In Europa de Est, dificultatile de finantare si politicile
restrictive vor continua sa franeze cererea interna mai ales in
Ungaria, Letonia si Romania, unde redresarea abia incepe sau
lipseste total, apreciaza Fondul. In schimb, Estonia, Slovacia si
Turcia isi revin in mod clar, in parte si fiindca performanta lor
dinainte de criza le ofera marja de manevra mai mare. Polonia a
evitat oricum recesiunea, Rusia a fost ajutata de cresterea
exporturilor si de politicile macro expansioniste, iar Ucraina a
depasit punctul cel mai de jos al crizei, dar fara ca tendinta de
evolutie sa fie clara.
“Stabilizarea economica prin programele de credit cu FMI a
permis catorva tari, in special Ungariei, sa-si recapete sau sa-si
consolideze accesul la finantare de pe pietele de capital, creand
premisele unei iesiri fara probleme din programele respective”,
scrie unul dintre analistii FMI. Pentru alte tari, in schimb,
iesirea din programele cu Fondul ar putea fi complicata de factori
specifici, intre care restrictiile regimului de consiliu monetar
(Letonia) sau “continua incertitudine politica (Islanda, Romania,
Ucraina)”.
Inca din ianuarie, Ungaria a anuntat ca nu mai are nevoie de
banii FMI, desi actualul acord cu Fondul expira in octombrie.
Pentru Romania, care foloseste in continuare transele de imprumut,
acordul in curs expira in mai 2011, urmatoarea transa fiind
asteptata acum pentru luna iulie.
PROTEJATI-VA PENSIONARII
FMI prezinta comparativ programele de credit cu tarile europene
afectate de criza (Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia, Belarus,
Serbia, Romania, Polonia si Bosnia). Romania, unde valoarea
creditului stand-by a fost cea mai mare (17,1 miliarde de dolari),
este singura tara in cazul careia Fondul specifica, la capitolul
privind reviziile si conditiile ulterioare incluse in acord, ca
“alocatiile pentru programele sociale vor creste, iar protectia va
fi consolidata pentru pensionarii cei mai vulnerabili si pentru
angajatii din sectorul public cu cele mai mici salarii”.
Pentru statele Europei emergente, esentialul va fi de acum
inainte sa atraga capital pentru investitii, cu grija insa de a
evita pericolele asociate cu influxurile excesive, speculative din
ultimii ani, considera analistii Fondului. De altfel, criza a lovit
cel mai tare tocmai tarile unde intrarile de capitaluri au fost
excesive, hranind frenezia creditarii si supraincalzind
economia.
In tarile unde intrarile de capital “sanatos” deja s-au reluat,
FMI sustine ca e nevoie de “politici fiscale restrictive si de
aprecierea monedelor nationale”, daca regimul cursului de schimb
este flexibil, iar in tarile unde se fac inca eforturi de a atrage
capital, cele mai bune cai sunt cresterea productivitatii, a
mobilitatii pe piata muncii si rezolvarea problemelor specifice de
infrastructura. Peste tot in Est, foarte importante raman
stabilitatea financiara, limitarea riscului din sistemul bancar, a
excesului de credite in valuta.
RELUAREA CREDITARII SE AMANA
Cresterea reala a PIB este apreciata la 1% pe ansamblul zonei
euro si la 1,5% in 2011, an cand performerii zonei vor fi Franta
(1,8%) si Germania (1,7%). Italia isi va reveni mai incet, iar
Spania va avea tot crestere negativa in 2010. Productia va fi mai
dinamica, serviciile se vor relansa mai lent.
In afara zonei euro, economiile europene emergente se vor
redresa diferit, in functie de efectele crizei in cele mai afectate
dintre ele si in functie de ritmul revenirii in Europa de Vest.
Pentru ele este prevazuta o crestere de 1,4% in acest an si de 3,5%
la anul, prognoza care ia insa in calcul estimarile anterioare ale
Fondului pentru Romania, cu o posibila crestere de 0,8% in 2010 si
de 5,1% in 2011 (intre timp, prognoza s-a modificat la -0,5% pentru
acest an si 3,6% la anul). FMI socoteste in categoria economiilor
emergente din Europa sapte tari (Bulgaria, Ungaria, Polonia,
Romania si tarile baltice), considerand ca locul Cehiei este intre
economiile avansate de pe continent.
Tarile care au avut excedent de cont curent in 2007 par mai bine
situate pentru o redresare decat cele ce s-au bazat mai mult pe
cererea interna si au avut deficite, constata autorii raportului.
Tarile care au crescut mai mult pe credit inainte de criza si
depind intr-un grad mai mare de finantari bancare isi vor reveni
mai greu si mai tarziu, intrucat bancile vor ramane inca o vreme
incapabile sau reticente sa reia creditarea. Preturile locuintelor
vor ramane la niveluri joase.
Sunt economisti care cred posibila o “redresare fara credit”,
adica o relansare a consumului care contracareaza lipsa creditelor
pentru investitii, numai ca actualul climat de neincredere, cand
somajul creste, impozitele se majoreaza si asteptarile de venituri
viitoare (inclusiv pensii) scad, face improbabila ipoteza,
apreciaza FMI.
