În ianuarie şi februarie, valoarea TVA care a trebuit plătită la încasare a fost extrem de redusă, căci celor mai multe dintre IMM-urilor nu li se achitaseră atât de repede facturile emise şi deci nu trebuiau să plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă.
“În martie însă, multe dintre facturi au fost achitate, iar IMM-urile au avut primul vârf de plată, cu sume de TVA care au trebuit să fie plătite statului până la 25 aprilie. În luna mai, va veni cel de-al doilea vârf al crizei de lichidităţi pentru aceste firme, întrucât vor trebui să achite TVA-ul aferent facturilor care nu le-au fost plătite în termen de 90 de zile şi pentru care trebuie totuşi să achite taxa pe valoarea adăugată. Luna februarie având doar 28 de zile, cele 90 de zile s-au împlinit în aprilie, aşa încât cotele aferente vor trebui achitate până la data de 25 mai. Astfel, o serie de IMM-uri, în special din sfera producţiei şi comerţului, vor fi blocate parţial sau total în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii lor în continuare şi vor trebui să aleagă între a-şi plăti dările către stat sau a le amâna (plătind penalităţi) pentru a avea banii necesari continuării activităţii”, spune Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.
Astfel, pentru primele cinci luni ale anului, unei firme care aplică sistemul de TVA la încasare i-a fost imposibil să previzioneze un cash-flow şi să îşi planifice plăţile adiacente; având în vedere cele două vârfuri de plăţi descrise anterior, lipsa de predictibilitate se va prelungi în lunile următoare, în funcţie de carenţele de lichiditate generate. “Cele mai afectate de aceste aspecte sunt firmele de producţie (care trebuie să îşi asigure un anumit flux de producţie), cele din comerţ, multe firme de servicii etc.
Cel mai puţin afectate sunt companiile care prestează anumite categorii de servicii pentru care nu este necesară aprovizionarea regulată cu materii, materiale şi diferite produse; în această categorie s-ar încadra firmele de software, arhitectură etc”, a precizat Mirela Şerban. Situaţia firmelor de producţie şi de comerţ este cu atât mai grea cu cât cele care au cifra de afaceri sub 65.000 euro au fost obligate de la 1 februarie să treacă la regimul microintreprinderilor: astfel, acestea trebuie să plătească impozit pe venit şi nu pe profit. În aprilie, acestea au trebuit să achite către stat inclusiv cota de impozit pe venit pe primul trimestru, fapt care a crescut încă o dată vârful de plăţi din luna precedentă.
De la 1 ianuarie 2013, sistemul de TVA la încasare se aplică simultan cu sistemul de TVA clasic. Sistemul de plată a TVA la încasarea facturii este aplicat obligatoriu de firmele care au sediul în România şi o cifră de afaceri sub 2,25 milioane lei. Orice firmă din România îşi poate deduce TVA-ul aferent facturilor emise de către furnizorii care aplică acest sistem doar după ce plăteşte facturile.
“Dacă la neajunsurile descrise anterior mai adăugăm şi faptul că multe firme mari vor renunţa la furnizorii “mici” pentru a putea să îşi asigure deducerea instantanee a TVA-ului în regimul clasic, reiese clar că acest an se va dovedi în final foarte greu pentru IMM-uri, iar aceste modificări fiscale, în loc să le ajute şi să contribuie la stimularea creşterii economice, se vor dovedi o frână pentru acest segment”, a arătat Mirela Şerban.
“Colegii mei lucrează la un oficiu pentru protecţia angajatorului. Sunt oficii pentru protecţia consumatorului, pentru protecţia tuturor categoriilor sociale, dar nimeni nu-i protejează pe aceşti oameni care angajează, care creează locuri de muncă”, a explicat Vasile Blaga.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ajutoarele de minimis, totalizând 400 milioane lei (100 milioane euro), se vor acorda IMM-urilor pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, ca fonduri nerambursabile, în cuantum de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare. Ajutoarele trebuie să se încadreze într-un plafon maxim de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul firmelor care au activitate în domeniul transportului rutier, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern.
Schema pentru emiterea de acorduri pentru finanţare va fi derulată din acest an până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2014-2016, în limita bugetului anual alocat schemei. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste fonduri aproximativ 1.000 de IMM-uri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Serviciul “Acces date prin SMS” a fost dezvoltat de mai multă vreme de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu sprijinul Serviciului de Telecomunicatii Speciale şi a devenit operaţional începând de marţi.
Potrivit ANAF, contribuabilul va primi SMS de raspuns prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă, cu urmatoarele date disponibile: codul de identificare fiscală; denumirea agentului economic; dacă este înregistrat/neînregistrat în scopuri de taxa pe valoare adaugata (exemplu: TVA Da/Nu); starea de inactivitate fiscală a agentului economic (exemplu: Inactiv Fiscal Da/Nu); – aplicarea sistemului de taxa pe valoare adaugată la încasare (exemplu: TVA Încasare Da/Nu); şi un cod de siguranţă stabilit de ANAF.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor primite pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.
Procurorii îl acuză pe Nelu Iordache că a înşelat atât Banca Comercială Română, cât şi partenerii de afaceri, firmele din asocierea Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, atunci când a participat la licitaţia pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad.
Potrivit rechizitoriului trimis de procurori Tribunalului Bucureşti, instanţa care va judeca dosarul, pentru a îndeplini condiţiile de participare la licitaţia organizată de CNADNR SA, Romstrade avea nevoie de susţinerea celor două firme partenere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit sursei citate, coşurile cadou sunt deductibile şi neimpozabile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 de lei.
Sodexo estimează ca 68% din cererea pentru coşurile cadou este în perioada Sărbătorilor de iarnă şi peste un sfert dintre acestea de Paşte. Un procent în creştere este cel al vânzărilor coşurilor cadou cu alte ocazii, precum zilele de 1 şi 8 Martie, care generează 5% din vânzările totale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform surselor citate, în dosarul în care este vizat Emilian Frâncu ar exista o înregistrare ambientală între primar şi un arhitect din Capitală, denunţător în acest caz. În înregistrarea aflată la dosar, primarul îi îndică arhitectului locul în care să fie lăsaţi banii conveniţi, respectiv la secretariatul unei televiziuni locale care aparţine familiei edilului.
De altfel, joi dimineaţă a fost realizat flagrantul de către procuroii DNA la sediul televiziunii, cei 20.000 de euro fiind găsiţi în secretariat.
Contractul vizat în acest dosar, încheiat de Primăria Râmnicu Vâlcea, are o valoare de 200.000 de euro, pentru lucrări de amenajare a unor spaţii publice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro