BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • După o profeţie a Elenei Udrea

    Numai vehicularea ideii de alegeri anticipate motivate strict de ţâfna capilor fostei USL ar fi fost de ajuns să justifice remarca preşedintelui Băsescu despre iresponsabilitatea celor doi capi în raport cu soarta ţării. Lucrurile nu s-au oprit însă aici, dacă ţinem cont de oferta premierului Ponta de a oferi posturi de miniştri pur şi simplu ca premiu pentru liberalii care pleacă din PNL ca să-l urmeze pe Călin Popescu-Tăriceanu, devenit brusc candidat la prezidenţiale din partea PSD după ce a înţeles că tandemul electoral Antonescu-Iohannis (care şi-a anunţat explicit dorinţa de a fi susţinut de celelalte partide de dreapta pentru preluarea puterii în toamnă) îi taie şansele de ascensiune politică.

    Intenţia sugerată de Ponta ar fi să refacă la nivel simbolic USL, cu un grup de dezertori din PNL care să poată justifica atât ideea că proiectul USL continuă aşa cum i-a promis electoratului, cât şi prezentarea lui Tăriceanu drept liberal, om de dreapta, într-un tandem electoral Tăriceanu-Ponta, rival celui de mai sus. Plauzibil?

    În ambele tandemuri, locurile de prezidenţiabil şi de candidat la şefia guvernului pot fi schimbate oricând, în funcţie de sondaje (în fond, Antonescu însuşi anunţa după prezidenţialele din 2009 că e gata să fie prim-ministru), iar memoria colectivă e prea scurtă pentru ca electoratele ţintite la toamnă să le mai reproşeze trecutul. Electoratul de dreapta poate reevalua, adică, faptul că Antonescu şi ai lui au fost timp de trei ani aliaţii PSD, iar electoratul de stânga poate uita faptul că guvernul Tăriceanu a lăsat în urmă ruşinosul bilanţ economic din 2008 – deficit structural de 8,5% şi deficit de cont curent de aproape 13%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa şi cu un credit împovărător de la acelaşi FMI pe care mândrul Tăriceanu îl dăduse afară în 2005.

    Ar mai fi de adăugat doar că Elena Udrea profeţise încă din martie 2013 că USL, după ce se va rupe, va avea doi candidaţi la preşedinţie – Ponta din partea PSD şi Tăriceanu din partea unui PNL care între timp îl va fi descăunat pe Antonescu din cauză de scădere în sondaje. Adevărat, Antonescu a găsit între timp soluţia Iohannis pentru un tandem preşedinte-premier, iar Tăriceanu s-a întors în braţele PSD spre a face cuplu cu Ponta. Dar, cum am spus, locurile în ambele tandemuri rămân interşanjabile până la alegeri, iar toţi protagoniştii provin din USL.

  • Antonescu: Dacă USL se rupe, corect ar fi să urmeze alegeri anticipate (VIDEO)

    La emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, Antonescu a declarat că miniştrii PNL îşi vor da demisia din guvern dacă propunerile PNL în privinţa structurii Executivului nu vor fi puse în practică până luni, arătând că încă speră să nu se întâmple acest lucru.

    “Îi transmit domnului Ponta un mesaj simplu: Să accepte să îl aibă pe Iohannis vicepremier, înainte ca acesta să devină premier în locul său. Domnul Ponta face o alegere pentru o perioadă lungă. Klaus Iohannis va fi premier!”, a afirmat liderul PNL.

    Întrebat dacă, în condiţiile în care PNL se retrage din guvern, atunci guvernul condus de Victor Ponta ar fi ilegitim, liderul PNL a răspuns afirmativ. “Este ilegitim, pentru că domnul Victor Ponta este astăzi prim-ministru pentru că l-a susţinut o coaliţie care se numeşte USL, o alianţă electorală, pentru această alianţă şi nu alta”, a spus Antonescu, adăugând că ar fi de preferat ca Victor Ponta să îşi dea singur demisia şi să nu mai fie cazul ca PNL să ceară acest lucru.

    Urmăriţi integral emisiunea “După 20 de ani”:

  • Alegerile prezidenţiale, prioritatea zero pentru toată lumea

    Mai nou, după demisia lui Daniel Chiţoiu de la Finanţe, şi liberalul Andrei Gerea de la Economie a fost înlocuit provizoriu cu pesedistul Constantin Niţă, la Finanţe a rămas interimar tot premierul Victor Ponta, ceea ce a dus deja la întârzierea aprobării în Guvern a scrisorii de intenţie cu FMI, iar dezvăluirile din presă despre un conflict de interese din familie au adus aproape de demisie încă un ministru liberal, Mariana Câmpeanu.

    Insistenţa lui Crin Antonescu de a obţine pentru Klaus Iohannis un post de vicepremier şi ministru de interne şi în acelaşi timp de a păstra în Guvern numai două posturi de vicepremier (pentru Dragnea şi Iohannis) în loc de patru, cum a vrut PC (adică încă unul pentru PC şi unul pentru UNPR) a adâncit neaşteptat de rapid criza guvernamentală, iar refuzul lui Victor Ponta de a-l promova pe Iohannis, un om de încredere al lui Antonescu, într-o astfel de funcţie esenţială, de care depinde organizarea alegerilor din acest an, a desăvârşit ruptura din USL.

    Într-o ultimă încercare de a-şi consolida poziţia la guvernare şi şansele la prezidenţiale, Antonescu a ameninţat PSD că dacă nu acceptă restructurarea guvernamentală dorită de liberali, PNL va trece în opoziţie şi va cere demisia Guvernului (ceea ce l-ar situa alături de fostul inamic al liberalilor, PDL, care la rândul său pregăteşte o moţiune de cenzură), în timp ce Ponta s-a repliat alături de nou-creata sa alianţă electorală de carton, Uniunea Social-Democrată – USD (PSD, PC, UNPR) şi a ameninţat PNL că dacă Antonescu va candida singur la prezidenţiale, fără sprijinul USD adică, atunci USD va avea şi ea candidat propriu la prezidenţiale.

    Deşi tonul declaraţiilor a devenit din ce în ce mai ostil şi de o parte, şi de alta, USL nu s-a rupt însă, iar noi runde de discuţii ar urma să aibă loc săptămâna viitoare. Crin Antonescu, strategic, l-a desemnat pe Ioan Chelaru să asigure conducerea Senatului cât timp e plecat el din străinătate (luni şi marţi), iar Victor Ponta, împăciuitor, s-a apărat de acuzaţia lui Antonescu că la un moment dat nu i-a răspuns acestuia la telefon, scuzându-se că era la masă cu premierul Moldovei.

    Situaţia s-a întors deci la punctul la care era cu exact o săptămână în urmă, când ţara încă spera să se rezolve criza politică, iar electoratul uselist încă spera ca PSD şi PNL să rămână împreună – lucru pe care îl ştiu ambele partide, inclusiv liderii lor, conştienţi că împreună au luat şi vor lua net mai multe voturi decât separat şi că, vorba lui Ponta, a susţine ruperea USL “înseamnă a-i vrea binele lui Băsescu” şi Dreptei, care, după cum deja a sugerat Theodor Stolojan, abia aşteaptă o alianţă cu un PNL “eliberat” de actualul său lider.

  • Iohannis a acceptat propunerea PNL de a deveni ministru de Interne şi vicepremier, dar nu renunţă la Primăria Sibiului. O variantă ar fi suspendarea pe 6 luni

    Klaus Iohannis ar urma să coordoneze activitatea celorlalţi miniştri liberali, au mai spus sursele citate.

    Iohannis, care este la al patrulea mandat consecutiv de primar al Sibiului, nu doreşte însă să renunţe la Primărie, au declarat surse din conducerea liberală.

    Soluţia în acest caz ar fi ca Iohannis să se autosuspende de la Primărie pentru perioada în care va fi în Guvern, au explicat pentru MEDIAFAX aceleaşi surse.

    Conform surselor citate, ar fi în discuţie suspendarea lui Iohannis de la Primăria Sibiu pentru o perioadă de şase luni, timp în care primăria să fie condusă interimar de un viceprimar.

  • Nulităţile care îşi zbiară virtuţile până ies scântei. Perlele politice ale săptămânii

    “Opoziţia nu are nevoie de actori preţioşi care îşi zbiară virtuţile de pe cele mai înalte crăci ale copacului pentru a primi confirmarea publicului” – Cristian Diaconescu, consilier prezidenţial

    “Asta este o găluşcă mare, se înghite greu, nu o să continue cu nimic vreo doi ani, cel puţin” – Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, despre descentralizare

    “Preşedintele României este singurul opozant de forţă al Guvernului României” – Gheorghe Falcă, liderul PDL Arad

    “Este o nulitate din punct de vedere politic” – Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, despre Crin Antonescu

    “La nivel politic sunt tot felul de ciocniri din care ies scântei” – fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu despre calitatea colaborării PSD-PNL în cadrul USL

    “Dezastrul economic spre care îndreaptă România îl va face să candideze la preşedinţie ca să scape de funcţia de prim-ministru” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre Victor Ponta

    “În ziua în care preşedintele Camerei Deputaţilor sau preşedintele Senatului vor purta în plen un tricou cu Pink Floyd va fi un mare pas înainte pentru democraţia din România” – Remus Cernea, deputat independent
     

  • Lupte grele între ANI şi baronii locali. Mai rezistă ANI?

    Iohannis a replicat că iniţiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislaţiei”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur şi simplu fiindcă tipografia a câştigat o licitaţie. Mult mai agresiv a reacţionat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat şi el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) şi de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susţinut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la şantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” şi că va face plângere penală contra şefului ANI, Horia Georgescu.

    Acuzaţiile ANI intervin în contextul în care PSD a iniţiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilităţii între funcţiile de primar sau preşedinte de CJ şi cele deţinute în conducerea unor companii de utilităţi publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră şi urmează să fie dezbătut în Senat.

    Desfiinţarea ANI, etichetată drept o instituţie “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuţiilor agenţiei a fost de la bun început una dintre direcţiile de acţiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuşi guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniştri declaraţi incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeaşi ANI.

    În total, 108 de aleşi locali au fost declaraţi de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceştia figurează preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, şeful ANL, anunţa în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.

  • ANI cere Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Iohannis pentru conflict de interese

    ANI cere Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Iohannis pentru conflict de interese, în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că primarul municipiului Sibiu, Klaus-Werner Iohannis a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală.

    Potrivit ANI, Iohannis a semnat, la 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte al FDGR în perioada 2002 – 2013.

    “Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public»”, se arată, joi, într-un comunicat de presă al ANI.

    Inspectorii de integritate au mai stabnilit că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.

    Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora “aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.

    Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2531 din Codul Penal, potrivit cărora “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.

    Astfel, ANI a sesizat Parchetului cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.

    ANI a precizat că Iohannis a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

    Klaus Iohannis a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare, susţine ANI.

    Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

    Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului, a precizat ANI.

    În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi la SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În 16 mai, Iohannis spunea că “nu a intrat bine” în PNL, că ANI “şi-a amintit” de el şi “iar a găsit o speţă de incompatibilitate”, menţionând că, în opinia sa, este o confuzie pe care o face ANI.

    “Există societatea Pieţe, care a fost înfiinţată de noi acum câţiva ani. ANI spune că sunt incompatibil pentru că reprezint municipiul Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor, lucru total fals. Nu am avut niciodată un astfel de mandat, deci nu există cauza. A doua se referă la Societatea Apă Canal, societatea care, după înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), a devenit operator regional. Toţi primarii comunităţilor care sunt în ADI Apă sunt şi reprezentanţii comunităţilor lor în Adunarea Generală a Acţionarilor la Apă Canal, care este operator regional, având comunităţi din judeţele Sibiu şi Braşov”, explica Iohannis, care adăuga că legea incompatibilităţilor prevede că primarul nu poate fi acţionar în AGA a unor societăţi de interes local, fără a face referire la societăţile regionale.

    Klaus Iohannis a contestat decizia ANI în 31 mai, la Curtea de Apel Alba-Iulia.

    În 2 iulie, ANI a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de strămutare a dosarului de incompatibilitate, de la Curtea de Apel Alba Iulia la o altă instanţă egală în grad. Cererea va fi judecată de instanţa supremă în 20 septembrie.

    În paralel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 iulie, să respingă cererea prin care ANI a solicitat, pe lângă strămutarea dosarului, suspendarea judecării cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia până la soluţionarea cererii de strămutare. În această situaţie, dosarul îşi continuă cursul în instanţă la Curtea de Apel Alba-Iulia.

    Iohannis afirma, în 18 iulie, că se apără singur în procesul pe care l-a intentat ANI, precizând că întâmpinările şi intervenţiile le semnează în nume propriu.

    În 24 iulie, cererea primarului din Sibiu, Klaus Iohannis, de suspendare a raportului de evaluare prin care ANI constata că edilul se află în incompatibilitate a fost respinsă de Curtea de Apel Alba Iulia, iar procesul în care Iohannis a cerut şi anularea actului va avea un nou termen în 16 septembrie.

    Klaus Iohannis este prim-vicepreşedinte al PNL şi exercită al patrulea mandat consecutiv de primar al municipiului Sibiu.

  • Iohannis: Dacă în 2014 Antonescu devine preşedinte, sunt dispus să discut despre şefia PNL

    Klaus Iohannis a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că la actualul congres al PNL este interesantă o funcţie de conducere, dar nu vizează postul lui Crin Antonescu.

    Întrebat dacă după alegerile prezidenţiale din 2014, în cazul în care Crin Antonescu devine preşedinte, este interesat de conducerea PNL, Iohannis a spus că “este posibil” ca atunci să fie una dintre “persoanele care ar intra în discuţie”.

    “Este posibil ca atunci să devin una dintre persoanele care ar intra în discuţie, dacă va fi aşa sau nu vom vedea atunci. Nu cu gândul acesta am intrat în PNL, dar dacă atunci se pune problema evident că sunt dispus să discut”, a spus Klaus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Legea administraţiei mă favorizează pentru că sunt primar sas. Sper să înţeleagă sibienii că e o mişcare pe care am gândit-o pentru Sibiu şi nu împotrivă

    Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, dacă legea administraţiei publice îl favorizează.

    “Legea administraţiei mă favorizează pentru că sunt primar sas”, a declarat Iohannis, precizând că i se pare corect acest lucru, el nefăcând parte dintr-o formaţiune politică, ci dintr-o asocieră etnică.

    Iohannis a menţionat că va renunţa la funcţia de preşedinte al FDGR după obţinerea unui loc în conducerea PNL.

    “În 5 martie vom avea Consiliul Naţional şi Congres al FDGR şi vom lua hotărârea privind conducerea forumului. Cu siguranţă se va găsi o soluţie foarte bună pentru Forum. Ideea generală nu este să abandonez Forumul, ci să renunţ la funcţia de preşedinte. Mai degrabă renunţ din motive etice, nu din motive de statut, dar nu vreau să mă îndepărtez de FDGR, ci să rămân în FDGR”, a declarat Iohannis.

    El a mai fost întrebat dacă este de părere că FDGR pierde prin plecarea sa de la şefia formaţiunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiliman salută opţiunea lui Iohannis de a se alătura PNL

    “Adeziunea domnului primar Klaus Iohannis la Partidul Naţional Liberal reprezintă, pentru partidul nostru, un câştig incontestabil de competenţă, seriozitate şi verticalitate. Ţinând cont de această realitate, consider că este de datoria mea să salut opţiunea domnului primar Klaus Iohannis de a ni se alătura”, arată Chiliman într-o declaraţie remisă, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

    “Îi urez domnului Klaus Iohannis bun venit în rândurile noastre şi îmi exprim convingerea că vom colabora cu succes în promovarea principiilor, valorilor şi proiectelor liberale pentru România, indiferent de conjunctura politică în care evoluăm noi şi Partidul Naţional Liberal”, mai declară Andrei Chiliman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro