BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Cred că nu ai suflet, deşi o să umbli cu Biblia în mână. Perlele politice ale săptămânii

    “Viaţa e lungă, e loc pentru toţi” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre intenţia lui M. R. Ungureanu de a candida la preşedinţie

    “Eu cred că e un scor foarte bun pentru câştigător şi, ce voiaţi, chiar să nu voteze nimeni cu mine sau ce?” – Crin Antonescu (PNL) despre faptul că Klaus Iohannis a obţinut de două ori mai multe voturi decât el în Delegaţia Permanentă care a ales prezidenţiabilul partidului

    “Nu a fost un vot controversial, a fost un vot absolut democratic” – Klaus Iohannis, comentând desemnarea sa ca prezidenţiabil al PNL

    “O să umblăm cu Bibliile în mână, ca evangheliştii ce bat din uşă în uşă? O să propovăduim că socialiştii sunt demoni şi Ponta e Anti-Christul? Vom ţine şedinţele în biserici? Dar, stai, în bisericile căreia dintre religiile creştine?” – Cristian Bodea (PNL) despre denumirea de Alianţa Creştin-Liberală

    “Monica Macovei e un soi de Elena Udrea, doar că nu blondă” – Mirel Palada, consilier guvernamental

    “Manifestându-se ca un epigon al lui Traian Băsescu, dl. Iohannis este un Emil Boc mai înalt şi mai tăcut” – Dan Şova (PSD)

    “Acum e momentul autonomiei şi al independenţei, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţarea pentru maghiarime! Autonomia teritorială a Ardealului şi a Partiumului trebuie să se înfăptuiască, iar unitatea militară secuiască înfiinţată în timpul lui Bela Kun trebuie să ne fie exemplu, la nevoie!” – premierul ungar Viktor Orban la Şcoala de Vară ”Tusvanyos” de la Tuşnad

    “D-le prim-ministru, mă uit în ochii tăi şi nu cred că ai suflet” – vicepreşedintele american Joe Biden evocând o replică pe care i-ar fi adresat-o în 2011 liderului rus Vladimir Putin

  • Misiune imposibilă: un candidat comun al dreptei la prezidenţiale

    Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat deja că numele viitorului partid va fi PNL, iar candidatul comun al PNL-PDL la prezidenţiale va fi anunţat la 4-5 august.

    În paralel, după ce iniţial Forţa Civică păruse să se apropie de PNL, soarta a decis ca formaţiunea care va absorbi FC să fie PDL, unde Mihai-Răzvan Ungureanu va ajunge direct în funcţia de prim-vicepreşedinte, după modelul intrării lui Klaus Iohannis în PNL.

    Acesta din urmă a continuat să se încontreze de la distanţă cu rivalul Crin Antonescu, urmărind să neutralizeze reînnoitele nemulţumiri ale acestuia că nu a fost cooptat în echipa de negociere a alianţei cu PDL sau că prezidenţiabilul PNL nu e stabilit direct prin vot intern de către liberali, adică fără să se dea o importanţă aşa de mare sondajelor de opinie actuale, unde Iohannis e mult mai bine cotat decât toţi ceilalţi posibili candidaţi de până acum ai dreptei într-o eventuală confruntare cu Victor Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor.

    Iohannis a anunţat că la 21 iulie va fi stabilit în Delegaţia Permanentă candidatul PNL la prezidenţiale, dar că orice propunere de guvern PNL-PDL va fi negociată după prezidenţiale, nu înainte de ele, şi că nu va exista nici un tandem preşedinte-premier care să fie propus electoratului.

    Pe măsură ce săptămânile trec fără a fi fost anunţat oficial nici candidatul PSD, nici cel (sau cei) al PNL-PDL pentru alegerile prezidenţiale, a crescut numărul aspiranţilor care şi-au făcut cunoscută intenţia de a candida, deşi au şanse mici de a obţine voturi. După Cristian Diaconescu de la PMP, au urmat Dan Diaconescu de la PPDD, Călin Popescu-Tăriceanu de la PRL, Corneliu Vadim Tudor de la PRM, omul de afaceri Viorel Cataramă, iar mai nou se pregătesc Kelemen Hunor de la UDMR şi Monica Macovei de la PDL, care tocmai a cerut să fie inclusă în procesul de măsurare a candidaţilor dreptei pentru alegerile prezidenţiale.

    Mihai-Răzvan Ungureanu a declarat că el nu renunţă la statutul de candidat al dreptei pentru prezidenţiale, invocând ca argument sondaje care ar arăta că el este al doilea în preferinţele electoratului de dreapta după Klaus Iohannis, înaintea lui Cătălin Predoiu şi Crin Antonescu. În acelaşi timp, Ungureanu a atacat preferinţa preşedintelui Traian Băsescu pentru PMP cu candidatul său Cristian Diaconescu, apreciind că “PMP este un proiect de laborator, este un partid născut în eprubetă şi a investi într-un partid alcătuit precum substanţele chimice înseamnă pierdere de energie politică”.

    În tabăra PSD, o poziţie neaşteptat de sinceră a fost exprimată de preşedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, care a afirmat că Victor Ponta e prea tânăr pentru a candida la prezidenţiale şi că mai bine ar fi să rămână prim-ministru, însă va fi nevoit să candideze fiindcă nu există niciun alt candidat al PSD capabil să câştige acum alegerile.

  • Traficantul de blugi, absolventul de Harvard şi mincinosul paradigmatic. Perlele politice ale săptămânii

    “Probabil ştiţi că era şi este situaţia din Ucraina, instabilitate în Bulgaria, un mare scandal cu înregistrări în Polonia, deci cu mai multe instituţii m-am consultat” – preşedintele Traian Băsescu, întrebat cu ce instituţii s-a consultat când a refuzat să-şi dea demisia în contextul scandalului Bercea

    “Asta este diferenţa mare între ei doi, între un traficant de blugi şi un absolvent de Harvard” – Dan Şova (PSD) despre diferenţa dintre preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Ioana Petrescu

    “Parcă îmi amintesc că s-a retras de peste tot” – Klaus Iohannis (PNL) întrebat de ce Crin Antonescu nu a făcut parte din delegaţia care a negociat fuziunea cu PDL

    “Nu am fost niciodată de acord cu acest document, cred că nu l-am citit niciodată de la cap la coadă cu atenţie, l-am răsfoit, ca să zic aşa” – Crin Antonescu (PNL) despre pactul de coabitare dintre Preşedinţie şi Guvern

    “În mod normal, dovada sustenabilităţii unei anumite măsuri o face Guvernul. Problema este că expunerea de motive este falsă, expunerea de motive prezintă o situaţie ireală” – Cristian Diaconescu (PMP) întrebat de ce el şi parlamentarii partidului lui au votat reducerea CAS

    “Până şi eu îmi dau seama că Ioana Petrescu habar nu are de economie sau de finanţe” – Elena Băsescu (PMP)

    “USL trăieşte prin solidaritatea dintre Ponta – mincinosul paradigmatic şi Voiculescu – turnătorul arhetipal” – Mihail Neamţu (NR)
     

  • Alianţa DA, cum să nu?

    Ponta a apreciat poziţia lui Mircea Geoană, care a anunţat că îi va sprijini candidatura în loc să i-o concureze, dar de ridicat în slăvi l-a ridicat numai pe primarul Sorin Oprescu, despre care a spus că “e unul dintre marii lideri ai PSD, chiar dacă nu mai e în PSD” şi că i-ar plăcea o candidatură a lui Oprescu la prezidenţiale. Şi mai mult i-ar plăcea însă şefului PSD o candidatură a lui Călin Popescu-Tăriceanu, cel mai activ susţinător al Guvernului în Senat şi cel care şi-a asumat rolul de aspirator de dezertori din PNL, prin intermediul noului său Partid Liberal-Reformator.

    Evident, Tăriceanu, care strânge semnături pentru candidatura la prezidenţiale, ar urma să-şi asume postura de contracandidat preferat al lui Ponta. “M-aş bucura dacă am fi în turul doi cu dl. Tăriceanu. Ar fi cea mai frumoasă, mai elegantă şi mai civilizată campanie”, a comentat premierul, dând de înţeles că şi dacă numai unul dintre ei ar ajunge în turul al doilea, tot se vor susţine unul pe celălalt.

    În tabăra opoziţiei, congresul PNL a zădărnicit două planuri: primul, cel al PDL de fuziune rapidă cu PNL, al doilea, cel al candidaturii la prezidenţiale a lui Klaus Iohannis, noul şef al partidului.

    Fuziunea cu PDL a căzut după ce liberalii şi-au trecut în statut că numele şi identitatea PNL sunt valori imuabile ale partidului, ceea ce a stârnit protestele lui Cătălin Predoiu, aspirantul PDL la rolul de prezidenţiabil al dreptei, care a denunţat încercarea PNL de a orchestra o fuziune prin absorbţie, unde identitatea PDL să se piardă. Reproşurile lui Predoiu n-au impresionat, mai ales că procentele electorale de acum ale formaţiunii sale sunt încă şi mai rele decât în toamna lui 2012, când colegii se străduiau să dosească identitatea portocalie a partidului sub sigla ARD.

    În privinţa prezidenţiabilului liberal, ambiţia lui Iohannis de a fi desemnat ca atare la congres s-a izbit de ambiţia lui Crin Antonescu de a reveni în cursa pentru Cotroceni. Amânarea pentru Delegaţia Permanentă a deciziei, pe baza unor sondaje de opinie, va împinge cu încă o lună, spre 1 august, momentul când “dreapta unită” îşi va anunţa candidatul

  • CONGRES PNL: Iohannis şi Antonescu propuşi candidaţi la preşedinţia României, PNL aderă la PPE

    “Cinci ani de zile, zi de zi am asumat în numele meu decizii pe care nu le-am luat singur. Azi nu-mi mai pot permite. E o decizie pe care dumneavoastră trebuie să o luaţi. Oricare ar fi ea, o voi servi până la capăt”, a spus Antonescu.

    După ce au fost exprimate cele două acceptări de candidatură, Klaus Iohannis a declarat că îşi retrage rezoluţia privind desemnarea candidatului PNL la prezidenţiale, care urma să aibă loc iniţial chiar în cursul congresului de sâmbătă, şi o trimite în Delegaţia Permanentă a partidului.

    “Indiferent că avea azi loc un vot, indiferent că va avea loc la Delegaţia Permanentă, acesta nu va scinda partidul. N-am nicio îndoială că odată desemnat candidatul partidul îl va urma în întregime”, a comentat Crin Antonescu.

    Congresul PNL a votat, sâmbătă, şi rezoluţia privind aderarea partidului la grupul Popularilor Europeni, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar trei voturi împotrivă.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • CONGRES PNL – Formaţiunea liberală îşi alege conducerea. A început votul

    Senatorul Ioan Ghişe şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, candidaţi la şefia partidului, şi-au prezentat proiectele. Votul pentru alegerea preşedintelui de partid a început la ora 13.00.

    În cadrul Congresului de sâmbătă se vor mai alege 31 de vicepreşedinţi, 56 de persoane înscrindu-se în cursă.

    Pe lângă alegerea noii conduceri a PNL, Congresul va mai adopta trei rezoluţii propuse de actualul preşedinte interimar al PNL, Klaus Iohannis, pentru fuziunea cu PDL, asocierea la PPE, dar şi desemnarea candidatului din partea liberalilor la alegerile prezidenţiale.

    Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, a menţionat că greşeala PNL din anii 2000 a fost aceea de a nu se afilia PPE, greşeală care dacă nu ar fi fost făcută la acel moment ar nu s-ar fi ajuns la eşecul demersului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 2012.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Un preşedinte minoritar care să readucă demnitatea pentru români. Perlele politice ale săptămânii

    “Iată o metodă foarte uşoară prin care PNL poate obţine funcţia de prim ministru. Deci îl invit pe domnul Ponta să se înscrie în PNL. Oricum a votat cu liberalii, deci ar fi interesant” – Klaus Iohannis (PNL)

    “El este minoritar, va fi preferat de către maghiari. Nu avem ce face!” – fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs despre susţinerea de către UDMR a lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor

    “E adevărat că erau puţini, dar ca să parafrazez un înaintaş liberal, erau grei” – Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, despre întâmplarea că o şedinţă festivă a Senatului din 1990 a întârziat fiindcă liberalii convocaţi au rămas blocaţi în lift

    “Cred că este obligatoriu ca viitorul preşedinte să readucă demnitatea pentru români şi pentru România” – Cristian Diaconescu, candidat PMP la preşedinţie

    “Dacă preşedintele a făcut ceva, sigur că luăm în calcul o suspendare. Eu, din ce am văzut, nu a făcut el ceva” – premierul Victor Ponta, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu pentru a arăta că justiţia e liberă să-l cerceteze pe fratele Mircea Băsescu

    “Noi nu am crezut nici în 2009 că domnia sa va reuşi să câştige alegerile prezidenţiale” – Gabriel Oprea (UNPR) despre candidatura lui Mircea Geoană din 2009, când Oprea şi grupul său făceau parte din PSD

    “Elena Ceauşescu avea mai mult respect pentru doctorate” – Teodor Baconschi (PMP) acuzând marginalizarea intelectualilor din partid de către echipa Elenei Udrea

    “Sunt şi mulţi dobitoci în PSD. Nu suntem toţi deştepţi” – Cătălin Rădulescu (PSD) criticând refuzul ministrului Doina Pană (PSD) de a-i aproba proiectul care autorizează defrişarea totală a pădurilor private

     

  • Cum se dansează cadrilul cu Iohannis

    Pe atunci, Blaga declara că scopul PDL este să câştige alegerile din 2016 şi funcţia de premier, urmând ca PNL, dacă va dori, să se alăture atunci la guvernare. În martie 2014, Blaga repeta că obiectivul principal al PDL este revenirea la guvernare, adăugând doar în subsidiar că partidul vrea să câştige şi prezidenţialele prin Cătălin Predoiu şi că după europarlamentare şi-ar dori o unificare a dreptei în jurul PDL. Jocul strâmt al politicii de la noi face ca în prezent să se confirme deja şi perspectiva celor două mari blocuri politice care ar urma să-şi dispute guvernarea în 2016, şi cea de fuziune prin absorbţie a PDL de către PNL.

    Pe frontul prezidenţialelor, în schimb, poziţia mai bună în sondaje şi iuţeala de mână cu care Klaus Iohannis a determinat demisia şi retragerea candidaturii la prezidenţiale a lui Crin Antonescu l-au propulsat pe primarul Sibiului drept cel mai probabil candidat al PNL-PDL la prezidenţiale. Tot jocul strâmt al politicii de la noi asigură şi aici continuitatea ironică a ideilor: vechiul “proiect Iohannis” cu care PSD-PNL-PC voiau să câştige în 2009 prezidenţialele contra lui Traian Băsescu şi să formeze guvernul e reciclat acum de PNL-PDL pentru câştigarea prezidenţialelor contra lui Victor Ponta.

    Deşi pe atunci persoana fizică Iohannis urma să fie pus premier, iar acum ar urma să fie preşedinte, noul “proiect Iohannis” are exact acelaşi conţinut ca în 2009, respectiv de simplu magnet menit să ţină captiv electoratul convins că “trebuie făcut totul ca să nu iasă preşedinte X” şi să atragă şi electoratul îndeajuns de indecis încât să nu fie convins din prima de respectivul slogan.

  • Cortina de ceaţă a demenţei antidemocratice. Perlele politice ale săptămânii

    “Cred că în capul lui” – Radu Mazăre, fruntaş PSD, întrebat unde crede că a greşit Crin Antonescu renunţând la candidatura la prezidenţiale

    “Din 2001 m-am gândit să fiu preşedintele României, când au început jurnaliştii să mă întrebe” – Klaus Iohannis, preşedintele interimar al PNL

    “Eu tot mă gândesc până la 100, 110 ani. De ce? Pentru că atunci nu o să am decât o singură calitate: o să fiu înţelept” – Sorin Oprescu, primarul Capitalei, despre candidatura sa la prezidenţiale

    “Noi suntem datori să creăm un mecanism politic, un vehicul politic, care să-l scoată pe domnul Ponta în decor” – Cătălin Predoiu, fruntaş PDL, despre alianţa PNL-PDL

    “Ce pot să asigur pe toată lumea este că nu se va fugi cu urnele la aceste alegeri, aşa cum s-a întâmplat anul trecut la PDL” – Elena Udrea, anunţându-şi candidatura la preşedinţia PMP

    “Sunt 34 de judeţe unde nu se pot face majorităţi în acest moment, după ruperea USL, şi PPDD poate stopa jaful făcut de ciocoi. Putem face şi cu unii, şi cu alţii din cei pe care îi numesc ciocoi” – Dan Diaconescu, liderul PPDD

    “Vechea Cortină de Fier a fost înlocuită de o cortină de ceaţă. Dacă proprietăţile fierului îl fac predictibil şi previzibil, ceaţa este exact opusul. îţi scapă printre degete şi îţi înceţoşează vederea” – George Maior, directorul SRI
     

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.