“Romgaz trebuie să fie un jucător în Marea Neagră (pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi din Marea Neagră, n.r.). România nu trebuie să stea în afara acestui joc energetic”, a afirmat Niţă.
Întrebat dacă departamentul pentru energie ia în calcul şi implicarea Romgaz în explorarea potenţialelor zăcăminte de gaze de şist din România, Niţă a răspuns “de ce nu?”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Când am auzit prima oară de proiectul AGRI l-am considerat splendid. În continuare cred că este un proiect foarte bun, dar fără includerea Turkmenistanului nu are cum să funcţioneze. Azerbaijanul are rezerve limitate de gaze”, a afirmat Korsunsky într-o conferinţă pe tema resurselor energetice din zona Mării Negre, organizată la Bucureşti.
Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia actuală a plăţilor gazelor ruseşti de către Ucraina”, a declarat Aleksei Miller, preşedintele grupului public rusesc, citat de agenţii ruse.
El a declarat că a fost de acord de acord cu o amânare a plăţii unei facturi în valoare de 882 de milioane de dolari în contul gazelor livrate în august, dar că această amânare a expirat la 1 octombrie. “Situaţia este foarte gravă, deoarece contractul prevede ca în caz de încălcare a condiţiilor de plată să trecem la un sistem de plată în avans”, a avertizat el.
Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus în mai multe rânduri, în ultimii ani, la o întrerupere a livrărilor de gaze naturale către această ţară, care este foarte dependentă de ele, în pofida numeroaselor iniţiative vizând identificarea de noi surse de aprovizionare.
Aceste conflicte au perturbat în trecut exporturile de gaze ruseşti către UE, Ucraina fiind principala ţară de tranzit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
PÂNĂ LA 415 MILIOANE DE EURO VREA STATUL SĂ OBŢINĂ PENTRU 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ, companie care deţine jumătate din rezervele de gaze naturale ale României, de 120 miliarde de metri cubi. Astfel românii pot cumpăra în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni echivalentul a 7,5% din rezervele naţionale de gaze. Preţul unei acţiuni Romgaz este cuprins între un minim de 24 lei şi un maxim de 32 de lei, iar analiştii se aşteaptă la un interes ridicat şi la subscrieri importante din partea investitorilor locali şi străini.
Concurenţa ar trebui să fie ridicată, având în vedere că până la două treimi din acţiunile scoase la vânzare pot fi cumpărate şi pe bursa de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite GDR-uri. Mai exact, un GDR are în spate o acţiune Romgaz şi poate fi cumpărat de investitorii de la Londra, atât persoane fizice, cât şi fonduri de investiţii. Statul a ales să vândă indirect acţiuni Romgaz şi la bursa londoneză, de teamă că pe plan local nu sunt suficienţi bani.
„Ideea de bază este că prin listarea Romgaz la Londra putem accesa clienţi care altfel nu ar veni în România şi lărgim baza de investitori. Aceştia îşi vor deschide cont şi la bursa din Bucureşti pentru a putea face arbitraj între cele două burse. S-au făcut nişte studii şi la un anumit timp după ofertă instrumentele GDR au tendinţa să fie transformate în acţiuni care să vină înapoi pe piaţa locală, pentru că GDR-urile presupun nişte costuri suplimentare faţă de acţiuni, chiar dacă în ofertă nu au costuri suplimentare„, spune Dana Mirela Ionescu, preşedintele CA şi directorul general al Raiffeisen Capital & Investment, firmă parte a consorţiului care intermediază oferta.
OFERTA DE VÂNZARE A 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ A ÎNCEPUT MARŢI, 22 OCTOMBRIE, şi mai durează până joi, 31 octombrie. Dacă oferta se încheie cu succes, adică investitorii cumpără cel puţin 70% din acţiunile scoase la vânzare, Romgaz va fi listată la bursă.
Pentru investitorii mici, care achiziţionează mai puţin de 10.000 de acţiuni, statul a alocat 15% din acţiuni din totalul de 57,8 milioane de acţiuni scoase la vânzare, tranşă ce ar putea ajunge la 20% dacă există interes. Însă şi acest 20% din acţiuni este considerat a fi prea puţin. Tranşa investitorilor mici ar trebui să atragă până la 80 milioane de euro.
ÎN PRIMELE TREI ZILE DE OFERTĂ, MICII INVESTITORII AU CUMPĂRAT MAI BINE DE JUMĂTATE DIN ACŢIUNILE PUSE LA DISPOZIŢIE. Un număr de peste 1.300 de persoane au cumpărat peste 4,5 milioane de acţiuni Romgaz pentru 144 milioane de lei (32,7 milioane de euro). Omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul centrului comercial Doraly din Afumaţi şi printre cei mai mari investitori pe bursă, a spus că va participa la oferta Romgaz.
“VOI SUBSCRIE LA OFERTA ROMGAZ CU O SUMĂ DE PÂNĂ LA UN MILION DE EURO. Motivul pentru care particip este legat de faptul că dobânda la bancă este prea mică şi merită să îmi asum un risc, investind într-o companie cu o poziţie forte în economia românescă. Cred că oferta Romgaz are toate ingredientele pentru a se subscrie integral.„Atractivitatea ofertei stă şi în faptul că Romgaz a recompensat acţionarii în ultimii trei ani cu dividende în valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei (circa 627 mil. euro), adică de două ori suma minimă pe care vrea să o strângă de la investitori.
POTENŢIALUL ACŢIUNILOR ROMGAZ VINE ÎN SPECIAL DIN LIBERALIZAREA PREŢULUI LA GAZELE NATURALE DIN PRODUCŢIA INTERNĂ ŞI ALINIEREA LA PREŢURILE DE PE PIAŢA EUROPEANĂ. Anul trecut, Romgaz a vândut gaze la preţul de 495 de lei pe mia de metri cubi, însă conform calendarului de liberalizare preţul ar trebui să ajungă la 1.000 de lei pe mia de metri cubi până în octombrie anul viitor. Asta va urca afacerile şi profitul Romgaz, chiar dacă statul va taxa cu 60% profiturile obţinute de producătorii locali (Romgaz şi Petrom) din creşterea preţului gazelor. Riscurile asociate investiţiei în acţiunile Romgaz sunt legate de faptul că rezervele de gaze sunt estimate să dureze circa 15 ani şi compania trebuie să facă investiţii pentru a descoperi noi resurse, dar şi de faptul că, având în continuare ca acţionar majoritar statul, compania este sensibilă la mediul politic şi la schimbările de guvern.
“Indiscutabil, Gazprom are tot interesul ca România să nu exploateze nici gazele din Marea Neagră, nuici gazele de şist, pentru că poate deveni exportator şi poate suplini o parte din piaţa Gazprom”, a afirmat Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 Tv şi evz.ro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.
E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.
Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.
Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.
Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.
În România nu există companii cu o profitabilitate pe angajat de peste 2 milioane de euro, aşa cum este Panrusgaz în Ungaria. Cei mai profitabili angajaţi români lucrează însă tot în cazul unei companii care distribuie gaze: este vorba de Petrom Gas, compania parte din grupul OMV Petrom care se concentrează pe furnizarea gazelor naturale către utilizatorii finali, fie ei clienţi industriali sau comerciali.
“Profitul net pe angajat nu este un indicator economic relevant pentru o astfel de companie, fiind influenţat semnificativ de volatilitatea preţurilor realizate şi de volumele comercializate. Atât volumele, cât şi preţurile realizate sunt într-o foarte mică măsură influenţate de numărul de angajaţi, însă au un impact major asupra profitului companiei”, spun reprezentanţii companiei OMV Petrom.
Din februarie 2010, Petrom a transferat toate activităţile de comercializare şi achiziţii de gaze din cadrul Diviziei de Gaze către Petrom Gas SRL. Acum, Divizia de Gaze Naturale din cadrul Petrom gestionează activitatea de măsurare a gazelor naturale, respectiv a debitelor şi puterii calorice, plus livrările de gaze naturale destinate consumului intern din Petrom şi activităţile de depozitare. Tot ce înseamnă relaţii comerciale pe zona de gaze naturale se află în portofoliul Petrom Gas.
“Profitabilitatea companiei este rezultatul unei organizaţii eficiente şsi performante, cu experienţă în domeniu. OMV Petrom Gas SRL a fost lider pe piaţa liberă a gazelor în 2012, succes la care a contribuit orientarea către client şi respectarea nevoilor acestora. Extinderea portfoliului de servicii pe livrarea energiei electrice va contribui ca OMV Petrom Gas să rămână un jucător important pe piaţă şi în viitor”, mai spun reprezentanţii companiei.
OMV Petrom Gas a avut anul trecut o cifră de afaceri de 730 milioane de euro şi un profit net de 53 milioane de euro. La 42 de angajaţi, înseamnă că fiecare angajat a generat afaceri de 17 milioane de euro şi profit net de 1,2 milioane de euro.
Benzinăriile OMV, dar şi grupul mamă – OMV Petrom SA – se află de asemenea în primele zece companii cu cei mai profitabili angajaţi.
O urcare semnificativă în clasament a marcat în 2012 Mol România, companie al cărei business a crescut până la peste 900 milioane de euro (creştere cu 32% a cifrei de afaceri faţă de 2011); profitul în 2011 a fost negativ, iar în 2012 a atins 17 milioane de euro, care, la 188 de angajaţi, înseamnă un profit per angajat de aproape 100.000 de euro. Împreună cu OMV Petrom Marketing, care a raportat pentru anul trecut un profit per angajat de peste 200.000 de euro, Mol România distruge mitul ultimilor ani care spune că efectele crizei economice au distrus marjele de profit din vânzarea de carburanţi. Afacerile petroliştilor au crescut în 2012, deşi cererea de carburanţi a scăzut. Explicaţia stă mai ales în scumpirile aplicate la pompă. MOL s-a şi extins anul trecut – a investit 7 milioane de euro în 7 noi puncte de alimentare. OMV Marketing a continuat trecerea benzinăriilor Petrom sub sigla OMV, îmbunătăţind astfel veniturile per staţie şi din vânzări non-oil.
Samsung Electronics Romania a fost una dintre companiile nou-intrate în clasamentul Coface, fiind totodată şi una dintre companiile româneşti cu un profit per angajat de peste 100.000 de euro. Subsidiara locală a companiei sud-coreene Samsung este cel mai mare jucător de pe piaţa locală de telefoane mobile. Vânzările de smartphones au depăşit în luna septembrie, pentru prima oară în România, livrările de telefoane mobile simple, după cum declara pentru Ziarul Financiar săptămâna trecută Sorin Manea, directorul diviziei telecom a Samsung Electronics România, acesta estimând că doar în luna decembrie a acestui an s-ar putea vinde circa 300.000 de bucăţi.
Ionescu a a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că acolo unde la suprafaţă sunt exploatări de gaze, se poate întâmpla “să scape” o pungă în pânza freatică şi să miroasă apa a sulf, aşa cum au reclamat oamenii din zona afectată. El a precizat însă că nu este un fenomen periculos.
Directorul general al INFP a mai spus că instituţia a mai instalat, în zona localităţilor Izvoarele, Slobozia Conachi şi Negreşti din Galaţi, pe lângă cele trei staţii seismice portabile montate vineri pentru a localiza cu precizie unde se produc aceste cutremure, şi echipamente care măsoară deplasarea faliilor cu rezoluţie de un milimetru. Datele culese de acestea sunt corelate cu informaţii din toată reţeaua, prelucrate la Bucureşti de un soft şi interpretate de seismologi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cotidianul, citat de agenţia MTI, afirmă că a fost emis şi un mandat european de arestare pe numele lui Hernadi, pe care autorităţile croate îl acuză că i-ar fi plătit mită fostului premier croat Ivo Sanader pentru a obţine drepturile de management în compania petrolieră croată INA.
MOL a respins acuzaţiile şi procurorul şef ungar a declarat că Hernadi nu este vinovat.
Potrivit cotidianului croat, Ungaria nu este obligată să îl extrădeze pe Hernadi în Croaţia în baza mandatului Interpol, dar trebuie să îl reţină în baza mandatului european.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Consorţiul va extrage gaze naturale din zăcământul Skifski, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.
Acordul preliminar a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Yanukovych. Ceremonia a avut loc la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit preşedinţiei ucrainene.
Contractul final ar urma să fie semnat peste o lună, la Kiev.
Mariana Gheorghe este şefa Petrom şi cel mai puternic manager din România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro