Tag: prezenta

  • Secretarul de stat Manuel Donescu trece de la Economie la Transporturi

     În prezent, Ministerul Transporturilor are trei secretari de stat: Călin Bogdan Găurean, Nicu Buică şi Cristian Ghibu, cel care a coordonat activitatea instituţiei în perioada interimatului lui Victor Ponta la minister.

    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, declara, în 26 septembrie, că în instituţia pe care o conduce există o nevoie acută de personal competent şi de oameni “care să şi muncească” şi intenţionează să organizeze concursuri pentru a face angajări pe locurile vacante.

    “La nivelul ministerului intenţionez să angajez oameni competenţi, pentru că, ceea ce am găsit în minister … au fost foarte multe locuri vacante şi o nevoie foarte mare, o nevoie acută, de personal calificat, competent, de oameni care într-adevăr să şi muncească”, declara ministrul Transporturilor, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intesa Sanpaolo, a doua mare bancă italiană, are un nou CEO, după demisia lui Cucchiani

     “Cucchiani s-a retras din funcţia de managing director şi CEO cu efect imediat. Consiliul de Administraţie, reunit în efectiv complet, l-a numit în unanimitate pe Carlo Messina ca managing director şi CEO”, se arată într-un comunicat al Intesa Sanpaolo, citat de Bloomberg.

    Messina (51 de ani) lucrează la Intesa Sanpaolo din anul 1995 şi a ocupat anterior funcţia de manager general al băncii şi director al diviziei de retail.

    Demisia lui Cucchiani vine pe fondul neînţelegerilor dintre acesta şi anumiţi membri ai board-ului şi directori executivi cu privire la stilul de management şi strategie, potrivit Wall Street Journal (WSJ).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul nuclear al Coreei de Nord, analizat de experţi: Sancţiunile sunt inutile în faţa progreselor înregistrate de ţara condusă de Kim Jong-un

     Aceşti experţi, invitaţi de centrul de studii Asan Institute, au avut păreri diferite privind nivelul de ameninţare nucleară pe care îl reprezintă Coreea de Nord. Totuşi, ei au fost de acord că este nevoie de elaborarea urgentă a unor noi strategii pentru a contracara acest pericol.

    Inutilă pare şi decizia recentă a Chinei, cel mai apropiat aliat al Phenianului, privind interzicerea exportării către Coreea de Nord a tuturor materialelor şi tehnologiilor care ar putea să servească la confecţionarea de rachete sau arme nucleare, chimice sau biologice.

    Probabil, Coreea de Nord a atins un anumit grad de independenţă în acest domeniu şi este capabilă să-şi desfăşoare activităţile fără noi tehnologii din exterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu atacă la CCR legea referendumului. Are şanse să câştige?

    Legea, care i-a fost trimisă spre promulgare preşedintelui după ce a fost recent aprobată în Parlament,  prevede că pentru validarea rezultatelor referendumului este necesar un cvorum de participare (prag de prezenţă la vot) de cel puţin 30% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale şi un cvorum al voturilor valabil exprimate (prag de validare) de cel puţin 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

    Traian Băsescu apreciază că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”), precum şi prevederilor Art. 2 alin. (1) şi (2) din Constituţia României: (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

    “Luarea deciziilor prin calea directă a referendumului trebuie să implice o majoritate de participare a cetăţenilor, iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe care se întemeiază statul român, respectiv caracterului democratic, reprezentând o încălcare a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    “Cum exprimarea unei voinţe unitare nu este practic posibilă, exprimarea voinţei unei majorităţi cât mai largi reprezintă voinţa cea mai apropiată de idealul unei voinţe unitare. Într-un stat democratic, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi, iar decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor”, arată Traian Băsescu.

    Preşedintele consideră că “prin noţiunea de „majoritate” se înţelege partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numărul total”, invocând ca argumente mai multe articole din Constituţie: Art. 67 care reglementează un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, Art. 76 alin. (1) care se referă la adoptarea cu votul majorităţii a legilor organice şi a hotărârilor, Art. 81 alin. (2) referitor la alegerea preşedintelui României din primul tur de scrutin.

    PRECEDENTUL DIN IULIE 2012

    Preşedintele Băsescu invocă, în sprijinul său, decizia de anul trecut a CCR (Decizia nr 731 din 10 iulie 2012), pe marginea legii introduse de USL care prevedea un cvorum de aprobare de 50% plus unu pentru referendumul de demitere a preşedintelui. Legea respectivă reafirma însă regula cvorumului de participare, care prevedea că demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

    CCR confirma atunci, în privinţa regulii cvorumului de participare, că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”

    “Schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, relevantă fiind Decizia nr. 731/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fără a interveni vreun element nou, nu se justifică. Considerăm că un cvorum de participare prea restrâns va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor cetăţenilor şi va face posibilă exercitarea suveranităţii naţionale de o minoritate a populaţiei, încălcându-se principiile democraţiei”, arată preşedintele.

    PRECEDENTUL DIN IUNIE 2013

    Rămâne de văzut însă dacă CCR va alege să invoce decizia sa de anul trecut spre a da câştig de cauză contestaţiei preşedintelui sau va invoca decizia sa din acest an, care atestă o opinie complet diferită.

    CCR a aprobat prin Decizia nr 334 din 23 iunie 2013 reducerea de la 50% plus unu la 30% a cvorumului de participare la referendum, aşa cum prevede noua lege contestată acum de preşedintele Traian Băsescu, însă cu intrare în vigoare numai după un an de zile. CCR s-a prevalat de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”.

    CCR s-a pronunţat pentru că fusese sesizată de PDL, UDMR şi PP-DD, care nu cereau amânarea cu un an a aplicării legii, ci reclamau acelaşi lucru ca şi preşedintele Băsescu acum, anume nereprezentativitatea unui referendum cu prag prea scăzut de prezenţă. CCR a respins însă această sesizare, arătând în motivarea deciziei sale că “prevederile art.2 alin.(1), art.90, art. 95 alin. (3) şi art.151 alin.(3) din Constituţie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care să impună ori să recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispoziţiile constituţionale făcând referire la stabilitatea legislaţiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum”.

    “Prin urmare, reglementarea sau modificarea condiţiilor privind validarea referendumului este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a acestui instrument de consultare populară. De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituţionalitate, asigură o rerezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care reflectă voinţa populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituţie, să nu fie afectată în vreun fel”, continuă textul din motivarea deciziei CCR.

    Mai mult, CCR arată că în Constituţie este consacrat dreptul de a vota, nu şi obligaţia, astfel încât absenteismul este el însuşi o opţiune. “Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg sănu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare”.

    Această observaţie a CCR, venită după referendumul din iunie 2012 când opozanţii demiterii preşedintelui şi-au exprimat opţiunea boicotând referendumul, este conţinută ţi în documentele Comisiei de la Veneţia, care în general nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale).

    Totuşi, Comisia de la Veneţia precizează că sunt situaţii când un cvorum de participare este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă – stabilitate pe care a insistat CCR prin decizia sa de a amâna aplicarea acestei legi cu un an.

     

  • Noua strategie de export a României: Orientare pe alte pieţe şi privaţi care să preseze Guvernul pentru bani UE

     Măsurile sunt privite ca soluţii pentru relanasarea exportului românesc, afectat în prezent de o productivitate scăzută a muncii, lipsa culturii de afaceri pentru marketing, politici economice guvernamentale necoordonate, birocraţie excesivă şi corupţie, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX, elaborat de către Departamentul de Comerţ al Ministerului Economiei în parteneriat cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi aflat în stadiu de lucru.

    În prezent, livrările cătrea statele din UE reprezintă 70% din exporturi, iar importurile din statele blocului comunitar trec de 75% din total, potrivit datelor INS.

    În document se arată că, raportat la indicele de similaritate al portofoliului de export, România concurează în prezent cu ţări precum Bulgaria, state nord-africane (Tunisia, Egipt), Italia, Ucraina sau Turcia, plasându-se pe o poziţie medie spre slabă ca performanţe comparativ cu aceste ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un preot i-a cerut lui Ponta să-l facă director la Hidroelectrica pentru a avea o pensie mare. Ponta: “Remus Borza va pleca”

     Preotul Grigore Cojocaru din comuna Runcu l-a abordat pe Ponta imediat după discursul acestuia de la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, prilejuit de deschiderea noului an şcolar.

    Preotul i-a cerut premierului să îl ajute să obţină un post de director la Hidroserv, pe motiv că urmează să se pensioneze, iar salariul pe care îl are în prezent este prea mic.

    “Vă rog ajutaţi-mă cu un post de director la Hidroserv, că mai am trei ani până la pensie. Să am şi eu o pensie, că am un salariu mic. La cine să merg?”, l-a întrebat preotul pe premier, Ponta chemându-l pe prefectul judeţului Gorj, Ion Claudiu Teodorescu, pentru a prelua acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia Naţională a Medicamentului: Veniturile agenţiei se pot dubla dacă ar exista resurse adecvate

     “Agenţia este blocată pe zona de finanţare şi materială şi umană din cauza legislaţiei actuale. Eu în loc să am 30 de oameni care să evalueze dosare şi să pot aduce producători din India sau din alte state, nu o pot face şi aceştia preferă să meargă în Canada sau Marea Britanie, iar banii care ar fi putut ajunge la noi se duc acolo, din cauza birocraţiei. ANM generează 18 milioane euro şi dacă am avea mai multă libertate am dubla această sumă”, a afirmat Savu, prezent la International Health Forum.

    În prezent, în România durata medie de înregistrare a unui medicament este de 2 ani, şi poate ajunge şi la 5 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vor fi PLĂTITE pensiile private. Care sunt opţiunile participanţilor la fondurile de pensii private

     Modalităţile de plată se regăsesc într-un nou proiect de lege întocmit de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care va reglementa plata pensiilor private pentru cei care contribuie în prezent la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III).

    În prezent, peste 6,2 milioane de persoane contribuie la aceste fonduri.

    În cazul Pilonului II, sumele acumulate în contul individual al fiecărui participant vor începe să fie încasate la data ieşirii la pensie din sistemul de stat (Pilonul I).

    În prezent, vârsta de pensionare este de 59 de ani şi 8 luni pentru femei şi de 64 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi. Până în 2030, vârsta de pensionare va ajunge la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani în cazul bărbaţilor.

    La Pilonul III, plata pensiei se va face după ce participantul la un fond de profil a împlinit 60 de ani şi a efectuat un stagiu minim de cotizare de şapte ani şi şase luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vărul preşedintelui sirian susţine că Bashar al-Assad se teme că ar putea fi asasinat de anturajul său

     “Eu cred în continuare că el (Bashar al-Assad) nu are nicio opţiune în prezent. Rămâne la putere pentru că nu are nicio opţiune”, a declarat Ribal Al-Assad, care este de multă vreme un critic al vărului său, informează BBC News Online.

    Ribal al-Assad, în vârstă de 38 de ani, locuieşte în Occident din anii ’80, când tatăl său a fost exilat din Siria. Ribal, care a urmat şcoala în Statele Unite, locuieşte în prezent în Marea Britanie, unde a înfiinţat Organizaţia pentru Democraţie şi Libertate în Siria.

    Tatăl lui Ribal, Rifaat, a pierdut lupta de putere din cadrul Partidului Baath în faţa fratelui său, Hafez al-Assad, predecesorul şi tatăl actualului preşedinte sirian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firma de construcţii HoneyWood speră să vândă 30-50 de case ecologice pe an în următorii 3-4 ani

     “În România va fi greu la început, dar în următorii 2-3 ani văd o dezvoltare importantă, astfel că 30-50 de case în următorii 3-4 ani pe an nu mi se pare exagerat. Pe măsură ce vom construi lumea va înţelege mai bine aceste produse. Cea mai mare piedică pe piaţă este lipsa banilor. Nivelul de trai este cea mai mare problemă în România, pentru că interesul este extrem de mare pentru astfel de construcţii”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Răzvan Cazacu, fondatorul firmei.

    El spune că pe lângă problema banilor, românii au şi multe prejudecăţi legate de locuinţele din lemn, cei mai mulţi spunând că acestea scârţâie şi că sunt mai vulnerabile la foc.

    Firma are deja două contracte pentru acest an, iar pentru anul viitor se aşteaptă să construiască între 5 şi 10 case. Valoarea contractelor pentru acest an este de 130.000 de euro, respectiv 250.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro