BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Cealaltă cursă a antreprenorilor şi managerilor din mediul de afaceri autohton

    „Ce căutăm noi aici?“, s-au întrebat din ochi Dragoş Petrescu şi soţia lui, Karin, anul trecut, când au urcat pentru prima dată în autobuzul care îi transfera de la aeroportul din Atena către prima cursă de triatlon montan la care se înscriseseră. 

    Toţi oamenii din jurul lor erau perfect tonifiaţi, cu zâmbete largi pe faţă şi fericiţi să îşi revadă prietenii de la competiţiile anterioare. „Voi cine sunteţi?“, i-a remarcat la un moment dat pe soţii Petrescu unul dintre atleţi. „Sunteţi la prima participare la un triatlon montan şi aţi venit direct la xTerra?“, a continuat atletul prietenos, stârnind un hohot de râs în tot autocarul. Hohotul a fost însă prietenos, iar Dragoş şi Karin, deşi au terminat ultimii competiţia recunoscută printre atleţi drept cel mai dificil triatlon montan din lume, au devenit încrezători în forţele lor pentru că nu au abandonat. Anul acesta au mers la al doilea triatlon montan, pe cel mai greu traseu al xTerra, în Franţa, şi vor merge şi în 2015 tot la xTerra, moment când le vor lua cu ei şi pe cele trei fiice ale lor, care sunt pasionate de sport şi mai ales de înot.

    ÎN URMĂ CU ZECE ANI, CÂND LANSA RESTAURANTELE CITY GRILL, DRAGOŞ PETRESCU AVEA 106 KILOGRAME. GLUMEŞTE ŞI SPUNE CĂ AVEA EXACT ASPECTUL UNUI PATRON DE RESTAURANT PASIONAT DE MENIREA LUI DE A HRĂNI OAMENII. Întâlnirea sa cu sportul a coincis cu prima sa întâlnire cu Valeria van Groningen (soţia lui Steven van Groningen, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din business care fac sport de performanţă), care i-a propus să facă o pasta party după Maratonul Bucureşti la unul dintre restaurantele lui. „Eram interesat de viaţa sănătoasă, deşi mai mult în teorie, eram în plină dezvoltare a brandului Buongiorno, am decis să facem acea pasta party după maraton şi tot atunci mi-am zis că nu e OK să organizăm pasta party şi să nu participăm la maraton. Aşa că am făcut o echipă de patru pentru ştafetă, iar asta a devenit un trend în companie“, îşi aminteşte zâmbind Dragoş Petrescu perioada care i-a schimbat viaţa. Decizia de a participa la maraton a însemnat începerea antrenamentelor. S-a pregătit timp de şase luni în Herăstrău şi pe stadionul Tineretului pentru a reuşi să alerge cei 10 kilometri. Admite că, la început, după 500 de metri aproape leşina. A alergat susţinut însă şi „am putut să mă bucur de fiecare etapă – când am reuşit să alerg 2 kilometri sau 3 sau 5“.

    Un bun prieten al său alergător l-a sfătuit ce pantofi de sport să îşi ia (Axis pentru alergare), dar şi să îşi ia întotdeauna pantofi cu un număr şi jumătate mai mari sau să doarmă bine nopţile. De la alergarea la ştafetă la Maratonul Bucureşti în urmă cu şapte ani şi până la triatlonul finalizat la Hamburg în urmă cu patru ani alergarea a devenit parte a rutinei zilnice pentru Dragoş Petrescu. Şi-a schimbat radical alimentaţia, vegetalele însemnând acum 70% din meniul său (completate cu peşte 20%, carbohidraţi 5%, produse de origine animală 5%), numărul de ore de somn, şi-a stabilit un program de antrenament de 1-2 ore pe zi în şase zile din săptămână.

    Acum are 87 de kilograme şi crede că „alergarea te face mai puternic şi mai sănătos, iar principalul beneficiu este schimbarea stilului de viaţă – după ce începi să alergi susţinut nu mai poţi merge să mănânci ceafă de porc şi să bei trei baterii de vin. Fără să îţi interzici, pur şi simplu nu mai poţi“. De la alergat la ştafetă a trecut la semimaraton, apoi s-a reorientat către triatlon. A considerat că i se potriveşte mai bine, atât ca sport, fiind mai complex, cât şi ca pregătire.

    TRIATLONUL ESTE SPORTUL CARE A CÂŞTIGAT CEL MAI MULT ÎN POPULARITATE ŞI ÎN VIZIBILITATE ÎN ULTIMII ANI. Adrian Nănulescu, CEO al La Fântâna şi sportiv de triatlon, dar şi preşedintele federaţiei de profil, spune că fenomenul de creştere a triatlonului a coincis cu organizarea Triathlon Challenge Mamaia din 2009. Al doilea vârf de creştere pentru acest sport a venit după înfiinţarea Federaţiei Române de Triatlon, în 2012, care a început susţinerea şi promovarea competiţiilor sportive, dar şi încurajarea şi participarea amatorilor.

    Nănulescu ţine să precizeze că practicarea triatlonului, dar şi creşterea interesului pentru alte sporturi au venit într-un context favorabil: „Tendinţa generală este de a face ceea ce trebuie pentru tine, de a avea o viaţă mai activă şi mai sănătoasă, e parte dintr-un context mai amplu. Deschizi orice revistă şi găseşti sfaturi despre cum să trăieşti mai sănătos şi mai echilibrat“. Participarea mai multor oameni din business la competiţiile de triatlon, dintre care cel mai cunoscut este Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, a avut un rol important de popularizare: „Au existat câteva personaje cârlig, peste 20 de participanţi de la vârful afacerilor care concurează regulat şi care sunt catalizatori pentru atragerea altor persoane în triatlon – datorită acestora, dintr-o dată numărul de participanţi a crescut considerabil, iar evenimentul a câştigat vizibilitate“. Conform lui Nănulescu, sportivii din mediul de business au adus nu numai „soft power“, prin influenţarea altor persoane, dar şi resurse pentru promovarea tradiţională.

     

  • Un politician atacă: cel mai scump oraş din lume este “o schemă Ponzi”

    Deşi Singapore este cel mai scump oraş din lume, spune Chee Soon Juan, aici nu există un salariu minim stabilit prin lege. Nu este de mirare, în acest caz, că statul-insulă prezintă mari inegalităţi sociale. Singapore are cel mai mare raport dintre milionari şi numărul total de locuitori, dar aproape 5% din populaţie câştigă sub 5.000 de dolari pe an.

    Aproape jumătate din populaţia activă, susţine Chee Soon Juan, trăieşte de la un salariu la altul. 14% din populaţie nu are bani puşi deoparte, iar condiţiile de muncă sunt din ce în ce mai grele.

    “Singapore este ca o schemă Ponzi care are nevoie de noi imigranţi pentru a ţine economia în viaţă”, mai scrie Chee Soon Juan. “Acest lucru afectează însă calitatea veiţii pentru cetăţeni”. Acesta critică şi prim-ministrul Lee Hsien Loong, argumentând că acesta nu înţelege necesitatea unei reforme.

    Politicianul aseamănă situaţia din Singapore cu cea din Hong Kong, unde diferenţele sociale între bogaţi şi săraci sunt uşor de observat, notează CNN.

  • Dragnea discută cu secretarul general al PPDD, Liviu Neagu, despre susţinerea lui Ponta în turul doi

    Liviu Dragnea a venit miercuri dimineaţă la sediul central al PSD, unde are programate o serie de întrevederi cu liderii PSD din teritoriu la care se vor discuta rezultatul alegerilor în turul întâi şi strategia pentru campania electorală în perspectiva turului secund.

    Liviu Neagu a venit şi el la sediul central al PSD, la câteva minute după Dragnea, însă a utilizat intrarea din spate a sediului, în condiţiile în care jurnaliştii stau la intrarea din faţă.

     

  • Invenţia care poate îmbătrâni whiskey-ul în doar 24 de ore

    Elements este un produs care, susţin cei de la Time and Oak, poate îmbătrâni orice cantitate de whiskey cu trei ani în doar 24 de ore.

    Compania din Portland, Oregon a strâns deja cu 100.000 de dolari mai mult decât suma cerută, atrăgând interesul a mii de oameni.

    Procesul, descris pe Kickstarter, este următorul: în recipientul cu whiskey se intreoduce un un obiect de lemn care realizează un proces de “transpirare accelerată prin acţiune capilară”. Time and Oak susţine că procesul funcţionează la orice tip de whiskey şi cu mai multe arome.

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • Diaconescu, despre susţinerea sa de către Băsescu: Nu are nimeni dreptul moral să discute gestul

    “Semnificaţia semnături preşedintelui pe susţinerea candidaturii mele are, pentru mine, o valoare specială . Nu are nimeni dreptul moral sa pună în discuţie un gest pe care nu are cum să -l înţeleagă .Am promis că voi candida în fata societăţii româneşti, în faţa preşedintelui Băsescu şi în faţa partenerilor europeni şi euroatlantici şi mă ţin de cuvânt”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Diaconescu.

    Diaconescu, fost candidat desemnat al PMP la Preşedinţie şi care a demisionat din acest partid, a mai declarat că, în ce priveşte aşa-zisa retragere a “asa-zisului sprijin PMP, aceasta cel
    mai probabil că se va resimţi la fel de mult cum s-a resimţit presupusul sprijin” pe care l-avut din partea PMP, “adică deloc”.

    Fostul ministru de Externe a mai declarat că a fost şi “rămâne onorat de susţinerea” pe care a primit-o din partea lui Băsescu, căruia îi “preţuieşte” sfaturile politice şi faţă de care a acceptat să intre în competiţia pentru preşedinţie.

    Diaconescu a mai spus că “în viitor” candidatura sa nu va suferi “modificări de substanţă” şi că va fi în favoarea menţinerii României ca “stat occidental, modern, cu şanse reale de a evita revenirea la modelul post-sovietic” şi că va fi în continuare un suporter al statul de drept, la baza căruia să fie “educaţia şi emanciparea societăţii”.

    Liderul PMP, Elena Udrea, susţine că semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru candidatura la prezidenţiale a lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că acesta va trebui să obţină un alt set de semnături pentru a intra în cursa prezidenţială ca independent.

    Udrea a declarat, la Adevărul Live, că semnătura lui Traian Băsescu pentru candidatura lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că şeful statului va putea semna pentru un alt candidat.

    “Legal se poate (ca Traian Băsescu să semneze pentru un alt candidat, n.r.) pentru că domnul Cristian Diaconescu nu mai este candidatul PMP, dânsul dacă vrea să strângă altă listă de semnături, aceea nu mai este valabilă. Legal s-ar putea. Important nu este neapărat această semnătură. Sigur, contează foarte mult pe lista de susţinători a cui semnează Traian Băsescu. Important este cui dă votul domnul preşedinte şi pe cine va susţine în această campanie. M-aş bucura ca susţinerea lui Traian Băsescu să vină către mine”, a declarat liderul PMP.

    Ea a precizat că electoratul lui Traian Băsescu ar ajunge la 15%, scor care reprezintă obiectivul candidatului PMP la prezidenţiale.

     

     

     

  • Diaconescu, despre susţinerea sa de către Băsescu: Nu are nimeni dreptul moral să discute gestul

    “Semnificaţia semnături preşedintelui pe susţinerea candidaturii mele are, pentru mine, o valoare specială . Nu are nimeni dreptul moral sa pună în discuţie un gest pe care nu are cum să -l înţeleagă .Am promis că voi candida în fata societăţii româneşti, în faţa preşedintelui Băsescu şi în faţa partenerilor europeni şi euroatlantici şi mă ţin de cuvânt”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Diaconescu.

    Diaconescu, fost candidat desemnat al PMP la Preşedinţie şi care a demisionat din acest partid, a mai declarat că, în ce priveşte aşa-zisa retragere a “asa-zisului sprijin PMP, aceasta cel
    mai probabil că se va resimţi la fel de mult cum s-a resimţit presupusul sprijin” pe care l-avut din partea PMP, “adică deloc”.

    Fostul ministru de Externe a mai declarat că a fost şi “rămâne onorat de susţinerea” pe care a primit-o din partea lui Băsescu, căruia îi “preţuieşte” sfaturile politice şi faţă de care a acceptat să intre în competiţia pentru preşedinţie.

    Diaconescu a mai spus că “în viitor” candidatura sa nu va suferi “modificări de substanţă” şi că va fi în favoarea menţinerii României ca “stat occidental, modern, cu şanse reale de a evita revenirea la modelul post-sovietic” şi că va fi în continuare un suporter al statul de drept, la baza căruia să fie “educaţia şi emanciparea societăţii”.

    Liderul PMP, Elena Udrea, susţine că semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru candidatura la prezidenţiale a lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că acesta va trebui să obţină un alt set de semnături pentru a intra în cursa prezidenţială ca independent.

    Udrea a declarat, la Adevărul Live, că semnătura lui Traian Băsescu pentru candidatura lui Cristian Diaconescu nu mai este valabilă şi că şeful statului va putea semna pentru un alt candidat.

    “Legal se poate (ca Traian Băsescu să semneze pentru un alt candidat, n.r.) pentru că domnul Cristian Diaconescu nu mai este candidatul PMP, dânsul dacă vrea să strângă altă listă de semnături, aceea nu mai este valabilă. Legal s-ar putea. Important nu este neapărat această semnătură. Sigur, contează foarte mult pe lista de susţinători a cui semnează Traian Băsescu. Important este cui dă votul domnul preşedinte şi pe cine va susţine în această campanie. M-aş bucura ca susţinerea lui Traian Băsescu să vină către mine”, a declarat liderul PMP.

    Ea a precizat că electoratul lui Traian Băsescu ar ajunge la 15%, scor care reprezintă obiectivul candidatului PMP la prezidenţiale.

     

     

     

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Asociaţia Litoral: Aproximativ 95.000 de turişti pe litoralul românesc, în weekend-ul trecut

     Corina Martin a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că în staţiunea Mamaia gradul de ocupare a fost de aproape 100 la sută.

    “Tocmai am încheiat cel mai aglomerat weekend de pe litoralul românesc în acest sezon, un weekend plin care s-a lăsat mai mult aşteptat. Vremea nu a fost prielnică pentru vacanţele pe litoral şi pentru cei care pornesc de obicei joi, vineri în decizia de a pleca sau nu undeva în weekend contează ştirile meteo. Gradul de ocupare a fost weekend-ul trecut de aproape 100 la sută în Mamaia şi undeva în jur de 80-85 la sută în sudul litoralului. Din ce am discutat cu hotelierii, cu proprietarii de cluburi în privinţa numărului de turiştii, cu toţii ne-au spus că acesta a fost primul week-end plin. Doar vremea a făcut ca până acum să avem un grad de ocupare mai scăzut faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut”, a afirmat Corina Martin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro