BusinessMagazin

Tag: retea

  • Romtelecom iese la atac cu apeluri nelimitate către Cosmote şi orice altă reţea fixă naţională

    Romtelecom, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de telefonie fixă, le oferă de luni abonaţilor posibilitatea de a apela nelimitat numere din reţeaua Cosmote şi din orice altă reţea fixă naţională, potrivit unei notificări transmise clienţilor de companie.

    Clienţii care au cel mai ieftin abonament – Voce 100, pot suna nelimitat către Cosmote şi orice reţea fixă doar înafara orelor de vârf (de luni până vineri între orele 18:00 şi 08:00, sâmbătă, duminică şi de sărbătorile legale) în timp ce clienţii abonamentului Voce 200 pot suna oricând nelimitat către Cosmote şi orice altă reţea fixă naţională.

    Abonamentul Voce 100 are un tarif de 7,44 euro iar Voce 200 de 10,54 euro.

    Clienţii celui mai scump abonament – Voce 400 – cu un tarif lunar de 12,77 de euro pe lună, pot apela nelimitat, oricând, în toate reţelele naţionale fixe, în Cosmote şi în reţelele internaţionale din UE (fix), SUA şi Canada (fix şi mobil).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • IMAGINI tulburătoare: Zeci de copii, unii foarte mici, într-o înregistrare video folosind arme de foc

     Cei 20 de copii sunt îmbrăcaţi în haine tradiţionale musulmane şi sunt prezentanţi folosind diverse arme de foc – pistoale, mitraliere AK-47 şi carabine, relatează site-ul israelian Ynetnews.

    Unii dintre copii sunt atât de mici încât aproape cad din cauza reculului.

    Înregistrarea a fost realizată de Mişcarea Islamică Turkistan, care deţine tabere de antrenament terorist în Pakistan şi este afiliată reţelei Al-Qaida.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scăderea vânzărilor Apple, un pericol pentru o reţea de furnizori

     Furnizorul de cipuri Cirrus Logic, care livrează Apple 91% din producţia sa, a anunţat în această săptămână o creştere a stocurilor care sugerează scăderea vânzărilor de iPhone-uri şi a anticipat venituri sub aşteptările analiştilor, pentru primul trimestru, transmite Bloomberg.

    Hon Hai Precision Industry, principalul furnizor al Apple, a raportat în această lună cel mai amplu declin al veniturilor din ultimii 13 ani, ceea ce sugerează vânzări mai mici de smartphone-uri, tablete şi computere.

    Creşterea veniturilor Apple la 156,5 miliarde de dolari în 2012, de la 24,6 miliarde de dolari în 2007, când a debutat iPhone, susţine un ecosistem de cel puţin 247 de furnizori la nivel mondial. Aceştia au atras din partea Apple comenzi de 30,1 miliarde de dolari, în ultimul trimestru pentru care au fost raportate date, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Siria: Gruparea islamistă Frontul Al-Nusra s-a afiliat reţelei teroriste Al-Qaida

     Liderul grupării Stat Islamic în Irak, Abu Bakr al-Baghdadi, a declarat că organizaţia pe care o conduce şi Frontul Al-Nusra vor avea un nume comun – Stat Islamic în Irak şi Levant.

    “A venit vremea să spunem în faţa popoarelor din regiunea Levant şi a întregii lumi că Frontul Al-Nusra este afiliat organizaţiei Stat Islamic în Irak”, a declarat al-Baghdadi, conform SITE.

    Specialiştii suspectau de mult timp că Frontul al-Nusra primea susţinere logistică de la reţeaua teroristă Al-Qaida. Gruparea este implicată în activităţile insurgente împotriva regimului Bashar al-Assad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • Şeful CFR SA vrea sprijin american şi israelian pentru stoparea furturilor din reţeaua feroviară

     Şeful companiei care administrează infrastructura ferovia ră a afirmat că există un proiect pentru asigurarea pazei care prevede cheltuieli anuale de 22,5 milioane lei , bani care ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne.

    Pe de altă parte, el a adăugat că nu ştie cât va dura implementarea acestei proceduri, iar din această cauză trebuie să existe un plan B.

    “Eu văd că există o problemă. Nu sunt specialist, oamenii noştri nu sunt specialişti”, a spus el.

    Astfel, Sophocleous a contactat ambasadele SUA şi Israelului, urmând să aibă în perioada următoare întâlniri cu reprezentanţii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Aşa se vinde mobilă în oraşele uitate ale României

    “PRACTIC, AM DEZVOLTAT PARTENERIATUL DE FRANCIZĂ DATORITĂ CERERII”, explică Cristian Rusu, administratorul grupului Rus Savitar – Casa Rusu. Compania a hotărât să deschidă magazine în care să-şi vândă mobila produsă în propriile fabrici, astfel încât până în 2014 să aibă spaţii de vânzare în toate oraşele cu peste 100.000 de locuitori, iar dezvoltarea în oraşele mai mici de atât fiind luată iniţial în considerare după 2015.

    Dar cum şi localităţile mai mici sunt o bună piaţă de desfacere, „am construit o strategie de dezvoltare în paralel, sub formă de francize„. Casa Rusu are acum 11 parteneri pentru cele 13 magazine deschide deja în franciză şi regula de bază, spune Cristian Rusu, este că pentru o anumită zonă nu poate exista decât un singur francizat, tocmai pentru a-i da posibilitatea să-şi dezvolte afacerea.

    Reţeaua Casa Rusu reuneşte în total 25 de magazine în acest moment, iar planurile pentru acest an vizează deschiderea a zece spaţii proprii şi încă opt în parteneriat. Ponderea vânzărilor prin magazinele de tip franciză a ajuns la 15% din vânzările totale ale reţelei Casa Rusu, care a ajuns la 44 de milioane de lei în 2011, cifră care se referă doar la rezultatele magazinelor proprii. „În următorii cinci ani dorim să fim prezenţi cu o franciză Casa Rusu în fiecare oraş din România cu populaţie între 20.000 şi 100.000 locuitori”, mai spune reprezentantul grupului.

    Valoarea investiţiei în francize variază de la un magazin la altul, în funcţie de mărimea magazinului şi de oportunităţile de promovare din zonă. Cheltuiala minimă este de cel puţin 50.000 euro pentru suprafeţe ale magazinelor cuprinse între 300 şi 500 mp. Iar bugetele dedicate deschiderii de magazine proprii, datorită faptului că au suprafeţe cuprinse între 1.500 şi 4.000 mp, „sunt mult mai mari; pot depăşi şi 250.000 euro pe magazin„, spune Cristian Rusu, care la 35 de ani conduce operaţiunile grupului.

    Tot el spune că în prima jumătate a acestui an reţeaua se va mări cu spaţii de vânzare deschise în Oradea, Constanţa, Piatra Neamţ, Buzău şi Arad, cu o suprafaţă totală de peste 10.000 mp.

    Î N RELAŢIA CU FRANCIZATUL, „practic, susţinerea noastră începe din prima fază: de la amenajarea magazinului, instruirea personalului, promoţiile de deschidere şi cele ulterioare, politica de marketing„, adaugă reprezentantul Rus Savitar – Casa Rusu. El punctează că marketingul este foarte important, „chiar determinant aş spune; politica noastră este construită pe expunere naţională: pe TV, radio, campanii de pliante puse în cutii poştale, campanii online şi expunere outdoor, PR„. Toate costurile de marketing sunt suportate de compania Casa Rusu.

    RUS SAVITAR ESTE O AFACERE DE FAMILIE, FONDATĂ ÎN 1994, care s-a dezvoltat de-a lungul timpului – de la importator şi retailer de mobilă a ajuns unul dintre cei mai importanţi producători şi vânzători de mobilier din România. Cristian Rusu a preluat conducerea companiei în 2000, pe vremea când firma avea doar patru angajaţi. După 19 ani, cifrele arată cu totul altfel. Valoarea totală a investiţiilor a depăşit 20 de milioane de euro, iar numărul angajaţilor a depăşit 900. Acum grupul are, în afară de reţeaua de 25 de magazine, trei fabrici de mobilier din pal melaminat şi a mobilierului tapiţat. Capacitatea de producţie este de 18.000 de garnituri de mobilier din pal pe lună şi 2 000 de seturi de mobilier tapiţat în fiecare lună. Iar fabricile şi spaţiile logistice ocupă o suprafaţă de 100.000 mp.

    Dar ţinta nu este încă atinsă: „ne-am propus mai mult decât atât, suntem în plin proces de expansiune„, declara anterior Cristian Rusu. Tot el completează că firma pe care o conduce are planuri de dezvoltare atât în România cât şi, „de ce nu?, pe alte pieţe„.

    Antreprenorul a fost, după propriile spuse, sub o formă sau alta parte din viaţa companiei din adolescenţă, „astfel că îmi este greu să concep că mă voi ocupa de altceva„. Cunoaşte în detaliu operaţiunile, de la producţie la distribuţie sau rute de transport, a fost şi este implicat în afacerea familiei la nivel de detaliu. „Este un efort susţinut, care nu poate fi realizat fără investiţii şi dedicare. Foarte probabil, în zece ani voi fi tot în cadrul companiei, însă am convingerea că poziţia Rus Savitar pe piaţă va fi alta, dacă vom păstra tendinţa de creştere şi dezvoltare.„
     

  • Vânzările Praktiker în România au fost de 143,2 mil. euro

    Decizia vine ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute în urma campaniei din 2012 şi a măsurilor adoptate de companie anul trecut, care s-au resimţit în creşterea vânzărilor nete.

    “Acest trend de stabilizare se datorează, în principal, măsurilor pe care le-am adoptat în 2012 şi campaniilor de marketing prin care am reuşit să ne promovăm ofertele în rândul consumatorilor, crescând impactul asupra percepţiei brandului. România se numără printre ţările în care grupul Praktiker a înregistrat rezultate în creştere, iar revenirea este tot mai puternică de la un trimestru la altul. Vom continua şi în acest an să ne optimizăm business-ul şi să ne încurajăm consumatorii să aibă idei curajoase de DIY”, spune Michael Krahn, country manager, Praktiker România.

    Ca urmare a campaniei ”Îţi permiţi chiar şi cu venituri mici”, în perioada iunie-decembrie 2012, magazinele Praktiker au înregistrat creşteri atât la nivel de trafic, cât şi la nivel de vânzări. De exemplu, pe finalul anului trecut, traficul a crescut cu 4,1% în noiembrie, respectiv cu 1,9% în decembrie, comparativ cu perioadele similare ale anului 2011, în timp ce vânzările s-au majorat cu 6,4%, respectiv 3,5%.

    Introducerea unui sistem de fidelizare a clienţilor – cardul Praktiker, diversificarea ofertei de produse, optimizarea experienţei de cumpărare – prin extinderea gamei de servicii post-vânzare, crearea primei comunităţi online de DIY din România – o altă platformă importantă de fidelizare a clienţilor, au susţinut îmbunătăţirea rezultatelor financiare şi creşterea numărului de clienţi.

    Astfel, Praktiker România şi-a menţinut poziţia în piaţă şi a înregistrat, la nivelul anului trecut, o scădere a vânzărilor nete de doar 1,5%, în monedă naţională, faţă de 2011. În moneda europeană, vânzările nete s-au cifrat la 142,3 mil. euro, cu 6,7% mai puţin faţă de anul anterior.

    “România continuă să rămână o piaţă strategică pentru grupul Praktiker, fiind una dintre cele mai mari pieţe din Europa de Est. În linie cu strategia companiei, în 2013 vom investi, în principal, în promovare şi comunicare, venind în întâmpinarea consumatorilor cu soluţii avantajoase de do-it-yourself.”, adaugă Michael Krahn.

    În România, Praktiker are 27 magazine în 23 de oraşe din ţară. Oferta Praktiker România cuprinde peste 40.000 de produse, incluzând: materiale de construcţii, decoraţiuni pentru interior şi exterior; produse sanitare; mobilă; electronice şi electrocasnice; produse pentru grădinărit.

     

  • Program “rabla” pentru cărucioare de copii. Câti copii din România folosesc acelaşi cărucior

     “Un cărucior se foloseşte în medie de câte patru copii. Cărucioarele se dau mai departe la frate, la fin, la cumnat sau la prieten. În România, 80% dintre cărucioare sau scaune de maşină pentru copii sunt folosite de câte patru generaţii”, a spus Ruxandra Burcea la o conferinţă.

    Ea crede că doar 20% dintre copii beneficiază de cărucioare noi.

    Cele mai scumpe cărucioare costă între 2.000 şi 4.000 de lei, iar cele mai ieftine ajung la 400-1.500 de lei.

    “La noi, din cauza sărăciei, aceste produse se dau mai departe. Este grav să foloseşti un căucior sau scaun de maşină perimat tehnic şi care nu are toate sistemele de siguranţă. În fiecare an sunt noi descoperiri în domeniu”, a mai spus Ruxandra Burcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lemet vrea să deschidă 15 noi magazine în 2013

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’S este de aproximativ 2,2 mil. lei. Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării.
    Magazinul Lem’S din Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 1350 mp şi este al doilea ca mărime din cadrul reţelei. Acesta se află situat în cadrul complexului Retail Park pe DN 65B.
    Magazinul din Constanţa se întinde pe o suprafaţă puţin peste 1000 mp şi se află situat în cadrul complexului TOM.
    Cu cele două spaţii comerciale deschise în acest trimestru, reţeaua Lem’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.
    ”Strategia noastră de dezvoltare s-a bazat pe extinderea reţelei de magazine Lem’S urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase, în centre comerciale noi. şi în 2013 strategia noastra urmează aceeaşi direcţie. Urmează să inaugurăm până la sfârşitul anului aproximativ 15 magazine în diferite zone ale ţării” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Reduceri şi mobilă în rate Lem’S ofera clienţilor un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’S pentru desfacerea produselor sale. în prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 mp de retail amenajaţi în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.