BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.

     

     

  • După plata chiriei sau a ratei la bancă pentru o lună, unui bucureştean îi mai rămân doar 30% din salariu

    Să mă împrumut la bancă să îmi iau casă sau să plătesc chirie?

    Un bucureştean care trăieşte în cen­trul Capitalei plăteşte în me­die circa 330 de euro (1.400 de lei) pentru plata chi­riei aferente unui aparta­ment cu o cameră, adică peste două treimi din salariul mediu de 480 de euro (2.150 de lei) încasat de aceasta. Însă cum darea în pla­tă ar putea scumpi chiriile şi totodată ar pu­tea aduce condiţii de creditare mai re­stric­tive, ce drum ar putea să aleagă bucu­reş­teanul: împrumut la bancă cu condiţii mai severe sau plata unei chirii mai mari?

    Un bucureştean care a ales să închirieze un apartament de o cameră amplasat în centrul Capitalei, fie că este în apropierea locului de muncă, fie că doreşte să aibă acces mai facil la mijloacele de transport în comun, plăteşte în medie 330 de euro (echivalentul a 1.400 de lei) pe lună, adică o pondere de 70% din salariul mediu net încasat de acesta.

    Câştigul salarial mediu net se ridică la apro­xi­mativ 480 de euro (2.150 de lei), po­trivit celor mai recente date ale Institului Naţio­nal de Statiscă (INS), astfel că bucureş­tea­nului îi mai rămâne o treime din salariu, 144 de euro, pentru a-i consuma după bunul plac. Cel mai probabil, o parte din bani se vor duce în consum.

    Însă cum legea dării în plată, unul dintre cele mai criticate şi dezbătute proiecte de acte normative postdecembriste, ar putea aduce scum­pirea chiriilor, ieftinirea locuin­ţe­lor, dar şi condiţii de creditare mai severe şi mai re­stric­tive, ce ar putea alege bucu­reş­teanul: să plă­tească chirie mai mare sau să se împru­mu­te la bancă pe 30 de ani cu avans mai mare, şi, probabil, şi cu unele condiţii mai stricte.

    Analiştii spun că în prezent, având în vedere nivelul mic al dobânzilor, mai indicat este să accesezi un credit pentru achizi­ţio­narea unei locuinţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • Dan Ghiţă, preşedintele Rombet, despre industria de gambling din România: “Suntem în plin proces de schimbare a imaginii acestei industrii”

    Noul cadru legislativ, dezvoltarea unui mediu de business corect al jocurilor de noroc, eradicarea pieţei negre şi creşterea siguranţei pentru jucători – sunt doar unele dintre principalele subiecte dezbătute în cadrul celei de a şasea Conferinţe Române de Gambling, care a avut loc miercuri, 2 martie, la Palatul Parlamentului.

    La eveniment au fost prezentă  Odeta Nestor, preşedintele Oficiului Na’ional pentru Jocuri de Noroc, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorului şi ai Consiliului Concurenţei.

    “Suntem mândri că autorităţile au început să acorde importanţă industriei jocurilor de noroc şi suntem în plin proces de schimbare a imaginii acestei industrii, iar desfăşurarea conferinţei la Palatul Parlamentului cred că reprezintă un mesaj cu o puternică încărcătură simbolică”, a declarat în deschiderea evenimentului Dan Ghiţă, preşedinte Rombet.

    Noul cadru legislativ oferă ocazia unei concurenţe loiale operatorilor pe piaţa jocurilor de noroc, cu eliminarea operatorilor de pe piaţa neagră, şi creşterea siguranţei jucătorilor. Doar în 2015, Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc din cadrul Guvernului României, a efectuat peste 8.000 de controale, cu o valoare totală a amenzilor aplicate de peste 8 milioane de lei.

    “Astfel, la sfârşitul lui 2015 erau înregistraţi cu drept de licenţă 488 de operatori de jocuri land based şi 19 operatori de jocuri online. Numărul operatorilor land based este mai mic decât în 2014 ca urmare a controalelor Oficiului Naţional pentru Jocurile de Noroc din cadrul Guvernului (ONJN). Cadrul reglementat va oferi o siguranţă operatorilor licenţiaţi şi va crea un mediu de business corect”, a intervenit în cadrul conferinţei Odeta Nestor, preşedinte ONJN.

    Noua legislaţie diferenţiază România în sens pozitiv de alte state europene cu economii mai dezvoltate, au subliniat reprezentanţii industriei. „Mă gandesc la Polonia, la Republica Cehă…, unde piaţa neagră a jocurilor de noroc a înflorit, în condiţiile unei legislaţii deficitare. Noile norme de aplicare a legislaţiei din ţara noastră ne vor ajuta la eradicarea pieţei negre în această industrie şi, implicit, la creşterea siguranţei jucătorilor, care merg să se distreze într-un mediu reglementat, sigur, şi nu într-o locaţie clandestină/ilegală/neautorizată. Dacă anii trecuţi nu existau operatori licenţiaţi în domeniul jocurilor online, în prezent sunt înregistraţi, cu acte în regulă, 19 astfel de operatori, care se supun unor reguli clare, care protejează jucătorii”, a declarat Dan Iliovici, prim-vicepreşedinte Rombet.

    Normele de aplicare a legii jocurilor de noroc au fost adoptate de Guvern, după luni întregi de suspans, în data de 24 februarie 2016. Normele cuprind condiţiile tehnice de licenţiere a operatorilor, precum şi cele de acordare a licenţelor de gradul doi, pentru toţi cei care oferă servicii conexe jocurilor de noroc.

  • Preţurile apartamentelor au depăşit în februarie 1.000 euro/metru pătrat pentru prima dată în 4 ani

    Preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional au crescut în februarie cu 4,5% faţă de ianuarie şi cu 9,8% raportat la februarie anul trecut, preţul mediu fiind de 1.015 de euro/metru pătrat util, prima dată în patru ani peste pragul psihologic de 1.000 de euro, potrivit Imobiliare.ro.

    “După un avans de 2,1% în luna ianuarie, preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) au consemnat în februarie un salt de 4,5%, ajungând astfel să depăşească pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat util – sub care s-au situat începând din mai 2012. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, preţul mediu cerut de vânzători se situează în prezent la 1.015 euro pe metru pătrat, faţă de 971 de euro pe metru pătrat la finele lunii trecute; valoarea actuală este cu 9,8% mai mare decât cea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 924 euro pe metru pătrat. În toate marile oraşe analizate au avut loc creşteri de preţ, iar Bucureştiul conduce în clasamentul scumpirilor din ultima lună”, potrivit datelor furnizate de portalul de anunţuri imobiliare.

    n Bucureşti, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 3,3% în februarie, de la 1.054 la 1.089 de euro pe metru pătrat utill, şi cu 5,3% în ultimele 12 luni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât cheltuie femeile din România pe parfum

    O femeie cheltuie, în medie, 250 de lei pentru parfumurile preferate şi face o nouă achiziţie o dată la trei luni, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii retailerilor de produse Sole Luxury Boutique.

    Astfel, conform companiei, comportamentul de achiziţie este influenţat în principal de noutăţile sau ofertele de preţ existente  în magazinele fizice şi online, ceea ce demonstrează faptul că femeile nu rămân fidele unui singur parfum, ci folosesc mai multe arome, în funcţie de ocazie.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Sole au observat că deşi parfumurile sunt schimbate destul de des, româncele preferă să rămână în zona unui singur producător, printre cele mai apreciate branduri numărându-se Lancome, Yves Saint Laurent şi Tom Ford.

    În ceea ce priveşte modalitatea de achiziţie, Angela Ţiboc, director al diviziei de Fashion&Lifestyle a companiei, afirmă că majoritatea cumpărăturilor se realizează în mediul online, unde varietatea gamei este mult mai largă, iar preţurile mai mici.

    „De regulă, clientele apelează la comenzile online cu scopul de a comanda un parfum deja deţinut  sau un produs asemănător, pe care îl aleg în funcţie de notele conţinute şi cunoscute. De asemenea, achiziţiile în mediul online reprezintă rezultatul testărilor din magazinele fizice”, a completat Ţiboc.

  • S-a deschis facultatea unde înveţi să fii antreprenor de la antreprenori

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat în care înveţi de la antreprenori, începe cursurile în această toamnă. Deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, cea mai importantă şcoală internaţională de antreprenoriat, The Entrepreneurship Academy  aduce în România un nou model educaţional universitar. Programul de studiu combină cursuri cu experţi din mediul de business cu stagii de practică anuale în străinătate. Acest model a fost implementat cu succes şi în Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina şi Peru, cu rezultate extraordinare: 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire.

    The Entrepreneurship Academy le oferă tinerilor care îşi doresc să devină antreprenori posibilitatea nu doar să înveţe de la antreprenori cu experienţă locală şi internaţională, ci şi să aplice imediat ceea ce învaţă, familiarizându-se, astfel, cu realităţile mediului de business din România. Pe parcursul celor 4 ani de studiu, studenţii antreprenori îşi vor împărţi timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări şi crearea şi dezvoltarea unor business-uri profitabile, sub îndrumarea unor antreprenori şi oameni de afaceri de renume. Printre aceştia se numără şi Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy şi Sergiu Neguţ – Antreprenor şi Associate Dean la Maastricht School of Management, iar lista este în continuă creştere.

    În acelaşi timp, anual, studenţii vor efectua stagii de practică în străinătate – în Amsterdam, Silicon Valley şi într-o ţară cu piaţă emergentă. Mai mult decât atât, la finalul facultăţii, ei vor avea propria lor companie deja înfiinţată şi un set de abilităţi ce pot fi dezvoltate doar în afara sălilor de curs clasice: atitudine antreprenorială, responsabilitate şi capacitatea de a-şi transforma ideile în realitate.

    Perioada de aplicaţii pentru anul universitar 2016‐2017 s‐a deschis în luna ianuarie printr‐o serie de evenimente, numite BootDay, în care liceeni din clasa a XII‐a din toată ţara participă la o simulare de o zi a programului de antreprenoriat. Pentru următorul eveniment care va avea loc în perioada 12-13 martie înscrierile sunt deschise pe site‐ul: www.entrepreneurship‐academy.ro. Primul BootDay a avut loc sâmbătă, 6 februarie, unde 12 candidaţi au avut la dispoziţie 10 ore să rezolve un brief al unei companii româneşti şi să propună soluţii reale pe care clientul le poate implementa în dezvoltarea business-ului. BootDay-ul este ultima etapă din procesul de aplicare la The Entrepreneurship Academy, la finalul căruia candidaţii primesc răspunsul pozitiv sau negativ în privinţa acceptării lor la facultatea de antreprenoriat.
     

  • Compania minieră Vast Resources a investit anul trecut 4,5 milioane de dolari în două unităţi din România

    Sumele atribuite au vizat activităţi precum întreţinerea infrastructurii celor două mine, dotarea minelor cu echipamente noi, mentenanţa celor două situri, proiecte de mediu şi formarea profesională a angajaţilor.
     
    Odată cu începerea activităţii companiei în România, numărul de angajaţi ai celor două mine a crescut cu peste 50%. Astfel, compania are, în prezent, un număr de 180 de angajati, cifră care se previzionează că se va dubla până la finele anului 2016.
     
    Compania de explorare şi exploatare minieră Vast Resources a reînceput activitatea în cariera Mănăilă în luna august a anului trecut, urmând ca în cursul anului 2016 să demareze lucrările şi la Mina Băiţa. Activitatea companiei în România vizează exploatarea de materiale polimetalice iar investiţiile pe termen lung vor avea în vedere atât întreţinerea şi reabilitarea minelor, cât şi instruirea angajaţilor, respectiv sprijinirea comunităţilor din apropiere. 
     
    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. La jumătatea anului 2013, Vast Resources a început operaţiunile din România.

  • Compania minieră Vast Resources a investit anul trecut 4,5 milioane de dolari în două unităţi din România

    Sumele atribuite au vizat activităţi precum întreţinerea infrastructurii celor două mine, dotarea minelor cu echipamente noi, mentenanţa celor două situri, proiecte de mediu şi formarea profesională a angajaţilor.
     
    Odată cu începerea activităţii companiei în România, numărul de angajaţi ai celor două mine a crescut cu peste 50%. Astfel, compania are, în prezent, un număr de 180 de angajati, cifră care se previzionează că se va dubla până la finele anului 2016.
     
    Compania de explorare şi exploatare minieră Vast Resources a reînceput activitatea în cariera Mănăilă în luna august a anului trecut, urmând ca în cursul anului 2016 să demareze lucrările şi la Mina Băiţa. Activitatea companiei în România vizează exploatarea de materiale polimetalice iar investiţiile pe termen lung vor avea în vedere atât întreţinerea şi reabilitarea minelor, cât şi instruirea angajaţilor, respectiv sprijinirea comunităţilor din apropiere. 
     
    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. La jumătatea anului 2013, Vast Resources a început operaţiunile din România.

  • „Cartea de la ora 5”: noua emisiune prezentată de Dan C. Mihăilescu

    După o prezenţă îndelungată în televiziune, Dan C. Mihăilescu acceptă o nouă provocare şi se îndreaptă spre online, cu sprijinul eMAG. Astfel, începând cu 1 februarie, criticul literar va prezenta emisiunea „Cartea de la ora 5”,difuzată începând cu ora 17:00, de luni până vineri.

    Proiectul îşi propune să continue demersul început de criticul literar în urmă cu mai bine de 15 ani printr-o transformare a emisiunii şi adaptare a ei la mediul online. Prin noile canale de distribuţie, emisiunea va deveni mult mai accesibilă segmentului de public tânăr.

    „Cartea de la ora 5 vizează acea familiaritate deopotrivă tandră şi picantă, mustos ludică, dar şi intens responsabilă, ce caracterizează tradiţionala oră a ceaiului britanic. Dacă până acum am preferat maniera catedrei, ori a vitrinei, adevărata miză o văd acum pe interacţiunea cu cititorii. Văzând, citind şi făcând”, spune Dan C. Mihăilescu.

    „Ne dorim ca emisiunea să intre în rutina utilizatorului de internet, astfel încât momentul zilnic de cultură să devină la fel de firesc ca orice altă activitate”, declară Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    Pe toate cele trei platforme (site, Facebook şi YouTube) vor fi publicate zilnic materiale video de 5 minute, în cadrul cărora Dan C. Mihăilescu va prezenta cititorilor câte o carte, iar în unele zile va avea un invitat special.

    Pentru o mai mare interacţiune cu cititorii, proiectul online va avea şi o componentă offline: întâlniri periodice în cadrul cărora vor dezbate preferinţe de lectură sau noutăţi editoriale.