BusinessMagazin

Tag: roman

  • Paşte 2016 – Obiceiuri şi tradiţii. Cât cheltuie românii de sărbători

    Familia este principala sursă de informaţii pentru români atunci când vine vorba de tradiţiile şi obiceiurile de Paşte. Una dintre tradiţii spune că de Paşte trebuie să ne “înnoim”, astfel, românii sunt în perioada sărbătorilor pascale mai degrabă atraşi de promoţii la haine sau articole de încălţăminte decât la produse mai scumpe.

    Paştele este un eveniment important în viaţa românilor, un eveniment care aduce tradiţiile în prim plan pentru 6 din 10 români.  În acelaşi timp, pentru 3 din 10 români, Paştele înseamnă timp petrecut cu familia. Aceştia tind să fie tineri (sub 24 de ani, din urbanul mare, cu educaţie ridicată) care locuiesc departe de familie în restul anului şi care profită de sărbători pentru a veni acasă.

    Paştele este asociat mai degrabă cu simboluri religioase, de aceea cei mai mulţi dintre români se vor duce să ia lumină şi vor asista la slujba de Înviere. Farmecul acestor activităţi este de a participa activ, live la eveniment, mai degrabă decât de a-l vedea transmis la televizor. Persoanele care urmăresc, totuşi, slujba la televizor sunt femeile, cu vârsta peste 35 de ani, cu educaţie scăzută sau medie, care locuiesc în zonele rurale sau în oraşele mici.

    Un român alocă în medie 542 RON pentru toate cheltuielile legate de Paşte. Deşi se poate observa o creştere uşoară a venitului pe gospodărie faţă de 2015, bugetul alocat pentru Paşte în 2016 continuă să reprezinte 1/3 din venitul gospodăriei, la fel ca şi anul trecut. Deşi la nivel de percepţie majoritatea simte că bugetul ei rămâne constant faţă de anul trecut, 16% dintre români consideră că vor aloca pentru bugetul din 2016 mai mulţi bani decât în 2015.

    Categoria cu cel mai mare impact în buget o reprezintă alimentele pentru masa de Paşte. 52% dintre români vor cheltui mai mult de 200 de RON pentru a se bucura de un meniu 100% tradiţional sau preponderent tradiţional. Cum românilor le place să ţină cont de tradiţii şi obiceiuri, pentru masa de Paşte nu numai că se alocă cea mai mare parte din buget, dar si mult timp de pregătire din partea membrilor familiei. Pregătirea mâncărurilor tradiţionale devine, astfel, un prilej bun de a petrece timp alături de cei dragi. Roadele muncii pot fi degustate la masa de Paşte. Printre mâncărurile care nu vor lipsi de pe masă se află: ouă colorate, dulciuri şi produse de panificaţie făcute în casă (cozonac, pască, etc), legume, fructe şi carne de miel.
    În spiritul tradiţiei, coloratul ouălor, cât şi pregătirea cozonacului continuă să se facă în gospodărie, mai degrabă decât să fie cumpărate gata pregătite. 3 din 10 români declară, totuşi, că vor cumpăra cozonacul gata făcut, fie din cofetării/brutării, fie din retail.

    Cadourile reprezintă următoarea categorie cu importanţă ridicată pentru bugetul de Paşte. Dintre cei 76% care vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, aproximativ 50% plănuiesc să aloce 300 RON sau mai puţin pentru această activitate.
    Interesul pentru promoţiile de Paşte pare să fie şi el influenţat de tradiţiile legate de cadouri. Astfel, 40% dintre români sunt în mod special interesaţi de promoţii pentru haine, încălţăminte sau accesorii şi secundar de produse de valoare mai mare, cum ar fi: electronicele, electrocasnicele, telefoanele mobile sau tabletele.

    Familia şi sărbătorile pascale din copilărie sunt principalele surse de informare pe care românii le folosesc în planificarea Paştelui. Familia devine, astfel, principalul canal de transmitere şi păstrare a cutumelor româneşti. Singurul canal clasic de comunicare care ocupă un rol important în informarea românilor în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile de Paşte este televizorul.  Acesta este un mediu important de informare pentru 32% dintre români.

    Interesul românilor pentru promoţii se adaptează în funcţie de ocazia în jurul căreia are loc campania promoţională, arată comparaţia dintre interesul pentru promoţii de Paşte versus de Black Friday, la nivelul internauţilor. Astfel, românii care folosesc internetul preferă să primească de Paşte promoţii la articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi secundar la electronice, electrocasnice, telefoane mobile, tabele, laptopuri, în timp ce în perioada Black Friday îşi doresc, în mod special, oferte speciale la produse de valoare mare şi secundar la produse cosmetice sau de înfrumuseţare.

    În acest context, obiceiurile şi tradiţiile de Paşte oferă oportunităţi noi pentru branduri, cum ar fi:

    Readucerea în actualitate a tradiţiilor regionale, încurajarea diversităţii obiceiurilor, pe fundalul unei receptivităţi crescute pentru tradiţii. Majoritatea românilor continuă să respecte tradiţiile predate din generaţie în generaţie, Paştele devine, astfel, o ocazie bună pentru a combina tradiţii cu obiceiuri noi.

    Simplificarea şi eficientizarea procesului de pregătire pentru Paşte. Mesele de Paşte sunt tradiţionale sau preponderant tradiţionale şi necesită mult timp de pregătire, de aceea brandurile ar putea veni în ajutorul persoanelor responsabile cu pregătirea mesei cu sfaturi pentru prepararea mai rapidă a bucatelor sau prin oferirea unor pachete cu toate ingredientele necesare diferitelor mâncăruri tradiţionale.

    Implicarea tuturor membrilor familiei în pregătirea mesei de Paşte. Pregătirea mesei de Paşte este o ocazie ca familia să lucreze împreună, iar brandurile pot încuraja această activitate. Copiii pot colora ouăle sau pot decora masa, în timp ce părinţii pregătesc friptura. Procesul de pregătire a mesei devine mai amuzant, iar efortul poate fi premiat.

    Targetarea consumatorilor prin canalele preferate cu oferte despre promoţiile de interes. Faţă de alte ocazii, de Paşte, românii vor să afle informaţii despre promoţii la: mâncare, îmbrăcăminte sau aparatură pentru casă, iar singurul canal clasic de comunicare aflat în topul surselor de informare este televizorul. Aşadar, o campanie tactică la TV va creşte notorietatea promoţiei.

    Implicarea românilor în cauze sociale, campanii CSR. 2 din 10 români se implică deja în donarea de haine vechi, iar 1 din 10 fie donează bani, fie face voluntariat. Aducerea tradiţiilor în prim plan şi creşterea interesului pentru activităţi religioase sunt un context bun pentru a atrage mai mulţi români să susţină o cauză socială fie prin donare, muncă voluntară sau cumpărarea unor articole de Paşte. 

    Andreea Grigoroiu – Consumer Strategist, Starcom MediaVest Group

  • Povestea românului care a cucerit Londra: a pornit de la zero un business de 50 de milioane de lire sterline

    „Am înţeles destul de repede că, dacă vreau să ajung între jucătorii de top, trebuie să mă mut la Londra“, spune antreprenorul român Emi Gal, citat de Financial Times. Prestigiosul cotidian economic surprindea încă din 2010 potenţialul afacerilor din Europa de Est şi impactul în evoluţia acestora produs de o eventuală extindere la Londra. Emi Gal a trăit-o pe pielea lui şi acum admite că a fost cea mai bună decizie. Brainient, o afacere care a ajuns astăzi la 70 de milioane de euro, a ajuns în capitala Regatului Unit în urmă cu şase ani, după ce fondatorul a constatat că dimensiunea pieţei din România şi posibilităţile reduse de a face networking nu i-ar fi permis să pună pe picioare o companie internaţională de succes. Gal a pornit prima sa firmă la 19 ani într-un birou de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti şi a lucrat de atunci la o platformă care dezvoltă elemente interactive folosite în videoclipuri publicitare. Construirea platformei în România nu a reprezentat o problemă, spune Emi Gal, însă folosirea efectivă a acesteia era îngreunată de faptul că cele mai multe agenţii de advertising nu erau la zi cu ultimele tehnologii disponibile.

    „Cel mai important a fost însă avantajul pe care un centru economic precum Londra îl poate oferi prin reţeaua de investitori şi consultanţi pe care îi poţi întâlni.“ Emi Gal a participat în 2009 la programul Seedcamp, obţinând o finanţare de 50.000 de euro şi intrarea în cadrul program-ului de business condus de guvernul Marii Britanii. „Costurile s-au triplat atunci când am mutat compania la Londra. Dar a meritat, pentru că simt că aici am realizat mai multe într-un an decât ce reuşisem în România în trei ani.“ Compania Brainient este prezentă acum pe mai multe continente, iar televiziuni din Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma antreprenorului român pentru a face publicitate pe tablete şi pe telefoane.

    Afacerea sa a explodat la Londra, având o creştere medie anuală de 200%, dar Gal a păstrat şi birourile de la Bucureşti, unde a demarat proiectul Brainient, dar a extins prezenţa la nivel mondial deschizând o sucursală şi la New York. Alex van Someren, consultant în cadrul programului guvernamental Seedcamp, spunea în Financial Times că apariţia unor start-up-uri de succes venite din estul Europei nu ar trebui să surprindă pe nimeni: „Este un efect firesc al modului cum a evoluat Europa. Dacă vii din state precum Franţa sau Germania ai deja la dispoziţie o infrastructură bună şi ajutor din partea statului. Dar dacă vrei să lansezi un business în zone ce nu sunt la curent cu ultimele tendinţe, vei încerca să pleci de acolo. Din acest motiv, start-up-urile care luptă pentru a ieşi din acele zone sunt cele care au cele mai mari şanse de reuşită“.

  • Miliardarul care la 26 de ani era arestat, iar la 35 a ajuns guvernator al unei provincii din Rusia

    Roman Abramovich a crescut alături de unchiul său şi bunica sa, din cauza faptului că părinţii lui au murit când Roman avea doar 4 ani.

    A renunţat la facultate pentru a urma o carieră în antreprenoriat, iar la început a vândut răţuşte din plastic în apartamentul său din Moscova.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. A cumpărat gigantul petrolier Sibneft la un preţ de nimic în 1995, apoi au urmat alte achiziţii precum cea a Russian Aluminum sau Evraz Group. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme. În aceea perioadă s-au dus lupte grele pentru industria rusească, iar Abramovich a ieşit învingător.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka până în 2008.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

    • Are o avere estimată de 7.8 miliarde de dolari (2015), ceea ce înseamnă că este a 12-a cea mai bogată persoană din Rusia.
    • Este patronul echipei de fotbal Chelsea
    • Deţine cel mai mare yacht din lume.
    • În urmă cu câţiva ani a cumpărat 62 de limuzine Maybach antiglonţ
    • Pentru deplasarile în aer foloseşte avionul său personal, un Boeing 767 poreclit “Banditul”
    • Deţine un Ferrari FXX, automobil construit doar pentru curse. Mai are în colecţie un Porsche Carrera GT modificat, Bugatti Veyron, Maserati MC12 Corsa şi un Ferrari 360.
    • Avea o armată de 40 de bodyguazi care-l păzea, potrivit presei britanice. Informaţie relatată în 2010-2011.

  • Oraşul din România ce se află pe locul trei în lume ca viteză a internetului, după Singapore şi Hong-Kong

    Oraşul Ploieşti se află pe locul al treilea în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, după Singapore şi Hong-Kong, a declarat, luni, Irina Lucan-Arjoca, director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), prezentă la o conferinţă pe tema proprietăţii intelectuale în mediul digital, scrie Digi24, potrivit Agerpres.

    „România este pe locurile fruntaşe în Europa şi în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, atât la încărcare, cât şi la descărcare. Astfel, oraşul Ploieşti este pe locul trei în lume, după Singapore şi Hong-Kong”, a spus Lucan-Arjoca.

    Potrivit acesteia, în Ploieşti, internetul are o viteză de 102,35 Mbps. Urmează oraşul Iaşi, cu 101,43 Mbps, şi Bucureştiul, cu 96,18 Mbps.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Povestea românului care a creat chipul celebrei statui a lui Iisus de la Rio

    Este considerată a fi una dintre cele 7 minuni moderne ale lumii şi una dintre cele mai spectaculoase reprezentări sculpturale ale lui Iisus. Aidoma Statuii Libertăţii din New York, Cristo Redentor din Rio de Janeiro a fost dăruit brazilienilor de către francezi, la centenarul independenţei Braziliei. Inaugurarea sculpturii a avut loc în anul 1931. De atunci, uriaşa statuie a devenit unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din întreaga lume. Puţini ştiu, însă, că din echipa care a realizat impresionanta sculptură de pe muntele Corcovado a făcut parte şi un român – Gheorghe Leonida.

    Fotbalul, carnavalul şi Iisus Christos. Sunt pasiunile declarate ale populaţiei Carioca, aşa cum sunt numiţi locuitorii din Rio de Janeiro.

    Imaginea care reprezintă, însă, cel mai bine oraşul este cea a statuii Cristo Redentor, sculptura masivă, din beton armat, înaltă de 40 de metri care domină întreaga panoramă a metropolei braziliene.

    Pentru cei mai mulţi, impunătoarea statuie de pe muntele Corcovado nu este doar un simplu simbol al Braziliei, ci şi martorul de peste jumătate de secol al celebrului carnaval de la Rio şi al „sportului rege”.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Românul care face manuale pentru liceul britanic unde au învăţat Prinţii William şi Harry

    Schimbările adevărate şi norocul se trag din mari frustrări, spune Paul Balogh, confondatoul unei companii care produce material educaţional digital pentru Eton College, cel mai prestigios liceu din Marea Britanie, şcoala aristocraţilor şi a familiei regale.

    El a povestit pentru Viitorul României că Learn Forward s-a născut dintr-o frustrare, aceea că sistemul educaţional românesc trebuie să se schimbe, să meargă înainte, să ţină pasul cu evoluţia tehnologică. Lucrul acesta este posibil, mai ales cu tinerii de astăzi, care au potenţialul să producă schimbări majore. A ales să îşi continue afacerea la Londra din motive care ţin de realitatea administrativă a României, fiindcă, să fim sinceri, nu a ajuns strada să schimbe Guvernul pentru că lucrurile merg bine la nivel administrativ.

    Dar, spune Paul Balogh, la nivel uman suntem o ţară occidentală, cu tineri plini de potenţial, iar schimbarea socială este iminentă cu o asemenea forţă care vine din urmă. Ce ne va trebui, însă, este multă răbdare, fiindcă nu se va schimba ţara peste noapte, poate peste o generaţie.

    Viitorul României: Cum a început povestea Read Forward?

    Paul Balogh: Cred că mai toate lucrurile bune pornesc dintr-o frustrare. Te apuci să faci ceva cu un elan uneori negativ în sensul că ai vrut să faci ceva anterior, nu a funcţionat aşa cum ai vrut din diferite condiţii şi la un moment dat îţi spui “La naiba, trebuie să fac lucrurile pe cont propriu!”. Asta depinde şi de cum sunt structurile individuale, dar funcţionează. Am văzut de multe ori că o echipă care este faţă în faţă unei adversităţi funcţionează mai bine decât o echipă care nu înfruntă o provocare.

    Adică să fie unită împotriva a ceva?

    Da. Am văzut sistemul acesta funcţionând foarte bine la Humanitas cu echipa de online. Cred că zilele trecute am văzut pe undeva zicala asta – dacă vrei să construieşti o barcă având la dispoziţie puţine resurse, nu trebuie să le spui foarte precis oamenilor ce fel de lemn să aibă sau cum să-l prelucreze, trebuie doar să le explici de ce trebuie să meargă pe mare.

    Cititi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • Portretul robot al antreprenorului român: munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună

    Firma de consultaţă şi audit EY a lansat săptămâna trecută o nouă ediţie a studiului „Baromentrul afacerilor de tip start-up din România” la care au răspuns 301 de antreprenori români ce conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani. În urma studiului portretul antreprenorului român se conturează astfel: este tânăr (până în 35 de ani), se află la primul test în mediul antreprenorial,  de cele mai multe ori afacerea este fondată din economiile personale (69%), lucrează în medie 10 ore pe zi şi câştigă cel mult 1000 de euro pe lună din afacere.

    „Start-up-ul, prin definiţia noastră, este o companie pre-zentă pe piaţă de cel mult trei ani. Majoritatea antre-pre-norilor (81%) au sub 35 de ani şi nu au pornit la drum singuri, 54% din start-up-uri fiind înfiinţate de doi sau mai mulţi fondatori, astfel că noile generaţii de antreprenori sunt dispuse să împartă riscul. Vedem că antreprenorii din Ro-mânia stau bine la acest capitol dacă luăm în calcul că, la nivel internaţional, doar 16,1% dintre start-up-urile de mare poten-ţial au un singur fondator“, a spus Mihaela Matei, special projects officer în cadrul EY România.

    Cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, adică lucrează cu 21% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România. 27% dintre antreprenori depăşesc limita celor zece ore, unii ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi. Însă veniturile nu sunt chiar pe măsura aşteptărilor. 38% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, 33% ajung la câştiguri de până la 1000 de euro, iar 11% depăşesc nivelul de 2.000 euro pe lună. Asta în condiţiile în care în România, venitul mediu net în luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 euro, potrivit studiului.

    Primii doi ani într-o afacere antreprenorială sunt cruciali şi cei mai grei, deoarece veniturile întârzie să apară, iar afacerea trebuie să crească. „Da, în primii doi ani tot ce poţi face este să ai venituri care să-ţi acopere facturile. După aceşti doi ani de supravieţuire (9 din 10 antreprenori nu supravieţuiesc) intri  în altă etapă, te uiţi la investitori, dar şi în această etapă veniturile îţi sunt de ajuns să-ţi plăteşti facturile şi cam atât, dar valoarea companiei poate creşte”, spune Florin Grosu, co-fondator Traderion, prezent la evenimentul de lansare a studiului. „Primii doi ani  au fost ani de investiţii, bani personali pe care i-am băgat în proiect. Eu nu sunt plătită nici acum din Digital Kids”, a punctat Tincuţa Baltag, fondator Digital Kids.

    Pe de altă parte, Silviu Andrei Petran, asociat Materia, business care pro-duce obiecte de mobilier, decoraţiuni şi corpuri de ilu-minat din lemn recuperat şi reciclat, susţine că „nu suntem o zonă de normalitate, cred ca ar trebui zona de startup să fie diferenţiată astfel încât oamenii care ar vrea să intre în antreprenoriat să nu fie nevoiţi să se gândească că trebuie să plătească 70% taxe pe salariile lor. Atunci când o să ajungem  în zona de normalitate lucrurile o să fie diferite, oamenii o să fie mai cinstiţi, o să avem mai multe locuri de muncă declarate, venituri mai mari la stat, mai multi angajaţi pentru care se vor plăti taxe.  Până atunci o să mergem pe sistemul asta cu salariu minim pe economie, cu două ore pe cartea de muncă pentru că asta este stilul antreprenorial actual, într-o formă sau alta.”

    Tot mai mulţi tineri vor să fie proprii şefi şi să pornească un start-up, însă se lovesc de mai multe obstacole. Ca şi în anii trecuţi, birocraţia a fost indicată ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclarităţile legislative, lipsa de informaţii, legislaţia stufoasă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocraţiei.

    „Antreprenorii, cel puţin la început, se confruntă cu lipsa informaţiilor legate despre legislaţie, fiscalitate, surse de finanţare şi aşa mai departe. Aş face un fel de platformă online în care aş organiza competiţii între liceeni, simulări de business cu premii, şi această platformă ar trebui să conţină şi aceste informaţii de legislatie, fiscalitate şi aşa mai departe”, afirmă Tincuţa Baltag.

     

  • Un român a creat o platformă online care îi ajută pe fermieri să-şi listeze produsele bio în hipermarketuri

    Lucian Stroie (26 de ani) s-a întors în România după ce a locuit 18 ani în Statele Unite ale Americii, pentru a revoluţiona agricultura prin platforma online Trust, prin intermediul căreia fermierii locali pot comunica eficient cu cooperativele agricole prin intermediul unui smart­phone pentru a-şi vinde produsele bio către marile hiper­mar­keturi care au acaparat piaţa locală de retail.

    Platforma online Trust este un sistem de intermediere între micii fermieri locali şi cooperativele agri­co­le, prin care fermierii trimit SMS-uri către cooperative cu denu­mirea produ­sului, can­titatea şi locaţia. Stroie speră că va reuşi să convingă cooperativele agricole locale să cumpere soluţia furnizată de compania sa pentru ca produsele cu adevărat bio de la micii fermieri să ajungă în hipermarketurile din marile oraşe.

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • VIDEO. Uită de benzină sau motorină. Un român a inventat maşina care merge cu apă, oţet şi cola

    Gheorghe Bordeianu, un inginer din Bacău, a inventat motorul care funcţionează pe bază de hidrogen. Băcăuanul şi-a pus în practica invenţia, şi a ataşat maşinii sale (un Cielo cumpărat la mâna a doua din Spania) un dispozitiv care funcţionează cu un amestec de apă, oţet, cola sau chiar urină.

    Maşina poate fi considerată ecologică deoarece arde hidrogenul şi elimină în aer oxigenul. Gheorghe Bordeianu şi-a testat chiar maşina la RAR, iar rezultatele în privinţa emisiilor au fost zero.

    ”Orice lichid care contine hidrogen poate fi folosit drept combustibil pentru motor. Dispozitivul functioneaza cu otet si cola, chiar si cu urina” a declarat inginerul băcăuan.

    VIDEO. Uită de benzină sau motorină. Un român a inventat maşina care merge cu apă, oţet şi cola

  • Omul de afaceri Vasile Frank Timiş, românul implicat în cel mai mare scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani din ultimii 10 ani

    Vasile Frank Timiş, românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană, apare în documentele „Panama Papers”, după ce a folosit, la afacerile începute în România în 1997, o firmă înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project.

    Potrivit Rise Project, omul de afaceri Vasile Frank Timiş s-a numărat printre românii care au apelat la avocaţii din Panama City pentru a demara afaceri pe teritoriul ţării noastre, la jumătatea anilor ’90. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin junaliştii de la Rise Project ,care au făcut parte din echipa de investigaţii, scrie Ziarul Financiar

    “Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.”, scrie Rise Project.

    Jurnaliştii de investigaţii mai arată că în documente apar şi alte nume cheie în procesul de privatizare a combinatului Alro.

    ” Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.”, se arată în materialul prezentat de Rise Project.

    În topul miliardarilor lumii, întocmit în 2011 de revista Forbes, Frank Timiş se afla pe locul 1.057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. El a fost cel care a iniţiat proiectul extragerii aurului de la Roşia Montană