BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • AB InBev va concedia 5.500 de persoane după achiziţia SAB Miller

    AB InBev va disponibiliza aproximativ 3% din forţa de muncă pe parcursul a trei ani după ce va achiziţiona SAB Miller, în condiţiile în care încearcă să eficientizeze costurile după fuziune, scrie Bloomberg.

    Reducerea va fi implementată treptat şi în fază, potrivit unui anunţ al companiei. Aproximativ 5.500 de job-uri ar urma să fie tăiate în proces, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Reducerea de personal va face o economie de 1,4 miliarde de dolari pe an pentru AB InBev, echivalentul a aproximativ o zecime din veniturile anuale de 15 miliarde ale gigantului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ABC Data achiziţionează S4E şi estimează venituri de până la 340 de milioane de euro până în 2018

    ABC Data, singurul distribuitor regional de IT şi electronice care operează direct în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, va prelua peste 80% din acţiunile companiei S4E S.A., un important distribuitor de produse şi servicii VAD (Value Added Distribution – servicii de distribuţie pentru produse, dar şi pachete de servicii şi programe care aduc valoarea adăugate respectivelor produse). Aceasta mutare consolidează poziţia ABC Data ca lider pe piaţa distribuitorilor de echipamente IT şi electronice în Europa Centrală şi de Est. Compania anunţă că va urmări mărirea cotei sale din acţiuni.

    Cumpărarea S4E S.A. constituie încă un pas făcut de ABC Data în strategia pentru 2016 – 2018. Astfel, în urma achiziţiei, compania va deţine cel mai larg portofoliu de produse şi servicii VAD, atât din Polonia, cât şi din Europa Centrală şi de Est.

    „Estimăm că, la nivel de grup, vânzarea de produse şi servicii VAD vor aduce o creştere a veniturilor ABC Data de până la 340 de milioane de euro până în 2018. De asemenea, suntem convinşi că achiziţionarea S4E va contribui la creşterea cotei noastre de piaţă în distribuţia de produse IT în Europa Centrală şi de Est“, a declarat Ilona Weiss, preşedintelui comitetului executiv ABC Data.

    În prima jumătate a anului 2016, compania a încheiat mai multe acorduri cu jucători cheie din piaţă, cum ar fi Huawei, Acer, Asus şi Cisco din Ungaria şi cu Lenovo, Synology şi Benq în România.

    „Atragerea unui astfel de investitor strategic puternic ca ABC Data şi posibilitatea de a face schimb de know-how ne va permite să ne îndeplinim cu o capacitate şi mai mare obiectivele noastre de afaceri. Sunt convins că având alături experienţa şi reţeaua de distribuţie a ABC Data vom creşte semnificativ în domeniul produselor şi serviciilor VAD şi vom putea dezvolta cea mai bună şi scalabilă soluţie pentru această piaţă“, a declarat Paweł Piętka, preşedintele consiliului de administraţie, S4E.

    În urma acestei achiziţii, S4E va funcţiona în cadrul ABC Data Corporate Group, dar va rămâne o entitate separată. S4E activează pe piaţă de 15 ani şi în 2015 a avut venituri de 53 milioane de euro, 976.190 de euro profit operaţional şi aproximativ 738.000 de euro profit net. Rezultatele financiare ale S4E vor fi integrate în cele ale ABC Data Corporate Group din momentul preluării controlului asupra acţiunilor, moment care ar trebui să se întâmple cel târziu până pe 31 martie 2017.

    S4E, ca parte a grupului ABC Data, va opera pe piaţa din Polonia, dar intenţionează să-şi extindă în curând serviciile şi pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est.

  • Uber se îndreaptă către tărâmul maşinilor fără şofer: a achiziţionat un startup ce dezvolta tiruri fără şofer pentru 680 de milioane de dolari

    Uber a anunţat zilele trecut că a achiziţionat Otto, startup ce dezvoltă tiruri fără şofer, pentru nu mai puţin de 680 de milioane de dolari. Întreaga echipă Otto se va muta în ograda Uber, inclusv fostul şef al diviziei automobilelor autonome de la Google, Anthony Levandowski şi vor lucra la proiectul automobilelor autonome dezvoltat de Uber.

    Mai mult, Uber şi Volvo au încheiat un parteneriat de 300 de milioane de dolari pentru a dezvolta maşini care se conduc singure, iar proiectul va ajunge pe străzile din Pittsburgh, Pennsylvania în decursul acestei luni, potrivit Reuters.

    Parteneriatul vizează în primă fază implementarea tehnologiei de conducere automată pe SUV-ul XC90 al companiei suedeze. Se preconizează că investiţiile vor fi suportate în mod egal de ambele companii, a scris Bloomberg.

    Teoretic, Uber va cumpăra maşini Volvo şi abia apoi va instala tehnologia de conducere automată, care va trebui să îndeplinească nevoile serviciului de ride-sharing. Iar Otto se pricepe foarte bine la asta. Startup-ul nu avea de gând să construiască tiruri, ci software-ul care urma să fie instalat pe camioane.

  • Uber se îndreaptă către tărâmul maşinilor fără şofer: a achiziţionat un startup ce dezvolta tiruri fără şofer pentru 680 de milioane de dolari

    Uber a anunţat zilele trecut că a achiziţionat Otto, startup ce dezvoltă tiruri fără şofer, pentru nu mai puţin de 680 de milioane de dolari. Întreaga echipă Otto se va muta în ograda Uber, inclusv fostul şef al diviziei automobilelor autonome de la Google, Anthony Levandowski şi vor lucra la proiectul automobilelor autonome dezvoltat de Uber.

    Mai mult, Uber şi Volvo au încheiat un parteneriat de 300 de milioane de dolari pentru a dezvolta maşini care se conduc singure, iar proiectul va ajunge pe străzile din Pittsburgh, Pennsylvania în decursul acestei luni, potrivit Reuters.

    Parteneriatul vizează în primă fază implementarea tehnologiei de conducere automată pe SUV-ul XC90 al companiei suedeze. Se preconizează că investiţiile vor fi suportate în mod egal de ambele companii, a scris Bloomberg.

    Teoretic, Uber va cumpăra maşini Volvo şi abia apoi va instala tehnologia de conducere automată, care va trebui să îndeplinească nevoile serviciului de ride-sharing. Iar Otto se pricepe foarte bine la asta. Startup-ul nu avea de gând să construiască tiruri, ci software-ul care urma să fie instalat pe camioane.

  • Cum au reuşit doi antreprenori să facă un club de business din lame de ras şi să câştige un miliard de dolari în 5 ani

    Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină Dollar Shave Club de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii, consideră New York Times.

    Dollar Shave Club reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.

    Fondată în 2011 de doi întreprinzători, Dollar Shave Club a apărut ca o soluţie pentru bărbaţii care doreau să cheltuiască mai puţin pe aparetele de ras de unică folosinţă, pe o piaţă dominată de Gillette. Compania le propunea acestora să se înscrie în clubul său online pentru a primi lunar produsele dorite la un preţ mai mic decât cel din magazinele tradiţionale, iar ca să-şi prezinte oferta a apelat la un clip publicitar amuzant pe YouTube. Clipul a fost vizionat de peste 20 de milioane de ori, comenzile ducând veniturile Dollar Shave Club la mai mult de 240 de milioane de dolari.

    A urmat apoi finanţarea din partea fondurilor de investiţii cu capital de risc, compania atragând peste 160 de milioane de dolari, ceea ce i-a permis să-şi crească cota de piaţă la 8% şi să-şi extindă oferta de produse de îngrijire personală, intrând în cele din urmă în atenţia Unilever, care a achiziţionat-o pentru a concura şi pe acest segment cu Procter & Gamble, deţinătorul Gillette din 2005, în urma unei tranzacţii de 57 de miliarde de dolari.

    Modelul de afaceri al Dollar Shave Club însă nu este cel al unui producător tradiţional din domeniu, compania neavând nici fabrici, nici centru de distribuţie. Aparatele de ras pe care le vinde sunt cumpărate de la producătorul sud-coreean Dorco, iar de distribuţie se ocupă o altă firmă, ceea ce i-a permis să deservească trei milioane de membri cu numai 190 de angajaţi, ocupându-se doar de crearea unui brand şi de relaţii cu clienţii.

    Compania a ştiut să profite de globalizare şi de Internet, utilizând serviciile online puse la dispoziţie de Amazon, ca mulţi comercianţi online, publicitatea gratuită pe YouTube şi posibilitatea de a colabora cu producători din alte părţi ale lumii, creând loialitate faţă de brandul său şi reuşind să câştige cotă de piaţă în lupta cu Gilette, concurent al cărui model de afaceri presupune dependenţa faţă de retaileri. Strategia sa se asemeană cu cea utilizată de Airbnb în industria hotelieră sau de Uber în domeniul transportului de persoane.

    Pe viitor, consideră publicaţia citată, va creşte numărul de companii inovatoare, capabile să perturbe piaţa pe care activează, ca Dollar Shave Club, concurenţilor tradiţionali nerămânându-le altceva de făcut decât să plătească sume impresionante pentru a le achiziţiona.  

  • Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics. Teva aşteaptă afaceri de 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul lui 2019

    Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics, divizia de medicamente generice a companiei Allergan, au anunţat astăzi Teva Pharmaceutical Industries Ltd şi Allergan plc. Allergan a primit 33,43 miliarde de dolari în  numerar şi aproximativ 100 de milioane de  acţiuni Teva.

    Teva se aşteaptă să atingă sinergii de cost şi economii din taxe de aproximativ 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul anului 2019, prin  unificarea portofoliilor de produse similare, eliminarea  ineficienţei la nivel global şi captarea economiilor.

    “Această achiziţie strategică aduce împreună două companii puternice, lideri pe piaţa de medicamente generice, care se completează una pe alta, au capacităţi de cercetare-dezvoltare, produse strategice, portofolii, reţele operaţionale si culturi complementare şi o prezenţă semnificativă la nivel global. Noua companie Teva este mult mai competitivă si mai puternică, bine poziţionată pentru a prospera pe o piaţă globală în evoluţie, pentru a valorifica oportunităţile foarte atractive pe care le oferă pieţele de medicamente generice la nivel global şi din SUA, precum şi pentru a livra medicamente generice de cea mai înaltă calitate la cele mai competitive preţuri, creând valoare adăugată pacienţilor, sistemelor de sănătate şi investitorilor din întreaga lume. Achiziţia Actavis Generics are loc într-un moment în care Teva este mai puternică decât oricând – atât în domeniul medicamentelor generice, cât şi  în cel al medicamentelor de specialitate,” a declarat Erez Vigodman, Preşedinte şi CEO Teva.  “Prin achiziţia Actavis Generics Teva devine o companie cu o fundaţie solidă, un profil financiar îmbunătăţit în mod semnificativ, cu surse de venit mai diversificate şi fluxuri de profit susţinute de motoare de dezvoltare a produselor din diviziile de medicamente generice si de specialitate. Aceasta este o platformă care ne aşteptăm să genereze în anii următori creşteri ale veniturilor brute şi nete, precum şi creşterea numerarului.”

    “Suntem încrezători că putem realiza sinergiile şi creşterile proiectate prin această achiziţie pentru acţionarii noştri şi că vom integra rapid Actavis Generics în cadrul Teva. Mai mult decât atât, ca urmare a profilului nostru financiar consolidat în urma acestei tranzacţii, vom fi mai bine poziţionaţi pentru a beneficia de avantajele capacităţilor de cercetare şi dezvoltare Teva  în vederea creşterii veniturilor brute şi extinderii portofoliului nostru. Fluxul de numerar rezultat în urma achiziţiei va permite reducerea creanţelor şi ne va da posibilitatea  să continuăm alocarea de capital, cu accent pe susţinerea produselor strategice din divizia medicamentelor de specialitate şi a portofoliului de produse, şi să consolidăm profitul acţionarilor”, a mai spus Erez Vigodman.

    Prin această achiziţie, Teva dispune acum de aprox. 338 de produse înregistrate care sunt în aşteptarea aprobării FDA (Food and Drug Administration) şi are 115 cereri de autorizare pentru medicamente noi, a căror aprobare o aşteaptă în Statele Unite. În Europa, după cesionarea unor produse, Teva va avea o reţea capabilă să  lanseze peste 5.000 de produse noi în regiune. Pe pieţele în creştere, care includ Asia, Africa, America de Sud, Orientul Mijlociu, Rusia şi Comunitatea Statelor Independente avem la ora actuală aproximativ 600 de produse în curs de aprobare. Per ansamblu, în 2017, Teva planifică să lanseze 1.500 de medicamente generice, la nivel global.
    Produsele Teva au generat economii de aproximativ 215 miliarde de dolari în ultimii zece ani pentru sistemul de sănătate din SUA..

    “În acest moment Teva dispune de unele dintre cele mai bune active şi capabilităţi, precum şi de unii dintre cei mai buni oameni din industrie. Avem responsabilitatea de a transforma aceste puncte forte în rezultate semnificative pentru pacienţii, clienţii şi comunităţile deservite de noi, precum şi pentru acţionarii noştri”, a declarat Siggi Olafsson, Preşedinte şi CEO pentruGlobal Generic Medicines la Teva. „Suntem bucuroşi să le urăm bun venit noilor noştri colegi talentaţi din cadrul Actavis Generics, printre care se numără mulţi oameni de ştiinţă de primă clasă şi lideri în afaceri”, a mai spus Olafsson.

    Teva dispune acum de prezenţă comercială în peste 80 de pieţe, incluzând poziţii în top trei companii în peste 40 de pieţe cheie la nivel global.

    Echipa extinsă de management este compusă din lideri proveniţi atât din Teva, cat şi din Actavis.


    “Capacitatea noastră de a încheia o tranzacţie de asemenea amploare şi de a fi operaţionali din Ziua 1  este rezultatul dedicării echipelor de integrare din ambele companii. Deoarece continuitatea în afaceri a reprezentat un obiectiv primar de-a lungul întregului proces de integrare, liderii şi colegii noştri se află acum în postura de a  valorifca rapid fundaţia financiară solidă, disciplina operaţională şi producţia diversificată din cadrul companiei Teva, pentru a continua îmbunătăţirea performanţelor noastre.”, a spus Richard Daniell, Teva Chief Integration Officer.

  • The International 2016 devine cel mai mare turneu de eSports din toate timpurile. Fanii DOTA 2 au contribuit cu 17 milioane de dolari la fondul de premiere

    The International 2016 este cea dea şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Turneul va avea loc în Seattle şi va începe pe 2 august. Până în prezent fondul de premiere al turneului a ajuns la 18,5 milioane de dolari şi este în continuă creştere deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses şi a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari. Locul doi a fost ocupat de CDEC Gaming (2,8 milioane de dolari), pe locul trei s-a clasat LGD Gaming  (2,2 mil.) şi locul patru a fost ocupat de Vici Gaming (1,5 mil de euro).

    Anul trecut fondul de premiere a ajuns de la 1,6 milioane de dolari până la 18,4 milioane de dolari.

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, la care participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companieie va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Jucătorii echipei Evil Geniuses (DOTA2) au obţinut cele mai mari câştiguri de până acum din eSports (aproape toţi cei cinci jucători au câştigat 2 milioane de dolari fiecare).

  • Rolul reglajelor de fineţe în logistică


    SITUAŢIA EXISTENTĂ: Dimensiunile exacte ale pieţei de logistică nu pot fi estimate, pentru că multe companii cu alte obiecte de activitate au activităţi de logistică. Totuşi, cele mai mari 100 de companii de profil înregistrează o cifră de afaceri cumulată de peste 1 miliard de euro. În ultimii ani piaţa de logistică s-a consolidat, operatorii mari sporindu-şi afacerile; zeci de firme cu activităţi în domeniu au dispărut de pe piaţă după 2009. Operatorul logistic Wim Bosman, înfiinţat în urmă cu 24 de ani de Emil Ion în parteneriat cu firma olandeză care dă şi numele filialei din România, a crescut treptat, odată cu dezvoltarea cererii şi a partenerilor.


    DECIZIA: Wim Bosman are o flotă de 43 de camioane, depozite de 10.000 mp în parcul industrial din Ploieşti şi a ajuns la afaceri de zeci de milioane de lei. 2015 a fost un an în care a vizat creşterea profitabilităţii, iar în colaborare cu partenerii săi a aplicat măsuri pentru eficientizarea proceselor şi operaţiunilor interne. De pildă, au efectuat operaţiuni pentru clienţi şi în perioada weekendului, pentru a utiliza la maximul utilajele din depozite.


    EFECTE: În 2015, Wim Bosman România, parte a grupului neozeelandez Mainfreight, a raportat o cifră de afaceri de 62,5 milioane de lei, în creştere cu 6,25% faţă de 2014. În acelaşi interval, profitul a ajuns la 1,4 milioane de lei, în creştere cu 8,51% faţă de anul precedent. „Sperăm să menţinem trendul, dacă nu chiar să-l creştem, în continuare, cu o singură remarcă. Urmează să facem o investiţie, care se va reflecta imediat în cifre, chiar dacă noi ne aşteptăm să avem un grad ridicat de ocupare din prima zi în care vom da în folosinţă noua celulă. Se va vedea în rezultatele noastre de anul acesta“, declară Emil Ion, director general al Wim Bosman România.

    “Profitul în creştere este un rezultat al creşterii eficienţei activităţii noastre. Cel mai important mi se pare că acest lucru se datorează oamenilor de la Wim Bosman“, declară Emil Ion, director general al filialei din România. El povesteşte că în cadrul firmei există o practică: „Avem în derulare continuu programe de creştere a eficienţei. Foarte pe scurt, încep de la cel mai de jos nivel, de la manipulanţi, stivuitorişti, şefi de schimb“. Fiecare are dreptul să exprime opinia în legătură cu felul în care ar putea să îmbunătăţească ceea ce face el zi de zi; ideile sunt scrise pe o tablă, preluate şi discutate în şedinţe organizate o dată la două săptămâni. „Din zece una e interesantă, restul sunt din cele mai năstruşnice, cum ar fi că vor mai multă cafea la automate. Ideea este că oamenii pot să-şi exprime ceea ce vor, iar lucrurile acestea aduc uneori idei interesante, care în cazul în care implică clientul sunt discutate şi cu el, stabilite, acceptate şi puse în aplicare“, spune Emil Ion.

    De exemplu, o astfel de idee a fost folosirea echipamentelor de reparaţii pentru paleţi; au prezentat clientului propunerea, care a acceptat-o. „Am introdus un schimb adiţional în weekend, păstrând relativ constante costurile fixe; cu costuri marginale am reuşit să sporim volumul de activitate. Am utilizat mai eficient bancurile de reparaţii pentru paleţii CHEP (companie care se ocupă cu închirierea de paleţi) şi echipamentele“.

    Un alt exemplu de decizie care se înscrie în rândul „reglajelor de fineţe“ se numără şi orarul de livrări, arată şeful Wim Bosman România. „Am discutat şi am încercat să identificăm în cazul distribuţiei generice dacă există o anumită prioritate în livrarea comenzilor sau mai putem aştepta o zi în plus pentru a le putea combina într-un mod mai eficace, ceea ce duce la reducerea costurilor. Una este să faci un transport cu un mijloc de o anumită capacitate“. Cu un vehicul de capacitate mai mică costul pe unitate este mai mare decât în cazul unui camion, de exemplu, motiv pentru care Wim Bosman încearcă să combine cât mai multe mărfuri pentru a le transporta în mijloace de capacitate mare, de pildăTIR de 20 de tone. Pe de altă parte, în cazul mijloacelor de transport de capacitate mare contează timpul de tranzit şi există zone centrale din oraşe care nu pot fi accesate.

    Pentru acest an compania şi-a propus o creştere de doi digiţi, „în jur de 15%, pe care eu o consider realizabilă“, spune reprezentantul companiei. Wim Bosman România, parte a grupului neozeelandez Mainfreight, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 62,5 milioane de lei, în creştere cu 6,25% faţă de 2014. Anul trecut, spune Ion, „ne-am concentrat şi pe dezvoltarea operaţiunilor din hubul din vestul ţării, de la Cluj-Napoca, iar rezultatele s-au concretizat în creşterea cifrei de afaceri cu peste 50% faţă de anul precedent şi adăugarea de noi clienţi în portofoliu“.

    Plusul de anul trecut a venit în principal din cererile sporite ale clienţilor industriali, aşa cum îi numeşte firma de logistică. Doi clienţi – Samsung România şi CHEP România – reprezintă în jur de 40% din cifra de afaceri a Wim Bosman. „Împreună cu ei am învăţat cum să fim mai eficienţi. Nu doar transport de la A la Z un palet care a intrat azi în depozit şi iese peste trei zile. Au cereri din ce în ce mai diverse şi complexe, discutând cu ei poţi identifica modalităţi de creştere a eficienţei.“

  • Verizon va anunţa astăzi preluarea Yahoo pentru 5 miliarde de dolari (Reuters)

    Verizon va face publică luni o înţelegere cu grupul Yahoo pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni, potrivit celor de la Reuters.

    Tranzacţia s-ar ridica la 5 miliarde de dolari, anunţul urmând să fie făcut înainte deschiderii bursei de la New York.

    Venirea Marissei Mayer la conducerea Yahoo, în urmă cu patru ani, a creat un val de entuziasm printre acţionarii companiei şi nu numai. Prezenţa sa a alimentat aşteptările de redresare rapidă a Yahoo, care nu reuşea să crească veniturile din publicitate pentru a concura cu liderii de piaţă Google şi Facebook.

     Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

  • BestValue lansează un nou serviciu ce permite achiziţii online. “Estimăm că acest canal de achiziţie va genera, până la finalul anului vânzări de 1 milion de euro”

    BestValue, reţeaua de magazine Travel Retail situate în aeroporturi, lansează un nou model de business, ce permite celor care călătoresc cu avionul să achiziţioneze online produsele disponibile în magazinele fizice încă din momentul în care au un bilet de călătorie valabil.

    Magazinul online bestvalue.eu este creat în oglindă cu cel fizic situat în aeroport, astfel că utilizatorii beneficiază de aceleaşi preţuri în regim duty-free, de consultanţă specializată, având însă o perioadă de achiziţie valabilă încă din momentul în care a fost emis biletul de călătorie. Astfel, călătorii pot face achiziţii în orice moment dupa emiterea biletului şi până la momentul zborului.

    „BestValue propune clienţilor o perioadă extinsă de achiziţie de produse cu preţuri în regim duty free, fie că vor să facă o surpriză plăcută unei persoane dragi sau vor să îşi achiziţioneze produse pentru vacanţă. Estimăm că acest canal de achiziţie va genera, până la finalul anului vânzări de 1 milion de euro”, a declarat Cristian Negoita – General Manager Millenium Pro Design.

    Cei care aleg platforma online pentru achiziţii trebuie să înregistreze biletul valabil înainte de a face cumpărături. Produsele pot fi livrate la domiciliu sau la o adresă prestabilită.

    Millenium Pro Design operează sub brandul BestValue, o reţea de magazine situate în aeroporturi precum Bucureşti (Otopeni), Cluj şi Timisoara, Craiova, Sibiu şi Tirgu Mures.