BusinessMagazin

Tag: parlament

  • PSD îi menţine pe Florin Georgescu, Marin Dinu şi Nicolae Dănilă în CA al BNR. Vasilescu:Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi

    “Nu-i nimic din scurt, Parlamentul e aici, propunerile trebuie să fie validate de comisiile de buget şi fiecare dintre cei propuşi trebuie sa fie audiat în comisii (…) Dosarele se cunosc şi, mai e ceva, şi anume, că am auzit limpede opinia şi a funcţionat de-a lungul celor 25 de ani, că la BNR nu pot fi în CA decât oameni care au o pregătire foarte înaltă în domeniu, deci toţi aceştia sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi. Ce dosare să li se facă (…) Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi, nu vin oameni care vor acum să-şi depună candidatura. Sigur că ar putea să facă şi aşa, dar nu-i ia nimeni în seamă, oameni care n-au o legatură cu marea performanţă în domeniu”, a explicat Vasilescu pentru MEDIAFAX, întrebat dacă anunţul intempestiv privind numirea noului CA şi termenul scurt n-ar putea îngreuna accesul unor candidaţi la selecţie, mai ales că procedural este necesară întocmirea unor dosare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul votează săptămâna viitoare Consiliul de Administraţie al SRR şi preşedintele SRTv

    omisiile de specialitate se vor reuni în aceeaşi zi, la ora 10.00, pentru a analiza propunerile făcute de grupurile parlamentare, a spus, marţi, Dumitrescu.

    “Birourile Permanente au luat în discuţie situaţia de la SRR, unde trebuie să înlocuim Consiliul de Administraţie fiindcă a ajuns la sfârşit de mandat, numirea preşedintelui SRTv pentru că domnia-sa nu a putut să treacă prin plen, după ce a fost aprobat Consiliul de Administraţie. La Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi, de asemenea, numirea Consiliului de administraţie al BNR, precum şi numirea a şase consilieri ai Curţii de Conturi, care prin rotaţie trebuie să fie schimbaţi. S-a luat decizia ca grupurile parlamentare să facă propuneri, marţi la ora 10.00 să se reunească Comisiilor şi marţi, de la 16.00, să fie şedinţa comună pentru aceste numiri”, a spus Dumitrescu.

    Pe ordinea de zi a plenului reunit al Parlamentului de săptămâna viitoare figurează şi numirea unui nou membru al Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, numirea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, precum şi a şase consilieri de conturi ai Curţii de Conturi.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că în luna iunie Parlamentul va vota noul Consiliu de Administraţie al Radioului public, preşedintele – director general al TVR şi o treime din membrii conducerii Curţii de Conturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: O întâlnire PDL-PNL va avea loc miercuri după-amiază, la Parlament

     PDL va avea tot miercuri, înainte de întâlnirea cu liberalii, o şedinţă a Biroului Permanent Naţional.

    Şi PNL are programată miercuri, de la ora 14.00, o reuniune a Delegaţiei Permanente.

    Marţi, liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, s-a aflat la sediul PNL pentru a discuta cu preşedintele demisionar al liberalilor, Crin Antonescu, variante de asociere a dreptei în urma scorului înregistrat la alegerile europarlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 28 de state, 4 zile şi o concluzie periculoasă

    Voi începe acest scurt material cu concluziile. În primul rând, românii nu văd Uniunea Europeană ca pe un inamic. Structurile europene nu sunt privite de-ai noştri ca fiind răspunzătoare, în oricare măsură, de starea în care ne aflăm. Suntem una dintre ţările, dacă exista vreun dubiu, care se simt bine în Uniunea Europeană. Sau, ca o altă variantă, poate românii au identificat destule probleme la noi încât să nu-i mai intereseze ambiţiile unor partide mai mult sau mai puţin extremiste.

    În al doilea rând, se dovedeşte încă o dată că democraţia e un joc periculos. Faptul că o formaţiune precum cea condusă de Marine LePen a reuşit să câştige de patru ori mai multe voturi decât acum patru ani arată fie o radicalizare a electoratului francez, fie o mobilizare absolut exemplară a elecotratului radical. În Marea Britanie, UKIP-ul condus de Nigel Farage, omul care vrea să îi scoată pe englezi din Uniunea Europeană, i-a depăşit atât pe conservatori cât şi pe laburişti.

    În Grecia, partidul extremist Syriza a câştigat detaşat alegerile europene; singura veste bună este că va trimite doar trei reprezentanţi în Parlamentul European. Rezultate ce par surprinzătoare s-au mai înregistrat în Italia, unde partidul lui Beppe Grillo a obţinut 22%, terminând însă pe locul secund, precum şi în Danemarca, unde Partidul Popular Danez, formaţiune de extremă dreapta, a câştigat alegerile cu 27% din voturi. Singurul semnal pozitiv a venit din Olanda, acolo unde controversatul personaj Wilders a terminat pe locul patru, deşi era cotat ca favorit înainte de alegeri.

    Chiar şi cu această serie de rezultate ce ridică multe semne de întrebare, principalele forţe în legislativul european rămân cele de centru-dreapta. Pentru moment, Europa răsuflă uşurată.

    Parlamentul European intră însă într-o zonă cenuşie, în care principalele două grupuri, popularii europeni şi social-democraţii de-abia reuşesc să adune 52% din totalul membrilor. Euroscepticii şi-au dublat prezenţa şi ameninţă cu blocarea unor iniţiative legislative, iar aici voi face trimitere la un material publicat nu cu mult timp în urmă de Business Magazin, numit “Sentimente antieuropene în noul Parlament European“.

    Alegerile europarlamentare de anul acesta ne-au arătat o realitate periculoasă: statele în care principalele teme de campanie au fost cele europene şi-au desemnat reprezentanţi ce vin de la periferia spectrului politic.

    Asistăm, prin urmare, la o situaţie de care mulţi se temeau: europenii încep să nu mai fie atât de europeni.

  • Alegerile pentru Parlamentul European, urmărite cu îngrijorare de investitori

     Obligaţiunile statelor europene cu probleme financiare au scăzut în ultimele zile pe pieţe şi au împins în sus costurile de finanţare, investitorii fiind îngrijoraţi în principal de posibilitatea unor scoruri bune ale partidelor anti-UE în ţări precum Grecia sau Italia.

    În Grecia, guvernul de coaliţie însărcinat să continue aplicarea măsurilor de austeritate şi a reformelor structurale convenite cu instituţiile financiare internaţionale este susţinut în parlament de o majoritate foarte fragilă, vulnerabilă în cazul unei performanţe bune la alegerile europarlamentare din partea partidelor care se opun acordului de finanţare externă. Declanşarea alegerilor generale anticipate pare o posibilitate în ochii investitorilor.

    În Italia, un rezultat slab pentru Partidul Democrat al premierului Matteo Renzi ar întârzia reforme esenţiale pentru consolidarea încrederii investitorilor.

    Totodată, ascensiunea partidelor eurosceptice în nordul Europei ar putea reduce viteza de reacţie a Uniunii Europene în cazul unei reaprinderi a crizei din zona euro, consideră analiştii intervievaţi de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERILE EUROPARLAMENTARE din 25 mai, primele după Tratatul de la Lisabona. Viitorul PE va avea mai multe puteri

     Alegătorii europeni au şansa să influenţeze viitoarea orientare politică a Uniunii Europene prin votul pentru cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.

    Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se prezintă la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor: 22 – 25 mai. Românii se vor prezenta la urne la 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European, cu unul mai puţin faţă de legislatura 2009-2014. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

    În Olanda şi Marea Britanie, europarlamentarele au fost programate pentru 22 mai, în Irlanda pe 23 mai, iar în Letonia, Malta şi Slovacia, pentru 24 mai. Cehia este singurul stat unde scrutinul s-a derulat pe două zile: 23 şi 24, în timp ce în restul ţărilor vor avea loc duminică, 25 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Nu ştiu de reînscrierea lui Tăriceanu în PNL, dar nu este exclus

     “Nu ştiu, dar nu este exclus, pentru că există foarte mulţi oameni care în aceste zile se înscriu în PNL”, a răspuns Antonescu.

    El a precizat că există un caz similar la Slatina.

    “Există un caz şi la Slatina, un om care a plecat acum trei luni, şi-a dat seama că a luat-o pe căi greşite şi s-a reînscris acum, mi-a spus domnul Gigel Ştirbu. Deci sunt foarte mulţi oameni care se reînscriu”, a precizat Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Problema austerităţii s-a aflat în centrul marii dezbaterii pentru alegerile europene – FOTO

    Conservatorul luxemburghez Jean-Claude Juncker, social-democratul german Martin Schulz, liberalul belgian Guy Verhofstadt, ecologista de origine germană Ska Keller şi reprezentantul stângii radicale, grecul Alexis Tsipras, s-au confruntat în hemiciclul Parlamentului European, la Bruxelles, în cursul primei dezbateri cu participarea celor cinci candidaţi ai principalelor partide europene la Preşedinţia Comisiei Europene.

    “Grecia este ţara aleasă de liderii europeni pentru a fi cobaiul celei mai severe austerităţi”, a început Alexis Tsirpas, denunţând, apoi, “politicile catastrofale de austeritate”. El a cerut “ieşirea din această stare de paranoia legată de criza datoriilor”, printr-o “schimbare de direcţie” şi mai multă “solidaritate”.

    “Accept multe reproşuri, dar nu voi accepta niciodată (să se spună) că nu am fost suficient de solidari cu Grecia”, a răspuns Jean-Claude Juncker, care a asigurat Preşedinţia Eurogrupului timp de opt ani. “Am lucrat mult în ultimii ani, zi şi noapte, pentru a evita ca Grecia să iasă din zona euro. Am făcut totul pentru ca Grecia să rămână membră a zonei euro”, a adăugat el, dând asigurări că această ţară trebuie “să continue politica de asanare” a finanţelor publice.

    La rândul său, Guy Verhofstadt a apărat “disciplina bugetară” şi a afirmat că problemele Greciei au apărut în urma unei “politici precare”, acuzând în principal băncile publice ale acestei ţări că finanţează partidele politice.

    În opinia ecologistei Ska Keller, austeritatea nu poate “decât să agraveze situaţia”. Ea a pledat, la fel ca Martin Schulz, pentru o luptă mai fermă împotriva fraudei fiscale.

    Juncker a subliniat că lupta împotriva crizei a fost dusă de creştin-democraţi, socialişti şi liberali, oferindu-i astfel ocazia lui Tsirpas să acuze “marile familii politice” de faptul că au spus că nu există “o altă cale în afara austerităţii”.

    Cei cinci candidaţi au mai abordat criza din Ucraina, problema imigraţiei, lupta împotriva corupţiei şi lobby-ul.

    Martin Schulz, Guy Verhofstadt şi Ska Keller au vorbit în engleză, Jean-Claude Juncker în franceză, în timp ce Alexis Tsipras a preferat să se exprime în greacă.

  • Eurodeputatul Jobbik Bela Kovacs, investigat pentru spionarea UE în favoarea Rusiei

     Un purtător de cuvânt al Biroului, Geza Fazekas, a declarat pentru ziar, citând surse anonime, că Biroul pentru Protecţia Constituţiei a întocmit un dosar pe numele deputatului european Bela Kovacs pentru spionarea instituţiilor europene.

    Kovacs este acuzat de faptul că ar conspira împreună cu diplomaţi din Rusia, călătorind la Moscova lunar.

    Soţia sa are dublă cetăţenie ruso-austraică şi ar fi lucrat pentru KGB, potrivit ziarului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu respinge OUG prin care Birourile Permanente ale Parlamentului pot numi directori interimari la SRR şi SRTV

     Preşedintele Traian Băsescu a trimis preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, o cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 110/2013 pentru completarea Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

    Şeful statului menţioneză că legea are ca obiect aprobarea OUG a Guvernului 110/2013 pentru completarea Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro