BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Aproape 2.000 de şcoli închise în Coreea de Sud din cauza unor temeri provocate de MERS-CoV

    Coronavirusul MERS-CoV, considerat o rudă mai letală, dar mai puţin infecţioasă a Sindromului respirator acut sever (SARS), soldat cu aproape 800 de morţi la nivel mondial în 2003, generează îngrijorări în Coreea de Sud. Aproximativ 2.500 de persoane au fost plasate în carantină, în timp ce aproape 2.000 de şoli, majoritatea din Seul şi din provincia vecină Gyeonggi, au fost închise din cauza epidemiei.

    Potrivit autorităţilor, epidemia de MERS-CoV a afectat 87 de persoane în Coreea de Sud, dintre care 23 doar în ultimele 24 de ore.

    Ultima persoană decedată în Coreea de Sud din cauza epidemiei de MERS-CoV este un octogenar din Daejon, la 140 de kilometri sud de capitala Seul, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    Însă coronavirusul, pentru care nu există un tratament sau vaccin, nu ar urma să fie transmis la scară largă, potrivit unui specialist.

    “Contaminările vor continua la un nivel redus”, a spus Ho Pak-Leung, din cadrul Universităţii din Hong Kong.

    Majoritatea noilor contaminări au avut loc în centrul medical Samsung din Seul, unde 900 de persoane au fost plaste sub observare. În prezent, contaminarea cu coronavirusul MERS-CoV este limitată la spitale, între bolnavi, familii şi personalul medical. Primul caz, raportat pe 20 mai, a fost al unui bătrân, în vârstă de 68 de ani, diagnosticat în urma unei călătorii în Arabia Saudită.

    Auorităţile sud-coreene, acuzate că au reacţionat cu întârziere pentru a identifica potenţialii transmiţători după diagnosticarea primei persoane infectate, au promis duminică o campanie pe “toate azimuturile” pentru a limita răspândirea epidemiei.

    O echipă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a sosit luni, la Seul, pentru a oferi asistenţă autorităţilor sanitare sud-coreene.

    Sute de evenimente publice, excursii şcolare şi manifestaţii sportive au fost anulate în Coreea de Sud.

    Peste 20 de ţări au fost afectate de acest virus. În Arabia Saudită, peste 950 de persoane au fost contaminate începând din 2012, dintre care 412 au decedat.

  • O aplicaţie îţi spune ce salariu trebuie să ceri la interviul de angajare

    Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.

    Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.

    Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.

    Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie

  • Cinci universităţi din România cer un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020

    Potrivit unui comunicat transmis de Universitatea de Vest din Timişoara, cinci universităţi de top din România – Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea de Vest din Timişoara – au semnat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Timişoara, o rezoluţie, în cadrul unui moment festiv.

    ”După 25 de ani de schimbări permanente în învăţământul românesc, în care mai mult de 20 de miniştri ai educaţiei au abordat în mod diferit politica învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, Consorţiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial pentru progresul societăţii. Observând incoerenţa şi impredictibilitatea sistemului de învăţământ superior prin abordări top-down, Consorţiul propune o coordonare de tip bottom-up, care să reflecte evoluţiile înregistrate deja în universităţi. Propunerile incluse în rezoluţia de faţă ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate şi predictibilitate în dezvoltarea învăţământului superior din România. Considerăm imperativă ideea unui nou pact pentru educaţie (pentru perioada 2015-2020) care să reia şi să extindă liniile de acţiune enunţate în pactul precedent care a fost semnat în 2008”, se arată în comunicat.

    Potrivit sursei citate, producţia ştiinţifică a celor cinci universităţi semnatare ale rezoluţiei reprezintă 34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii doi ani, respectiv 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science.

    Universităţile membre ale Consorţiului pregătesc peste 125.000 de studenţi, reprezentând 28% din totalul studenţilor înmatriculaţi în învăţământ superior public.

    Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare, Consorţiul Universitaria reprezintă 26% din totalul studenţilor cuprinşi în programele de licenţă, 34% din totalul studenţilor din programele de master, 30% din totalul studenţilor din programele de studii doctorale.

    ”Analiza unor documente relevă o serie de probleme structurale şi funcţionale ale învăţământului superior şi cercetării: subfinanţarea cronică a învăţământului superior şi reducerea finanţării pe baza criteriilor de performanţă; absenţa unei clasificări şi ierarhizări actualizate a instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor de studii şi absenţa stimulentelor pentru excelenţă academică şi îmbunătăţirea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior; inexistenţa unor opţiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creează dificultăţi insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare în domeniul matematicii şi ştiinţelor naturii; ratele mari de abandon atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar; declinul constant al numărului de studenţi atât din cauze demografice, cât şi din cauza mediului instituţional şi economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin creşterea calităţii educaţiei şi cercetării universitare; nivelul scăzut de internaţionalizare a învăţământului superior în ansamblu şi a majorităţii covârşitoare a programelor de studii, ceea ce reflectă constrângerile legislative, slaba recunoaştere internaţională a mediului academic românesc şi precaritatea potenţialului financiar”, se arată în comunicat.

    De asemenea, printre problemele cu care se confruntă mediul universitar mai sunt enumerate: inadecvarea conţinuturilor unor programe de studii la cerinţele pieţei muncii; pierderea unui potenţial uman valoros din cauza absenţei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale; scăderea credibilităţii instituţiilor de învăţământ superior din cauza abordării superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupţie academică, incompatibilităţi etc. şi diminuarea relevanţei diplomelor universitare; rigiditatea şi anchilozarea învăţământului superior românesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic şi pseudoautonomie; absenţa predictibilităţii şi continuităţii în dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării din cauza incoerenţei legislative şi a frecventelor măsuri administrative fără justificări temeinice.

    ”Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică pot avea un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a ţării, prin reconstrucţia instituţională, diferenţierea universităţilor, promovarea excelenţei individuale, stimularea performanţelor academice şi întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituţionale şi competiţiei efective a ideilor. In acest sens, considerăm că se impun cu necesitate următoarele linii directoare: Alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie; Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale”, mai arată sursa citată.

    Semnatarii rezoluţiei mai cer restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale cu criterii de performanţă academică; adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB; descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior; iniţierea şi consolidarea programului „Iniţiativa de Excelenţă Academică”, în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025.

    De asemenea, printre solicitări se mai numără reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum şi adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifice din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare.

     

  • Un braşovean a devenit antreprenor după ce i-a venit ideea să-i înveţe pe corporatişti să redescopere lectura

    „O idee unică în lume“ – aşa descrie Bogdan Georgescu start-up-ul Bookster, pe care l-a fondat în urmă cu trei ani, cu menirea de a oferi accesul la cărţi unui număr cât mai mare de angajaţi. Succesul de la noi şi feedback-ul primit l-au încurajat pe Georgescu să ţintească şi pieţe din afara României.

    Bookster este o bibliotecă pentru angajaţii din companii. Este o definiţie concisă a proiectului fondat de Bogdan Geor-gescu, care oferă corporatiştilor, pe baza unui abonament lunar, accesul la zeci de mii de cărţi. „Ideea s-a construit în timp, am avut un mic incubator de afaceri în care am testat diverse idei de afaceri mai ales cu tentă socială, orientate spre educaţie. Bookster a venit de la ideea că este păcat ca oamenii să cumpere cărţi atunci când sunt reduceri. Eu cred că ar trebui să citim cărţi pentru că ne plac sau pentru că sunt de interes şi nu pentru că sunt ieftine. Sunt destul de mulţi oameni care nu îşi permit, din cauza preţului, să cumpere cărţi.“

    Bogdan Georgescu a ales zona corporate din mai multe considerente, unul dintre acestea fiind şi lipsa serviciilor din zona de educaţie destinate acestei categorii. „Am plecat de la ideea de a construi o afacere sustenabilă, care să crească în timp. Ne-am gândit la companii, pentru că pe zona aceasta de educaţie nu erau foarte multe proiecte.“ Succesul, spune antreprenorul, a venit destul de repede, iar feedback-ul a fost unul mai mult decât pozitiv. „Am construit un program prin care responsabilii de resurse umane antrenează angajaţii în diferite proiecte, în special cu scopul de a-i încuraja să citească. Practic, se creează o dinamică în fiecare companie, este un concept nou numit «learning organization».“

    Luând în calcul numărul de companii din străinătate care oferă contra cost accesul la cărţi electronice, l-am întrebat pe fondatorul Bookster de ce nu a ales această variantă. „Iniţial am vrut să oferim închirierea de cărţi electronice, aceasta a fost prima noastră idee. Din păcate, am aflat repede că această digitalizare agresivă este doar o poveste. În presă dă bine, se vorbeşte tot timpul despre gadgeturi, dar în realitate piaţa nu răspunde acestei tendinţe. În România, doar 3% din cota de piaţă a cărţii este reprezentată de cartea electronică. În Germania este vorba de 4%, în Spania şi Italia tot 4%. Cea mai mare digitalizare din acest punct de vedere este în Marea Britanie, cu 14%.“

    Fondat în 2012, start-up-ul Bookster a fost mai întâi testat pe un grup mic de companii, pentru ca ulterior să ajungă pe birourile a zeci de corporaţii. „Am început să dezvoltăm Bookster şi să testăm în octombrie 2012, am lansat apoi un pro-gram pilot în martie 2013, iar primul contract l-am semnat în septembrie 2013. Bookster este o idee inovatoare, nu mai există nicăieri în lume, şi din această cauză a avut un proces de învăţare destul de lung. Investiţia a fost mult mai mare decât mi-aş fi dorit, în jur de un milion de euro, şi mai avem de investit până să ajungem pe zero. Anul trecut cifra de afaceri a fost de un milion de lei, iar anul acesta ar trebui să ajungem la 2,5 milioane de lei. Nu suntem încă pe profit, anul acesta ar trebui să ajungem pe zero. După aceea, mă aştept la o marjă de profit de 20-25% atunci când ne vom apropia, ca cifră de afaceri, de 1 milion de euro pe an.“

    Aceste predicţii l-au încurajat pe Bogdan Georgescu să se gândească la extinderea pe alte pieţe, dar ieşirea în afara graniţelor necesită o analiză în profunzime. „Planul nostru este ca de la anul să ieşim pe câteva pieţe din jur, avem drept clienţi corporaţii mari cu sedii în toată lumea care deja ne-au adresat întrebarea dacă putem oferi Bookster şi în alte state. Ne uităm la câteva pieţe precum cele din Polonia, Turcia sau Austria. Trebuie însă să înţelegem mai bine modelul de business, nu cred că este sănătos să ieşi imediat din ţară.“

    Între 30.000 şi 35.000 de angajaţi din România au acces la Bookster. Abonamentul costă între 3 şi 5 euro pe lună pen-tru un cont activ, iar sistemul este flexibil, în sensul în care o companie plăteşte doar pentru cei care folosesc efectiv ser-viciul. „Faţă de alte servicii unde plăteşti pentru toată lumea la grămadă, noi am preferat să se plătească doar pentru cei care activează contul şi chiar îl folosesc. Pe de altă parte, şi livrarea e scumpă, astfel încât ne orientăm spre companii cu un număr mai mare de angajaţi.“

    „În acest moment avem peste 30.000 de cărţi, dar am început cu 1.000. Am observat comportamentul cititorilor noştri şi astfel am crescut colecţia. Am observat că avem cititori de toate felurile şi am încercat să aducem din fiecare domeniu cărţi care au o poveste frumoasă în spate: cărţi premiate, scrise de autori celebri sau de formatori de opinie – nu neapărat cărţi ştiinţifice sau tehnice“, spune Georgescu. „Abonaţii citesc în jur de 6-9 cărţi pe an, iar oamenii ţin o carte, în medie, timp de 39 de zile. Media este de aproximativ 15 materiale pe an, incluzând şi articole sau cărţi electronice. 87% dintre abonaţi citesc mai mult de trei cărţi pe an, iar rata de loialitate este de peste 97% (cei care rămân activi după prima lună). Cam 30% dintre angajaţii companiilor care au contract cu Bookster sunt utilizatori activi. Este mai mult decât ceea ce am estimat noi iniţial, dar mai puţin decât mi-aş dori eu, adică două treimi. Cu toate acestea, se activează în fiecare săp-tămână câteva sute de conturi noi, fără să depunem efort în această direcţie.“

    Bogdan Georgescu spune că atitudinea oamenilor faţă de ideea de antreprenoriat s-a schimbat în ultimii ani, iar acest lucru va încuraja tot mai mulţi tineri să pornească un business pe cont propriu. „Astăzi există o deschidere mult mai mare către zona de antreprenoriat decât în urmă cu 5-6 ani. Atunci ţi-era şi ruşine să te prezinţi ca antreprenor, lumea te vedea ca pe un bişniţar. Astăzi afacerea proprie nu mai e văzută ca ceva rău, dar educaţia în acest domeniu nu prea există. Oamenii nu ştiu ce presupune, nu ştiu cum să obţină finanţare. Există reale probleme de educaţie, de înţelegere a mecan-ismului unui start-up care încetinesc progresul. Creşterea este însă evidentă, avem permanent idei noi.“

  • Cum se transformă un copil normal într-unul excepţional?

    În urmă cu trei numere, articolul de copertă din Business Magazin a susţinut un proiect al Asociaţiei Şcoala de Valori numit, inspiraţional, „Excepţionalii“. Asociaţia a selectat 84 de adolescenţi de liceu pentru care timpul este o resursă folosită la maximum, între proiecte personale de antreprenoriat sau de voluntariat, între olimpiade şi concursuri, între planuri de viitor curajoase şi medii de 10 la şcoală.

    Excepţionalii reprezentaţi de cei 84 de participanţi la evenimentul Şcolii de Valori sunt, desigur, nişte vârfuri ale sistemului de educaţie şi ale modului cum sunt crescuţi copiii în România. Pentru a cunoaşte mai bine participanţii la „Excepţionalii“, proiectul a inclus şi o etapă de cercetare cu două direcţii: cantitativă (chestionar online spre toţi participanţii înaintea începerii conferinţei) şi calitativă (implicarea a 16 participanţi în două focus-grupuri în timpul celei de-a doua zile de proiect). Rezultatul cercetării a arătat că Excepţionalii se cunosc pe ei înşişi destul de bine şi că au încredere în propriile abilităţi. Jumătate dintre ei ştiu deja ce drum vor să urmeze pe viitor şi încă un sfert s-au hotărât fie ce facultate vor să urmeze, fie în ce domeniu doresc să lucreze. O parte semnificativă a acestor adolescenţi doresc să îşi facă studiile în străinătate, cea mai mare parte a lor dorind să îşi pună şi bazele unei cariere în afara ţării.

    Fie că ştie deja ce va face când va termina liceul sau nu, acest tip de adolescent este constant implicat în diverse activi-tăţi pentru a-şi da mai bine seama ce i se potriveşte, dar şi pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile şi talentele. Pentru a răspunde uneia dintre principalele întrebări pe care şi le pun adolescenţii atât despre rămânerea în România, dar şi despre cum arată de fapt munca de zi cu zi a specialiştilor din varii domenii, a doua etapă în care sunt implicaţi Excepţionalii este un proiect de echipă, vremsafim.ro.

    Pagina web, la care lucrează toţi adolescenţii selectaţi în proiect, presupune atât realizarea site-ului, designul şi construcţia siglelor şi a mesajelor, cât şi crearea de conţinut. Vremsafim.ro va fi o descifrare făcută de adolescenţi pe înţelesul adolescenţilor despre ce înseamnă efectiv 50 de meserii, prin interviuri realizate de echipa de proiect cu specialişti din varii domenii. Cel mai important este că cei 50 de intervievaţi vor fi oameni care au reuşit în România, deci 
site-ul se vrea a fi şi o încurajare pentru adolescenţii care se pregătesc de plecarea la studii în străinătate. Din interviurile realizate cu Excepţionalii, cel puţin jumătate dintre tinerii cu rezultate bune vor să urmeze o facultate în străinătate şi să aibă acces la o carieră tot acolo. 

    „Pentru că ne dorim ca participanţii la programele Şcoala de Valori să folosească informaţiile teoretice într-un mod cât mai practic, organizăm sesiuni de dezvoltare a unor proiecte concrete ce au impact în societate. Aceasta este etapa Step Up, care se încadrează în modelul de învăţare Practice, Learn, Step Up. www.vremsafim.ro. are ca scop să ofere cât mai multor tineri, în mod gratuit, informaţii despre meserii/profesii/ocupaţii din România. Acestea sunt susţinute cu cel puţin 50 de exemple reale şi interviuri cu profesionişti, oameni pasionaţi de ceea ce fac şi care pot astfel să fie modele pentru tineri. Scopul platformei este de a oferi adolescenţilor informaţii valide şi actuale despre piaţa muncii. De asemenea, le este oferită şansa de a afla ce abilităţi şi puncte forte au, ce meserie/profesie li se potriveşte şi ce facultate ar trebui să urmeze pentru a ajunge acolo unde îşi doresc“, explică Armina Sîrbu, learning strategist şi trainer la Şcoala de Valori, scopul proiectului.

    Momentul la care se raportează vremsafim.ro este anul 2020 şi o piaţă a muncii diferită de cea de astăzi, pentru care Excepţionalii şi Şcoala de Valori vor aloca 1.000 de ore de voluntariat.

  • Acord de împrumut de 200 milioane euro de la Banca Mondială, pentru creşterea numărului înscrierilor la facultate

    Proiectul privind Învăţământul Secundar din România – ROSE, cel mai mare proiect privind învăţământul sprijinit de Banca Mondială  în Europa şi Asia Centrală, are drept obiectiv sporirea şanselor studenţilor de a finaliza cu succes ciclul învăţământului terţiar şi va fi implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice în următorii şapte ani. Împrumutul a fost aprobat de către Consiliul Director al Băncii Mondiale la data de 16 martie 2015.

    Beneficiarii proiectului vor fi 1.620.000 de elevi şi studenţi români din 1.100 de licee şi 300 de universităţi de stat, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Mondiale.

    “Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici şi să semnez acest acord în numele Băncii Mondiale”, a declarat vicepreşedinte Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Laura Tuck, după semnarea acordului de împrumut, vineri, la Washington.

    “Evenimentul de astăzi reprezintă o dovadă a performanţei României şi a dialogului excelent dintre Guvern şi Banca Mondială, şi recunoaşte importanţa educaţiei de calitate pentru toţi românii. Ţara se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei şi cu o scădere a forţei de muncă. Forţa de muncă bine calificată şi mai productivă este un element critic pentru a susţine creşterea economică în viitor”, a mai spus Laura Tuck.

    Deşi gradul de înscriere în sistemul de învăţământ secundar din România este ridicat, tranziţia la sistemul terţiar este afectată de gradul mare de abandon şi de performanţele slabe la examenul de bacalaureat. Proiectul ROSE este destinat să ajute Guvernul României, administraţia instituţiilor de învăţământ, profesorii şi studenţii să gestioneze aceste probleme. Obiectivul ROSE este de a majora gradul de promovare a învăţământului terţiar, orientându-se către şcolile şi grupurile de studenţi care au cel mai ridicat risc de eşec, se mai arată în comunicatul citat.

    “În România, sărăcia şi excluziunea socială sunt încă la un nivel ridicat, iar Guvernul pune un accent deosebit pe educaţie, sănătate, servicii sociale şi ocuparea forţei de muncă. Acest proiect privind învăţământul, implementat împreună cu Banca Mondială, ne oferă o parte din soluţie, astfel încât toţi cetăţenii români şi mai ales cei mai dezavantajaţi să-ţi îmbunătăţească nivelul de educaţie şi pregătire şi să contribuie la o economie cât mai competitivă”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

    În urma semnării acordului de împrumut, se preconizează ca proiectul să intre în vigoare în următoarele luni, astfel încât fondurile împrumutate să fie disponibile în anul şcolar 2015-2016.

    “Cu ocazia semnării acestui acord de împrumut, mă bucur să văd că un proiect atât de important este pe cale de a fi implementat. ROSE este cea mai mare operaţiune în domeniul educaţiei sprijinită de către Banca Mondială în România. Ea va ajuta Guvernul României să pună capăt sărăciei extreme şi să diminueze inegalitatea, ajutând elevii de liceu din categorii dezavantajate să treacă de provocările legate de sărăcie şi să treacă cu succes în ciclul de învăţământ universitar”, a completat Claudia Costin, director senior, Education Global Practice la Banca Mondială.

    Guvernul a aprobat, în 15 aprilie, proiectul de Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional “Sprijin la bacalaureat, acces la facultate”, care ar urma să se defăşoare pe o perioadă de şapte ani, începând din septembrie 2015.

    Beneficiarii programului vor fi elevii din liceele cu rezultate scăzute la examenele de bacalaureat şi studenţii din primii ani de facultate din instituţiile publice de învăţământ superior.

    Sprijinul constă în acordarea de granturi liceelor şi instituţiilor de învăţământ superior de stat, în baza unor criterii de eligibilitate care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, la fel ca şi cuantumul sprijinului şi metodologia de implementare.

    Prin acest program se urmăreşte reducerea ratei de abandon şcolar în anii terminali ai învaţământului liceal la 3,5%, creşterea ratei de participare şi de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanţe slabe, creşterea ratei de înscriere în învăţământul superior şi reducerea abandonul şcolar în primul an de facultate.

    În vederea realizării obiectivelor acestui program, a fost aprobat de către Guvern şi preşedintele României un Memorandum privind contractarea de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, parte a Băncii Mondiale, a unui împrumut. În 16 martie, BIRD a aprobat împrumutul.

    Guvernul arăta, în ianuarie, când a avizat contractarea de la BIRD a unui împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru susţinerea implementării proiectului privind învăţământul secundar, că de acest sprijin vor beneficia 1.160 de licee din mediul rural şi urban, respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat.

    Părăsirea timpurie a şcolii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel puţin nivelul secundar inferior – echivalentul clasei a opta – şi care nu mai urmează nicio altă formă de şcolarizare sau formare profesională.

    În condiţiile în care ţinta UE este de 10%, România şi-a propus să atingă până în 2020 o valoare a părăsirii timpurii a şcolii de 11,3%, plecând de la 17,3% în 2013, se arăta în nota de fundamentare a proiectului.

    Rata înscrierilor în învăţământul secundar superior este ridicată, însă tranziţia către învăţământul superior este mult scăzută, din cauza abandonului şcolar în creştere şi a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

    Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învăţământul superior a crescut de la 75% la 94,9% din 2005 până în 2012. În anul şcolar 2012-2013 erau înscrişi 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, media abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% la 3,8% din 2009 până în 2011, în procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum şi în liceele din mediul rural, respectiv aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012.

    În aceeaşi perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

    Astfel, datele arată că, în anul şcolar 2013-2014, 100.000 de elevi fie nu au promovat examenul de bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.

    În învăţământul superior, provocările cu care se confruntă studenţii, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o rată scăzută a tranziţiei de la învăţământul liceal la învăţământul superior. Astfel, 20.000 de studenţi au abandonat studiile universitare, în anul academic 2013-2014, în primii doi ani de studiu, se mai arăta în nota de fundamentare a proiectului.

  • STUDIU: Părinţii nu duc copiii la medic la debutul bolii, preferând să aplice “leacuri băbeşti”

    Studiul “Cunoştinţele, atitudinile şi practicile familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0-6 ani” arată că nivelul de cunoştinţe ale părinţilor cu privire la etapele de dezvoltare fizică şi psihologică a copilului este în general scăzut. Părinţii apreciază starea copilului prin raportare la alţi copii de vârstă asemănătoare, iar părerea medicului reprezintă doar pentru 8,2 la sută dintre părinţi un element important în evaluarea stării de dezvoltare fizică a copilului.

    Cu toate acestea, în opinia părinţilor, copiii sunt consideraţi în general sănătoşi, iar această afirmaţie se bazează pe frecvenţa scăzută a îmbolnăvirilor din ultimul an.

    “Prezentarea copilului la medic nu are loc de la primele semne de boală, ci uneori părinţii aplică «leacuri băbeşti» sau tratamente alopate şi antibiotice, fără consultarea unui specialist. De exemplu, în cadrul prezentului studiu, părinţii declară că nu duc copiii la medic de la primele semne de boală în procent de: 19,2 la sută în caz de febră, 28 la sută în caz de tuse, 32,6 la sută în caz de diaree şi 14,2 la sută în caz de traumatisme/accidente. Riscurile la care copiii sunt expuşi sunt foarte ridicate prin neacordarea atenţiei cuvenite simptomelor cum ar fi tuse şi febră, prin administrarea unor tratamente pe baza experienţei anterioare, a discuţiilor cu vecini şi prieteni sau pe baza altor recomandărilor, fără consultarea medicului”, se arată în studiu.

    Dintre persoanele care au apelat la un consult medical, 83 la sută au apelat serviciul special de urgenţe 112. De altfel, persoanele care trăiesc în mediul rural şi cu un nivel de educaţie mai scăzut sunt mai degrabă cele care apelează serviciile speciale de urgenţă.

    “Sarcina de a duce copilul la medic este preponderent asociată mamei, ţinând cont de faptul că în 71,8 la sută dintre cazuri mamele sunt cele care însoţesc copilul la medic, în timp ce doar 3,1 la sută dintre taţi preiau această sarcină. Cu toate acestea, faptul că în 22,3 la sută dintre cazuri ambii părinţi însoţesc copilul la medic poate sugera că distribuţia rolurilor în familie începe să descrie împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor între părinţi”, se mai arată în studiu.

    De asemenea, aproape toţi participanţii la studiu (96,8 la sută), părinţi sau persoane de îngrijire, afirmă că au vaccinat copiii, însă studiul nu oferă informaţii cu privire la realizarea unei scheme de vaccinare complete.

    “Practica de vaccinare a copiilor este mai puţin frecventă în rândul familiilor de etnie romă. O treime dintre părinţi nu cunosc scopul vaccinării şi sunt puţini părinţi care au cunoştinţele necesare despre vaccinuri pentru a înţelege cum funcţionează şi de ce administrarea acestora este importantă pentru copii. Au fost identificaţi şi părinţi care consideră vaccinurile ineficiente sau periculoase, în special în rândul persoanelor din mediul urban şi cu un nivel ridicat de educaţie”, se mai arată în documentul citat.

    În ceea ce priveşte copiii cu dizabilităţi, dintre cei 5,6 la sută părinţi care au afirmat că au astfel de copii, doar jumătate (2,6 la sută) au obţinut o încadrare în grad de handicap, deşi o întârziere sau o lipsă a diagnosticării produce efecte negative asupra dezvoltării copiilor.

    Iniţiatorii studiului au mai remarcat că interacţiunile dintre copii în cadrul jocului sunt încă, într-o măsură destul de ridicată, stabilite de părinţi, care consideră că este mai bine că ei să decidă în locul copiilor.

    “A fost observată segregarea pe criterii etnice a interacţiunilor pe care copiii le au, practicile discriminatorii devenind mai frecvente odată cu creşterea nivelului de educaţie a părinţilor, aceştia considerând inoportune interacţiunile copiilor lor cu copii de altă etnie. Prin urmare, nivelul ridicat de educaţie nu este neapărat un indicator pentru acceptarea diversităţii şi evitarea discriminării”, spun specialiştii.

    Studiul a mai arătat că doar jumătate (50,3 la sută) dintre copiii cu vârste între zero şi şase ani cuprinşi în studiu participă la o formă de educaţie timpurie, marea majoritate a acestora frecventând grădiniţa, în timp ce restul sunt înscrişi la creşe sau în centre de zi.

    “Participarea diferită la educaţie preşcolară poate fi influenţată de diferenţele de statut socio-economic, fiind mai mică în cazul familiilor defavorizate şi a celor în care nivelul de educaţie al părinţilor este relativ scăzut. Această tendinţă poate fi determinată şi de alte cauze, precum lipsa infrastructurii, a instituţiilor sau a locurilor disponibile în cadrul acestora, sau de percepţia pe care o au părinţii despre instituţiile antepreşcolare. Unii dintre părinţii intervievaţi apreciază că educaţia timpurie în cadrul instituţional ar trebui să înceapă după ce copiii împlinesc vârsta de doi ani, trimiterea copiilor la creşă fiind considerată nerelevantă pentru dezvoltarea copilului”, se mai arată în documentul citat.

    O altă situaţie îngrijorătoare este dată de faptul că 20,3 la sută dintre părinţi lasă copiii nesupravegheaţi zilnic pentru o jumătate de oră, 9,5 la sută îi lasă singuri până la o oră, în timp ce 5,1 la sută şi 1,8 la sută îi lasă pe copii între o oră şi trei ore, respectiv peste trei ore singuri.

    Studiul a fost făcut pe un eşantion format din 1.420 de părinţi şi persoane care se ocupă de îngrijirea copiilor, care aveau la momentul culegerii datelor cel puţin un copil cu vârste între zero şi şase ani.

  • CJ Ilfov oferă finanţări de 1.000.000 de euro pentru 40 de debutanţi în afaceri

    Prima etapă va include selecţia a 400 de tineri care vor să devină antreprenori şi organizarea unei sesiuni de cursuri de antreprenoriat timp de două săptămâni. La cursuri, tinerii vor învăţa inclusiv cum să scrie un plan de afaceri. Cea de-a doua etapă va debuta după încheierea cursurilor şi realizarea planurilor de afaceri şi va include selecţia a 40 de planuri de afaceri care vor primi fiecare până la 25.000 euro finanţare europeană.

    Scopul proiectului este reducerea gradului de şomaj în rândul tinerilor prin crearea a minim 80 de locuri de muncă noi, încurajarea iniţiativei antreprenoriale, dezvoltarea abilităţilor manageriale pentru 400 de tineri, creşterea numărului de întreprinderi şi susţinerea antreprenoriatului.

    Cei 40 de tineri selectaţi de comisia de specialitate îşi vor deschide o firmă, vor asigura activitatea business-ului pentru cel puţin trei ani şi vor investi cei 110.000 de lei în activitatea şi dezvoltarea afacerii. Noii antreprenori vor trebui să angajeze minim două persoane, locuri de muncă pe care vor avea obligaţia să le păstreze minimum şase luni după încheierea proiectului. Vor avea prioritate la finanţare domenii precum IT&C, turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, auto, procesarea alimentelor şi băuturilor, sănătate şi produse farma, energie şi management de mediu, agricultură, silvicultură, acvacultură, biofarmaceutică şi biotehnologii.

    Proiectul „Antreprenoriatul – şansa unui viitor mai bun pentru tineri” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” şi este derulat în parteneriat cu asociaţiile Travel Focus şi Excelsior.

    Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români, arată un studiu Novel Research dn octombrie 2013, pe un eşantion de 1.012 respondenţi. Astfel, 28% dintre români consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei (3.350 – 11.150 de euro), iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre români ar obţine această investiţie iniţială necesară pornirii propriei afaceri din împrumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri. Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arată acelaşi studiu. La finele anului 2013, 10,4% dintre români spuneau că au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare. Peste un sfert declarau că sunt interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu considerau că vor realiza acest lucru în decurs de un an.

  • ACR lansează “Street View Test” – un sistem de evaluare ce foloseşte motorul Google Street View

    Noua platforma www.streetviewtest.ro pastreaza atat formatul si numarul de intrebari dintr-un test auto traditional, cat si timpul disponibil pentru rezolvare, anunţă site-ul ACR.

    Chestionarele auto formulate pe Google Street View de instructorii ACR schimba, pe de o parte, paradigma testelor clasice auto, nepropunandu-si sa le inlocuiasca, ci sa le completeze. Scopul noului tip de teste este de a prezenta intrebari formulate pe situatii reale, din viata de zi cu zi, cu care viitorii soferi se pot identifica mai bine, pentru ca au loc pe strazile pe care chiar vor conduce.

    Ideea a pornit de la faptul ca imaginile din testele clasice nu surprind realitatea cotidiana. In schimb, camerele Google Street View capteaza mereu situatii relevante, care devin adevarate lectii pentru cei care se pregatesc sa-si obtina permisul de conducere, notează aceeaşi sursă.

    Astfel, toata harta Google poate deveni un instrument de educatie rutiera relevant si extrem de simplu de folosit. Nu doar in Romania, ci in orice tara pe strazile careia au trecut masinile Street View.

  • Cele mai scumpe credite din România. Sute de mii de clienţi au împrumutat 500 de milioane de euro

    “Dacă aş avea resurse, 
mi-aş deschide un business ca acesta mâine, mi se pare normal să speculez o nişă profitabilă în piaţă. Problema ţine de fapt de educaţia românilor, care, după atâţia ani de luat credite, ar trebui să ştie mecanismele pe de rost, dar nu pot scăpa de tendinţa de a se întinde mai mult decât plapuma.“

    Replica vine repede. „La ăştia cred că ajung doar oamenii fără prieteni. Dacă aş avea nevoie de sume aşa mici, aş putea la orice oră să cer unui prieten. Evident că şi prietenii mei ar putea să-mi ceară mie. Fără atâta dobândă, doar pe mulţumesc! În ce lume trăim?“ Comentariile la orice articol pe tema creditelor pe termen scurt cu dobânzi mari se transformă în dezbateri aprinse între cititorii împărţiţi în două tabere: unii invocă dobânzi enorme practicate în mod abuziv, referindu-se la indicatorul DAE (dobândă anuală efectivă) de 100%, 1.000% sau mai mult, în timp ce alţii îi acuză pe cei împrumutaţi că devin clienţii IFN-urilor fără să aibă cu adevărat nevoie de bani.

    Cele două şabloane de gândire sunt contrazise de puţinii comentatori neimplicaţi, observatori ai unei pieţe unde reglementări de bază lipsesc, iar clienţii sunt ademeniţi să cumpere produse de creditare fără să cunoască rostul acestora. Instituţiile financiare nebancare au speculat în anii de criză un segment de piaţă de care băncile s-au ferit, pentru că obţin beneficii suplimentare din credite de valoare mare acordate pe termen lung şi pentru că profitul consistent generat de credite cu valoare mică pe termen scurt vine numai dintr-un portofoliu numeros, de zeci sau sute de mii de clienţi. Piaţa împrumuturilor acordate acasă la client în aceeaşi zi cu cea a solicitării este astăzi concurată de jucători dispuşi să ofere bani în două ore, oriunde în România, fără ca potenţialul client să vadă la faţă vreun angajat al instituţiei.

    Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

    „Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.

    Business Magazin a discutat cu toate părţile implicate în procesul de creditare pentru a afla cum funcţionează piaţa creditului cu valoare mică şi dobândă mare, ce puncte vulnerabile permit abuzuri şi cine reglementează dobânzile şi regulile jocului.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE ->