Tag: turism

  • Accident grav în Bulgaria: Un român a murit, iar cinci sunt răniţi grav (VIDEO)

    Trei elicoptere SMURD vor aduce în ţară şase dintre răniţii din accidentul produs duminică dimineaţă în Bulgaria, cinci dintre aceştia fiind în stare gravă, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din Ministerul Afacerilor Interne.

    IMAGINI VIDEO DE LA LOCUL ACCIDENTULUI

    Poliţia Română a efectuat primele verificări în ţară privind firma transportatoare, şoferii şi autocarul din accidentul produs în Bulgaria, nefiind evidenţiate probleme din punct de vedere al avizelor şi atestatelor prevăzute de legislaţia română în materie, informează Ministerul Afacerilor Interne.

    Autocarul, care aparţine unei firme de turism din România, era condus de un român în vârstă de 44 de ani. Şoferul nu consumase alcool, au comunicat autorităţile bulgare.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Bucureştiul atrage 1,3 milioane de turişti pe an, cât Constanţa, Braşov, Timişoara şi Sibiu împreună

    Locul şase în topul localităţilor care atrag turişti este ocupat de Mangalia, cu aproape 214.000 de persoane, urmată de Sinaia (197.000 de turişti), Predeal (148.000), Târgu Mureş (147.000), Arad (144.000), Cluj-Napoca (121.000) şi Eforie (117.380), potrivit datelor transmise MEDIAFAX de către Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

    Topul ANT a ţinut cont de înnoptările în structurile de cazare, şi nu face diferenţa între cei veniţi special să petreacă o vacanţă, oamenii de afaceri care călătoresc în interes de serviciu sau persoanele ajunse cu diverse probleme într-un oraş şi cazate la hotel. De altfel, întreaga statistică românească nu face diferenţa între aceste segmente, încadrându-le împreună la categoria “turişti”.

    Astfel, în 2013 s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România 7,94 milioane de persoane, dintre care 6,22 milioane de români şi 1,7 milioane de străini. Cu un an în urmă au fost înregistraţi 7,68 milioane de turişti (6 milioane de români şi 1,65 milioane de străini).

    Cei mai mulţi turişti au ajuns anul trecut nu la mare sau la munte, ci în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (aproape 4 milioane de persoane, în uşoară creştere faţă de 2012). În staţiunile din zona montană au fost 1,24 milioane de turişti, în creştere cu 10%, pe litoral (fără oraşul Constanţa), 728.748, în scădere cu aproape 10% comparativ cu anul 2012, iar în staţiunile balneare au ajuns 678.000 de turişti. Zona Deltei Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, a atras 80.000 de turişti, cu 10% mai puţin decât în 2012, conform datelor ANT.

    Cei mai mulţi turişti străini ajung în România din Germania (228.000), Italia (180.000), Franţa (118.000), Ungaria (99.000), Israel (96.000), Marea Britanie (92.000), SUA (91.000) şi Spania (66.000). Din Polonia vin 64.000 de turişti, din Austria – 58.000, din Olanda – 47.000, din Bulgaria – 43.000, din Grecia – 39.000 şi din Turcia – 38.000.

    Potrivit ANT, există mai multe destinaţii turistice din România care pot pătrunde în top. Printre acestea, în funcţie şi de o serie de factori conjuncturali, dar şi de promovare, sunt oraşele Alba Iulia, Arad, Iaşi, Craiova sau Târgovişte, staţiunile turistice (inclusiv pentru turismul de sănătate) Geoagiu, Slănic Moldova, Vatra Dornei etc. Acestora li se vor adăuga destinaţiile incluse în spaţiul rural montan al Carpaţilor recunoscute prin patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi Biertan sau Viscri, sau spaţiul rural al Deltei Dunării.

    Alte zone care pot creşte din punct de vedere al circulaţiei turistice sunt, în opinia reprezentanţilor ANT, Valea Jiului (cu componenta de turism activ din bazinul Petroşani, respectiv turism cultural din regiunea Târgu Jiu), Banatul Montan (în mod deosebit destinaţiile turistice ale Judeţului Caraş Severin, recunoscute prin patrimoniul natural), destinaţiile de pa valea Arieşului, Valea Bistriţei (în mod special regiunea cuprinsă între Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ etc.)

    Lor li se pot adăuga destinaţiile amplasate pe cursul Dunării, mai ales în segmentul cuprinse între intrarea Dunării în ţară şi portul turistic cultural Cetate, respectiv Călăraşi şi Tulcea.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 septembrie

    8-9.09
    Al şaselea Forum European al Coeziunii regionale (Bruxelles)

    9.09
    INS difuzează datele comerţului exterior în luna iulie

    10.09
    INS prezintă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie pe primele 7 luni

    10-14.09
    Târgul internaţional de mobilă BIFE-SIM 2014 (Romexpo, Bucureşti)

    11-12.09
    Forumul European de Turism (Torino)

    12.09
    INS publică statistica lucrărilor de construcţii pe primele 7 luni

    12.09
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    12.09
    Eurostat difuzează cifrele producţiei industriale în UE şi zona euro pe luna iulie

    12-14.09
    Balkanik! Festival (Grădina Uranus, Bucureşti)

    până la 27.09
    Concursul internaţional “George Enescu” (Ateneul Român, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti)

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    9,1%
    cu atât au scăzut investiţiile realizate în economia naţională în T2 şi în S1 faţă de aceleaşi perioade din 2013

    650 mil. lei
    pierderile ANAF din cauza firmelor care au intrat în insolvenţă în S1, interval în care au fost deschise 12.453 de insolvenţe noi, în scădere cu cca 10% faţă de S1 2013

    16,95%
    indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar la finele lunii iunie, mult peste nivelul minim de 10% cerut de BNR

    3,7%
    cu atât a crescut costul orar al forţei de muncă, în serie ajustată după numărul zilelor lucrătoare, în T2 faţă de T1, iar faţă de T2 2013 creşterea a fost de 4,99%

    163.008,5 mil. lei
    valoarea PIB ajustat sezonier estimat pentru T2, în scădere în termeni reali cu 1% faţă de T1 şi în creştere cu 1,5% faţă de T2 2013

    1%
    creşterea comerţului cu amănuntul din UE în iulie 2014 faţă de iulie 2013, deşi faţă de iunie 2014 a scăzut cu 0,4%; cele mai puternice creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Luxemburg (14,1%), Bulgaria (9,2%) şi România (6,3%)

  • Hotelierii ar putea beneficia de reduceri la impozitul pe profit şi plata contribuţiilor sociale

    În plus, proiectul, aflat în dezbatere publică şi pe circuitul de avizare la mai multe instituţii publice, prevede şi reducerea taxei aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a taxei anuale aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc.

    Potrivit Departamentului pentru IMM şi Turism, facilităţile fiscale ar urma să stimuleze investiţiile în turism, contribuind astfel la creşterea numărului locurilor de cazare, la diversificarea serviciilor de agrement, care ar extinde sezonul, având ca efecte creşterea numărului de turişti, ocuparea forţei de muncă şi creşterea consumului.

    Totodată, bugetul de stat va creşte, prin majorarea contribuţiilor sociale rezultate din locurile de muncă nou create şi creşterea încasărilor.

    Ajutorul de stat vine în contextul în care oficialii din turism au constatat că un deficit de competitivitate pe care îl au structurile hoteliere şi de agrement româneşti faţă de structurile din celelalte state UE, în special, şi faţă de cele de la nivel global, în general.

    Perioada de derulare a schemei pentru obţinerea facilităţilor fiscale ar urma să înceapă la data apariţiei proiectului în Monitorul Oficial şi se încheie la sfârşitul anului 2020, în limita bugetului anual alocat schemei.

    Infrastructura turistică sau de agrement finanţată trebuie să fie funcţională şi să opereze pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării proiectului, în cazul întreprinderilor mari, şi de 3 ani, în cazul IMM-urilor.

  • Tren de LUX pe ruta Budapesta-Teheran, cu oprire inclusiv în România. Cât costă şi ce servicii oferă o călătorie

    “Odată cu deschiderea recentă a Iranului către Occident, ne-am gândit că a venit momentul”, a declarat luni pentru AFP Marcella Beke, directoare de vânzări la Nostalgia, un tur-operator aflat în subordinea companiei publice.

    Biletul va costa între 10.000 şi 23.000 de euro pentru o călătorie, care va dura două săptămâni, dar compania promite pasagerilor un serviciu de cinci stele, cu băuturi alcoolizate gratuite, “mai puţin în Iran, unde se vor putea comanda băuturi proaspete şi bere fără alcool”.

    Itinerariul de două săptămâni va oferi multiple opriri în destinaţiii turistice, pe teritoriile Ungariei, României, Bulgariei şi Turciei. Înainte de sosirea la Teheran, călătorii vor putea să descopere oraşe iraniene ca Shiraz şi Persepolis.

    Potrivit lui Beke, cele 70 de locuri aferente primei călătorii, programate în octombrie, au fost deja rezervate, în principal de către pasageri britanici şi australieni. Cinci plecări sunt deja prevăzute în 2015.

  • Primăriile vor clasifica hotelurile, vor autoriza plajele şi vor emite brevete de turism – proiect

    Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism (DIMMMAT) propune ca în perioada 2014-2016 să fie transferate de la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, respectiv Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), către autorităţile administraţiei publice clasificarea structurilor de de cazare şi a celor de alimentaţie publică, autorizarea turistică a plajelor şi a agrementului nautic, omologarea pârtiilor de schi şi a traseelor turistice montane şi acreditarea centrelor naţionale de informare şi promovare turistică.

    De asemenea, urmează să fie transferate în competenţa autorităţilor locale şi emiterea brevetului de turism şi administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic.

    În plus, primăriile vor emite avizul de specialitate pentru documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente, pentru documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică, documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente
    din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora şi documentaţii privind construcţiile care urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.

    “Prin descentralizarea competenţelor, beneficiarii autorizaţiilor şi avizelor de specialitate vor intra în posesia acestora mult mai repede” se arată în proiectul de strategie al DIMMMAT.

    În urma descentralizării, elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale, reglementarea, monitorizarea, controlul şi inspecţia vor fi în continuare exercitate de către autoritatea publică centrală responsabilăîn domeniul turismului, respectiv Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

    “Principalul element avut în vedere în realizarea strategiei de descentralizare în domeniul turismului are la bază tendinţele internaţionale, referindu-ne aici la principiul subsidiarităţii, aşa cum se observă şi în Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. Introducerea acestui termen în tratatele internaţionale vizează exercitarea competenţelor la un nivel cât mai apropiat de cetăţeni, operatorii economici, în cazul de faţă”, potrivit proiectului.

    Descentralizarea porneşte de la premisa că autorităţile administraţiei publice locale sunt în măsură să răspundă necesităţilor cetăţenilor.

    “Activitatea Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) este prea mult concentrată pe control, iar efortul său de marketing depinde în mare măsură de târguri si expoziţii. Comunicarea dintre ANT şi administraţiile locale este foarte slabă, iar ANT nu influenţează şi nu dirijează procesul de dezvoltare”, se arată în proiect.

    Prevederile strategiei vot fi iniţial testate printr-un proiect, urmând ca apoi să fie extinse la nvel naţional. În faza pilot vor fi stabilite criteriile de selecţie a unităţilor administrativ-teritoriale şi zonele unde urmează fie implementată faza pilot. Perioada de implementare a fazei pilot se va desfăşura în trimestrele III şi IV din 2014.

    “Pentru această perioadă, ANT va asigura resursele necesare procesului de descentralizare în domeniul turismului pe perioada de desfăşurare a fazelor pilot în vederea testării şi evaluării
    impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor, care vor fi de ordin informaţional şi financiar”, se mai spune în proiect.

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Compania care va da lovitura fatală agenţiilor de turism: plăteşti 7 euro pe noapte pentru un apartament de lux

    “Mi-am găsit cazare în Sarajevo, la zece minute distanţă de centru, cu o privelişte superbă asupra oraşului.  Apartamentul avea două dormitoare şi ne costa 28 de euro pe noapte” spune Cristina, 25 de ani, angajată într-o multinaţională şi care s-a întors recent dintr-un concediu petrecut în Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia. Cristina a călătorit cu încă trei persoane, iar cazarea în apartamentul din Sarajevo a ajuns astfel să coste 7 euro/noapte. Ea este unul dintre românii care şi-au găsit cazare folosind serviciul Airbnb, care oferă oamenilor posibilitatea de a închiria propriile case turiştilor, oferind astfel o alternativă hotelurilor, de cele mai multe ori scumpe şi uneori “neprietenoase” prin calitatea serviciilor puse la dispoziţia clienţilor.

    Persoane individuale  devin astfel hotelieri şi îşi închiriază fie canapeaua, camerele, apartamentele şi casele oferind o multitudine de alternative aflate la un click distanţă de turişti din toată lumea. Gazdele stabilesc un preţ/noapte, iar Airbnb colectează banii, păstrând un procent din sumă. 

    Cristina a avut parte de aceeaşi experienţă în Belgrad: ea şi cei trei prieteni au plătit 60 de euro pentru un apartament în centru, închiriat de la un tânăr care şi-a înscris locuinţa pe site în urmă cu doi ani. Tânărul i-a aşteptat cu pliante, parola de wireless şi recomandări de restaurante şi baruri. În călătoria lor, la plecare, au stat şi într-un hotel din Belgrad, pentru care au plătit fiecare câte 20 de euro pe noapte.  « Era neîngrijit, fără prosoape şi cu Internet care mergea foarte prost. În plus, cel care ne-a întâmpinat de la recepţia hotelului nu ştia limba engleză ».

    Calitatea găzduirii pe platforma Airbnb nu este standardizată, la fel ca în cazul hotelurilor listate pe site-uri precum Priceline.com sau Booking.com, dar prin intermediul serviciului, turiştii au acces la spaţii inedite, precum o casă în copac din Hawaii, o barcă cu vedere la Turnul Eiffel sau pur şi simplu un pat mai ieftin. Unul dintre exemplele de pe site-ul Airbnb este insula Nanuku Levu din Arhipelagul Fiji. Turiştii pot rezerva întreaga insulă în schimbul sumei de 500 de dolari/ noapte în luna august. Proprietatea în care se asigură cazarea este dotată cu trei dormitoare şi o bucătărie.

    Fondat în 2008, Airbnb este un start-up care are la bază o poveste clasică din Silicon Valley. Cofondatorii, Brian Chescky şi Joe Gabbia, au început să îşi închirieze saltelele din apartament în perioada unei conferinţe pentru a reuşi să îşi plătească chiriile din San Francisco. Aranjamentul era disponibil prin site-ul Airbedandbreakfest.com. Afacerea nu a avut succes de la început, ţinând cont că Mr.Chesky, CEO-ul, de profesie designer, nu stârnea încrederea generată de profilul inginerilor web tipici şi mulţi dintre investitori nu credeau în acest model atipic de afaceri. Pentru a trece de impas, au vândut cutii de cereale prin care au reuşit să câştige zeci de mii de dolari. Mişcarea l-a impresionat pe fondatorul unui incubator din Silicon Valley ce l-a acceptat în cadrul acestuia. Compania şi-a extins de atunci serviciul de închirieri la 600.000 de listări în mai mult de 190 de ţări. Veniturile de anul trecut s-au dublat faţă de anul anterior şi au ajuns la 250 de milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal. 

    Compania a obţinut recent o finanţare de 475 de milioane de dolari de la un fond de investiţii privat. Finanţările strânse de companie până în prezent ajung astfel la 826 milioane de dolari, iar valoarea acesteia este estimată în prezent la 10 miliarde de dolari.
     

  • Radu Enache, la BM Storytellers: “Cine a rezistat în 2008 a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică”

    Iată discursul lui Radu Enache la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2008 a fost anul de referinţă al Continental Hotels, am avut cel mai bun nivel de venituri, cel mai bun grad de ocupare, cea mai bună evaluare a companiei. În ciuda faptului că începuse să se vocifereze despre criză, eram într-o asemenea exuberanţă şi euforie încât eram siguri că pe noi criza nu ne va atinge, deoarece noi suntem expuşi pe zona de trei stele, pe zona economică, şi credeam că doar zona de lux va fi afectată.

    După 2008 a venit însă 2009, cu o corecţie drastică de 26% şi cu toate tarele unei crize legate de concurenţă neloială, distrugerea unui întreg segment de turism prin renunţarea la structurarea industriei pe număr de stele, la care lucrasem atâta timp şi care ajunsese într-un final la nişte standard decente. Nu mai conta nimic în afară de preţ şi de atragerea clientului. În 2008, în Bucureşti, era un revpar (revenue per room – n.r.) situat de la aproape 29 de euro pentru o cameră de 2 stele economic până la o medie de 173 euro pentru o cameră din segmentul upscale. În 2009, în doar câteva luni, s-a ajuns la medii de la 15 euro până la 76 în Bucureşti, aşadar o cădere bruscă, fără o creştere ulterioară care să te ajute să te recuperezi: toată creşterea de 3-4% pe an s-a pierdut din cauza devalorizării cursului, din cauza creşterii costurilor, în special ale celor cu energia, din cauza impactului cu creşterea salariilor, chiar dacă foarte mici.

    Cine a rezistat în această perioadă a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică şi cum se poate să ai o reactivitate instantanee la tot ce se întâmplă în lumea de business.

    2008 a fost anul cel mai bun, a fost anul de referinţă, când vreau să mă bucur mă gândesc că poate voi ajunge din nou la business de 27 de milioane de euro, ca în 2008, când aveam şi cu 30% mai puţină capacitate. În toată perioada de criză am deschis hoteluri: unul de cinci stele pe Calea Victoriei, Continentalul din Sibiu l-am făcut Ibis, am deschis Continental Forum vizavi, tot în Sibiu. Pe scurt, am crescut capacitatea şi am scăzut nivelul de business, acum suntem la 22% faţă de 2008, cu mai multă capacitate. Am vândut Continental Gaizer, am făcut sales & lease back pentru a refinanţa businessul şi am făcut hotel Hello, care a fost cea mai mare satisfacţie a mea pe timp de criză; lansarea lui a coincis cu nevoia pieţei, este un brand cinstit de două stele destinat walk-in-ului, este accesat atât de turişti străini, cât şi de români, este chestiunea de două stele spre trei stele care a mers cu un grad de ocupare de peste 75% în fiecare an de criză.

    La începutul anului 2008 am primit o ofertă de vânzare pentru tot lanţul şi am refuzat-o. Atunci am avut şi ocazia să mă întâlnesc cu PPF, care a intrat în acţionariatul nostru, cumpărând un pachet de 30%, care a fost ulterior achizţionat de GED. În 2008, începusem să lucrez şi cu fiul meu în companie, l-am cooptat mult în tot ce înseamnă structurarea finanţărilor şi a fost o unealtă foarte bună în negocierile cu PPF, apoi în vânzarea către GED şi aşa mai departe. Acum coordonează Consiliul de Administraţie şi mă bazez mult pe el şi pe analiza lui.

    Noi am simţit problemele din al doilea trimestru din 2009. Toată lumea se îmbăta cu apă rece, dar din momentul când au văzut că e grav totul s-a redus brusc, nunţile s-au redus de la 500 la 100 de persoane, sejururile s-au redus la o noapte în loc de două, tot ce însemna MICE s-a tăiat de la o zi la alta, nu se mai făceau seminarii, conferinţe, team buildinguri, totul s-a tăiat radical. Ne-am confruntat şi cu un necaz enorm: cumpărasem Continental din Constanţa, dar acesta a fost ulterior retrocedat, iar tribunalul a emis sentinţă definitivă cum că noi trebuie să îl despăgubim pe proprietar, scoţând AVAS din cauză pe chestiuni de procedură, şi am plătit 3,5 milioane de euro pe 6 decembrie 2010. De atunci până acum, am câştigat procesul, dar nu am fost despăgubit, aşa că nu cred că voi recupera banii de la AVAS. Am hotărâre de executare, dar aştept la coadă să execut AVAS şi am numărul de ordine 28.600.

    Oful meu cel mai mare este că în aceeastă perioadă de criză nu s-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi pentru redarea încrederii în mediul de afaceri, s-a lucrat numai la fiscalitate, ne-au împovărat într-un hal fără de hal pentru că guvernul nu reuşeşte să rezolve problema colectării bugetare. Am spus la introducerea impozitului forfetar şi o să repet că nu ai nevoie să introduci taxe suplimentare, ci ai nevoie de colectare bugetară: fă ca oamenii să plătească taxe, TVA, CAS etc. Economia neagră care atinge 18-21% din PIB este groaznică, iar mai ales în turism şi servicii nefiscalizarea este enormă – eu din capul locului sunt dezavantajat, pentru că toţi ceilalţi sunt cu 24% mai ieftini. Am făcut corecţia legii turismului, de opt ani aşteptăm să intre în vigoare şi nu se întâmplă nimic. În tot acest timp, impactul în PIB al turismului este de 1,5%, 2% agregat, la 1,7 milioane de turişti în România.