevăzut cu cele mai eficiente funcţii de control al energiei. Mulţumită platformei 845 pentru dispozitive mobile, XZ2 îţi oferă garanţia că te poţi bucura de dispozitivul tău toată ziua. Modelul este prevăzut cu funcţii utile pentru baterie ca – Smart Stamina, STAMINA mode şi Battery Care  –, precum şi tehnologia Qnovo Adaptive Charging, care păstrează sănătatea bateriei, pentru o durată de viaţă mai mare. De asemenea, poţi utiliza staţia de încărcare wireless (WCH20 ) pentru încărcare uşoară, precum şi alte încărcătoare Qi compatibile, aşezând pur şi simplu dispozitivul XZ2 în staţie, pentru încărcare, fără să-l bagi în priză.

    Xperia XZ2 Compact

    Dispozitivul îţi pune divertismentul în palmă, mulţumită eranului extins, HDR Full HD+, de 5 inci, datorită căruia XZ2 Compact este cel mai compact smartphone de 5 inci din lume .

    De asemenea, Xperia XZ2 Compact se bucură de o multitudine de update-uri premium, disponibile şi la fratele său cel mare, XZ2, cum ar fi toate upgrade-urile specifice Motion EyeTM 2018, inclusiv 3D Creator pentru selfie-uri şi super slow motion în Full HD, precum şi captarea de imagini la o calitate excelentă. Modelul este prevăzut cu tehnologiile Sony de amplificare audio, de tipul audio Hi-Res şi difuzoare stereo, orientate frontal, pentru o experienţă audio nemaiîntâlnită. Acest telefon mic, dar puternic este alimentat de platforma Qualcomm® Snapdragon™ 845 pentru dispozitive mobile.

    Perfect până la cele mai mici detalii, XZ2 Compact urmează aceeaşi filosofie de design ca XZ2, bucurându-se de un corp curbat, ce respectă standardele IP65/IP68. Modelul este disponibil în patru culori superbe, cu aspect proaspăt şi elegant: alb argintiu, negru, verde şi roz coral.
    Xperia XZ2 şi XZ2 Compact sunt disponibile începând cu luna martie 2018 şi ambele vor fi prevăzute cu AndroidTM 8.0 Oreo.

  • BearingPoint lansează „Be an Innovator” 2018, noua ediţie a concursului de idei inovatoare pentru studenţi

    BearingPoint  încurajează studenţii să participe la concursul de idei şi start-up-uri cu proiectele lor inovatoare care se potrivesc motto-ului „Go Digital”. Premiile acordate câştigătorilor vor avea o valoare totală de 14.000 de euro. În plus, BearingPoint va sprijini echipa câştigătoare timp de un an în realizarea proiectelor sale. Până în data de 3 aprilie 2018, studenţii de la facultăţile de business şi tehnologie din România, Germania, Austria, şi Elveţia se pot înscrie pe site-ul www.bearingpoint.com/beaninnovator cu idei de proiecte orientate spre viitor şi cu efecte durabile pentru a câştiga premiul Be an Innovator.

    După primirea tuturor candidaturilor, BearingPoint România va alcătui o listă de echipe finaliste, urmând ca, în urma preselecţiei, cele mai bune proiecte să fie prezentate în data de 4 mai 2018, la Berlin, în faţa unui juriu BearingPoint. Câştigătorii vor fi desemnaţi şi premiaţi într-un cadru festiv. De asemenea, finala va oferi echipelor ocazia de a face schimb de idei cu alte start-up-uri, precum şi cu partenerii şi consultanţii BearingPoint. Pentru a ajuta studenţii şi start-up-urile să pregătească prezentarea în faţa juriului, BearingPoint oferă echipelor finaliste traininguri şi coaching.

    Concursul promovează schimbul de idei între participanţi din România, Germania, Austria şi Elveţia şi oferă posibilitatea de a transforma aceste idei în proiecte concrete.

    „Ediţiile precedente au arătat foarte clar cât de mult potenţial de inovaţie şi creativitate au studenţii. Ne vom concentra pe digitalizare, o temă esenţială în societatea şi economia noastră.  Astfel, studenţii abordează direct provocările cu care se confruntă clienţii noştri. Aştept cu nerăbdare să văd ce soluţii vom găsi împreună”, a spus Kiumars Hamidian, lider regional GCR (Germania, Cehia, România) şi preşedintele juriului Be an Innovator.

    Echipa care a câştigat anul trecut concursul este Skipper de la Universitatea St. Gallen din Elveţia. Aceasta a dezvoltat un model de afaceri care să ofere întreprinderilor mici şi mijlocii mai multă transparenţă a preţurilor şi mai multe posibilităţi de benchmarking în domeniul logisticii containerelor de marfă. De la câştigarea premiului, Timarian Rust şi Andreas Beirholm, membrii echipei Skipper, se află în faza de coaching şi au astfel ocazia de a-şi dezvolta în continuare planul de afaceri şi de a pune bazele unui start-up.

    Prin intermediul concursului Be an Innovator, BearingPoint susţine studenţii de la facultăţi de business şi tehnologie de top din România, Germania, Austria şi Elveţia în dezvoltarea şi realizarea ideilor de proiecte digitale, care stabliesc trend-urile pentru viitor.