BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Profi ajunge la 156 de magazine

    “Continuăm să ne extindem cu un ritm alert, conform planificării şi avem toate motivele să considerăm că de luna viitoare Profi va deveni clar cea de a doua mare reţea de retail modern din Romania,” a declarat directorul general Profi, Pawel Musial. “Alimrom este fosta reţea Alimentara din Cluj şi, când aceste magazine vor fi inaugurate, vom avea 11 unităţi Profi în acel oraş.”

    Noul magazin din Bucureşti este amplasat la parterul unui bloc de locuinţe de pe Şoseaua Sălaj nr.133,  în sectorul cinci. Are o suprafaţă totală de 703 mp şi o sală de vânzări de 300 mp.
     

  • Mai mult fum peste hotare – ţigările made in România ajung în zeci de ţări

    “ESTE O ADEVĂRATĂ PIATRĂ DE HOTAR PENTRU NOI,” spune Mike Edwards, directorul fabricii British American Tobacco de la Ploieşti. El se referă la faptul că la sfârşitul lui 2014 va fi finalizată investiţia totală de 40 de milioane de euro pentru extinderea, dotarea şi echiparea fabricii, iar volumele exportate vor creşte de la 46% în prezent la circa 60%. Edwards a fost încântat să preia, în toamna lui 2009, operaţiunile fabricii din România, având anterior un mandat de conducere a unităţii de producţie din Serbia şi după ce mai lucrase anterior în alte trei ţări. Pentru cele 40 de milioane de euro investite la Ploieşti, pe lista scurtă s-au aflat mai mulţi candidaţi. Oraşul aflat la o aruncătură de băţ de Capitală a câştigat duelul, fiind luaţi în calcul mai mulţi factori: aşezarea geografică pentru a avea costuri logistice bune, infrastructura (“străzile nu sunt neapărat bune, dar proiectele se vor încheia la un moment dat”), apropierea de portul Constanţa (“importăm materii prime, deci e important”), calificarea personalului (pentru că în oraş au investit deja zeci de multi-naţionale) şi, nu în ultimul rând, costurile cu salariile (care, în mod evident, sunt mai mici decât în alte ţări din Uniunea Europeană). Singurul dezavantaj pe care îl vede Mike Edwards în ce priveşte Ploieştiul faţă de alte oraşe europene este costul energiei electrice, care ar putea creşte în perioada următoare, iar volumul de energie consumat de utilajele din fabrică este uriaş.

    La Ploieşti sunt produse 19 mărci care sunt exportate acum în toată Europa, şase fiind branduri internaţionale (Dunhill, Kent, Pall Mall, Vogue, Viceroy şi Lucky Strike), restul fiind locale (de exemplu MS, care are o cotă de piaţă consistentă pe piaţa Italiei). Fumătorii români sunt atipici, constată Edwards, pentru că aici mărcile internaţionale deţin cea mai importantă felie din piaţă, mărcile locale având cote neîn-semnate. Fostul monopol de stat, Societatea Naţională Tutunul Românesc, care producea pe vremuri Snagov şi Carpaţi, a pierdut aproape toţi consumatorii în favoarea mărcilor celor trei producători internaţionali. Şi pentru că “rutele logistice sunt bune, ţigaretele de la depozitul logistic ajung pe piaţa din Marea Britanie în numai câteva zile”, spune directorul fabricii de la Ploieşti. 540 de oameni lucrează acum în fabrică, iar în toamnă numărul va creşte, estimează Edwards, cu aproximativ 20%. Pentru creşterea capacităţii de producţie a fost nevoie de ridicarea din temelii a unei noi construcţii pe terenul deţinut de companie, iar depozitul va fi relocat în parcul logistic West Park. De acolo va pleca spre restul Europei 46% din producţia de 26 de miliarde de ţigarete a fabricii BAT din Ploieşti.

    Ponderea exporturilor este chiar mai mare în cazul fabricii pe care o are Philip Morris în Otopeni, adică 80%, cea mai mare parte având ca destinaţie 15 pieţe din UE, din care cea mai importantă este Italia, unde ajung produse precum Muratti, Merit sau Diana, spune Sorana Mantho, corporate affairs director. “În 2012, Philip Morris România a investit un milion de euro în modernizarea fabricii din Otopeni pentru instalarea unei noi unităţi de răcire eficientă din punct de vedere energetic”, declară Mantho. Investiţia face parte dintr-un program mai amplu care are ca scop reducerea impactului asupra mediului. Grupul deţine 56 de centre de producţie în 33 de ţări, în care produce peste 860 de miliarde de ţigarete în fiecare an. Fabrica din România este construită pe 3,3 hectare, iar investiţia totală ajunge la 120 de milioane de euro.
    CU PROCENTE BUNE S-A MĂRIT PE PARCURSUL ANULUI TRECUT ŞI SUPRAFAŢA FABRICII JTI DIN PIPERA, pentru că şi JTI a decis să sporească volumele de producţie. Valoarea proiectului este de 25 de milioane de euro, spune Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro. Compania şi-a început operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, pentru că în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia.

    Unele ţigaretele produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declara anterior Gilda Lazăr. Pentru cei familiarizaţi cu mărcile pe care producătorul le aduce pe piaţa românească – cum sunt Camel, Sobranie, Winston – pachetele ce pot fi văzute în fabrică sunt în mod evident diferite, atât în ce priveşte numele (de pildă Time sau Camel fără filtru pentru fumătorii care îşi doresc un gust foarte puternic), cât şi culorile sau mărimea pachetelor, la Pipera fiind produse ţigarete extra lungi, care nu se vând pe piaţa locală. “Exportăm Camel fără filtru în toate ţările UE. Este un sortiment destinat exclusiv exportului ca, de altfel, multe alte mărci care nu figurează în portofoliul destinat pieţei româneşti”, adaugă Gilda Lazăr. Personalul fabricii de ţigarete a crescut cu 125 de oameni în urma noii investiţii, ajungând acum la 333 de angajaţi (compania are în prezent aproape 1.000 de angajaţi), dar în nicio zonă a fabricii nu este aglomeraţie. Majoritatea etapelor de fabricaţie exclud complet manopera muncitorilor, cu câteva apăsări pe butoanele computerelor fiind selectate procesele dorite. “Şi forţa de vânzări s-a mărit cu mai mult de 50 de oameni”, mai spune reprezentanta JTI. Grupul are peste 20 de fabrici pe toate continentele, iar cea din Pipera este recunoscută în grup pentru eficienţa costurilor şi are o întreagă pleiadă de certificări. “JTI Manufacturing a fost prima companie din România recunoscută ca “5S – Best in Class”, în 2009, certificarea fiind înmânată reprezentanţilor JTI chiar de către fondatorul Institutului Kaizen, profesorul Masaaki Imai”, spune Gilda Lazăr. În grupul JTI mai există o singură fabrică certificată 5S, la Trier, în Germania, iar în Europa sunt doar opt companii care au această certificare.

    Una peste alta, după ce ani în şir România s-a dovedit a fi o piaţă excelentă de consum, mai nou păşeşte încet în liga exportatorilor. Are o serie de avantaje, între care aşezarea geografică, costul forţei de muncă raportat la calificări şi fabrici de ultimă generaţie. Avantaje de pe urma cărora ar putea câştiga bani buni şi producătorii din alte domenii.

  • BMW a lansat cel mai spaţios Seria 3. Cum arată noul 3 Gran Turismo – FOTO

    În cadrul Salonului Auto de la Geneva de la începutul lunii martie BMW va lansa noul Seria 3 Gran Turismo, a treia variantă de caroserie a gamei de clasă medie care se doreşte a fi o versiune mai practică, în stilul Seriei 5 Gran Turismo. Noul model va putea fi comandat la dealerii din România începând cu luna iunie a acestui an. Debutul pe piaţă este aşteptat pentru jumătatea acestui an cu un preţ de început pentru România de 37.882 de euro cu TVA pentru versiunea 320i şi 40.362 deeuro cu TVA pentru 320d. Cele patru uşi cu geamuri fără ramă, linia acoperişului tipică pentru coupé, în uşoară coborâre, şi hayonul mare, cu deschidere şi închidere automată, sunt principalele caracteristici ale noului Seria 3 Gran Turismo. Un spoiler spate activ – primul de acest gen la un model BMW – furnizează o lejeritate vizuală şi reduce înălţarea necesară pentru viteze de croazieră. Noul BMW Seria 3 Gran Turismo este mai lung cu 200 de milimetri faţă de BMW Seria 3 Touring, are ampatamentul extins cu 110 milimetri şi este mai înalt cu 81 de milimetri. Cu toate acestea, utilizarea inspirată a proporţiilor, suprafeţelor şi liniilor permit ca BMW Seria 3 Gran Turismo să fie recunoscut imediat ca un membru al noii gamei BMW Seria 3.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • FM Logistic investeşte în extinderea sediului central din Phalsbourg

    Decizia de extindere are la bază mai multe motice. Pe de o parte, strategia grupului pentru următorii zece ani este de a ajunge la cifra de afaceri de 2 miliarde de euro prin consolidarea activităţii de bază a companiei şi dezvoltarea altor activităţi noi.

    FM Logistic este unul dintre cei mai importanţi actori logistici din sectorul FMCG – bunuri alimentare şi non-alimentare, retail, IT, mărfuri generale şi auto şi oferă soluţii logistice pentru optimizarea operatiunilor din cadrul lanţului logistic, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing/ co-manufacturing şi vămuire/ Supply Chain Management.

    Grupul FM Logistic are 14 177 de angajaţi, o cifră de afaceri de 807 milioane de euro şi 2,4 milioane de mp suprafata de stocare in toata lumea. Ponderea activitatii de depozitare in cifra de afaceri este de 57%, transportul ocupa 29%, 11% este generat de co-packing si co-manufacturing, restul de 3% revenind activitatii vamale si gestiunii lantului de distributie.

    În fiecare an compania asambleaza 900 de produse, realizeaza 500 de milioane de colete si 1,3 milioane de livrari.În România, compania a înregistrat anul fiscal încheiat la 31 martie o cifră de afaceri de 24 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de perioada anterioară.

  • Ministrul Transporturilor cere corpului de control să verifice proiectul extinderii reţelei de metrou până la Otopeni

    “Corpul de control nu este o sperietoare, el trebuie să constate în ce fază se află proiectul şi dacă sunt greutăţi care depind de noi să le rezolvăm”, a spus Silaghi, aflat în vizită pe şantierul magistralei 5 de metrou. Lucrările la magistrala 5, tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, au o întârziere de 1-2 luni, care însă va fi recuperată, potrivit MTI, astfel încât termenul de finalizare rămâne 2015. Responsabilul tehnic al proiectului, Ioan Ursu, a declarat că până la finele anului viitor companiile constructoare vor finaliza structura staţiilor.

    Mai mult pe mediafax.ro

  • Nissa şi drumul către inima Parisului

    Denisa Radian a intrat în afacerile de modă în 2001, împreună cu sora şi mama sa. Iniţial s-au axat pe producţie şi abia cinci ani mai târziu s-au orientat şi către retail. “Deţineam o unitate de producţie unde realizam produse sub brand propriu pe care le vindeam apoi în sistem en-gross.” Compania deţinea o serie de parteneri – magazine multibrand – care îi cumpărau colecţiile. Patru ani mai târziu însă familia Denisei Radian a luat decizia de a deschide şi magazine proprii, deoarece “simţeam că produsele nu sunt vândute într-un spaţiu de retail adecvat”.

    Primele două locaţii deschise au fost la Craiova, unde este şi sediul social al companiei. Ulterior, lanţul de magazine Nissa s-a extins în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării, ajungând să deţină astăzi 12 unităţi. “Ultimul deschis este magazinul din centrul comercial Electroputere din Craiova în primele luni din 2012.” În acelaşi oraş Nissa mai deţine un magazin, într-un spaţiu stradal, în centrul oraşului. Cele două unităţi deschise iniţial au fost închise în timp. “Am mers şi în mallul din Craiova deoarece mixul de chiriaşi este bun, motiv pentru care sperăm la un trafic ridicat. În alte condiţii nu am fi deschis un al doilea magazin aici deoarece vorbim de un oraş mic, cu o putere de cumpărare medie spre mică.”

    După acelaşi model au mers şi în Constanţa, unde există două magazine Nissa – unul în Maritimo Constanţa deschis în octombrie anul trecut şi unul în centrul comercial Tom inaugurat anterior. “Am mizat pe aceeaşi idee ca în Craiova, însă nu suntem încântaţi de rezultatele magazinelor.” Cel mai bine evoluează cele cinci unităţi din Bucureşti, în frunte cu magazinul din piaţa Romană. Acesta din urmă şi cel din Craiova sunt singurele magazine deschise în spaţii stradale. Celelalte zece sunt toate în malluri, centre şi galerii comerciale, deoarece au avantajul traficului generat de mall în ansamblu. “Am stat mult să ne gândim şi să analizăm înainte să deschidem în piaţa Romană.

    Am fost în discuţii şi cu Calea Victoriei, însă în final am ales locaţia actuală deoarece ne-a plăcut şi clădirea, şi poziţionarea.” Denisa Radian recunoaşte însă că zona piaţa Romană nu a atras încă multe nume cunoscute din modă deoarece nu există clădirile potrivite, cu suprafaţa necesară disponibilă şi nu există nici traficul din malluri. Totuşi “majoritatea clientelor fidele preferă magazinul nostru din piaţa Romană deoarece este mai mare şi experienţa de shopping este diferită. Deşi nu au locuri de parcare în zonă, am observat că au găsit o soluţie: vin fie în pauza de masă, fie după program. Astfel, au timp să stea mai mult în magazin”.

    Ea mai spune că timpul petrecut la cumpărături în magazinul din piaţa Romană este evident mai mare decât în cazul celorlalte magazine. “Suntem mulţumiţi de evoluţia vânzărilor, însă suntem convinşi că se poate şi mai bine, de aceea mizăm pe creştere.” Nissa nu este singurul retailer de modă care şi-a găsit loc în piaţa Romană. Anul trecut, după aproape două decenii în care a scris o pagină lungă din istoria modei locale pe Calea Victoriei, brandul italian Stefanel şi-a mutat flagshipstore-ul într-o vilă istorică din piaţa Romană. În zonă mai au magazine Dika, Tina R şi Glow.

    Pe piaţa locală Nissa deţine două concepte de magazine – stradal şi în mall sau centru comercial. Pentru produsele care merg la export antreprenoarele au acceptat şi un alt model: “Există formatul shop in shop pe care îl deţinem pe pieţele externe”.

    Compania românească deţine un astfel de magazin în galeriile Lafayette din Dubai şi poartă discuţii cu alte trei galerii Lafayette. Denisa Radian nu dă numele acestora pentru că, spune ea, pentru moment negocierile nu s-au finalizat. “În funcţie de volumul de vânzări şi de recomandările pe care le primesc produsele noastre, este posibil să mergem şi în galeriile Lafayette din Paris.” Pentru moment însă compania încearcă să îşi relocheze magazinul din Dubai într-un spaţiu mai mare şi mai bine poziţionat.

  • Producătorii locali de cosmetice pleacă să cucerească lumea

    Produsele Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant se găsesc de ceva timp pe rafturile magazinelor şi farmaciilor din Europa, aşezate lângă cremele şi demachiantele giganţilor mondiali care investesc în promovare sume ce se pot apropia de valoarea întregii pieţe de cosmetice din România. În România branduri precum Gerovital sau Elmiplant sunt populare şi au în spate o istorie, dar cu toate acestea au fost devansate de brandurile externe. În aceste condiţii, cum pot ajunge produsele româneşti în coşul de cumpărături al femeilor din alte ţări? Să aibă legătură cu preţul şi cu scăderea puterii de cumpărare în toate ţările din cauza crizei?

    “Companiile româneşti au o serie de atuuri pe care le pot exploata pe pieţele străine în lupta cu multinaţionalele. Ele pot oferi produse poziţionate pe segmentul economic cu un raport atractiv calitate-preţ. În general, marile branduri din industria cosmetică au o prezenţă mai redusă pe segmentul economic care este disputat de brand-uri locare sau regionale”, este de părere Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management Consulting. El mai spune că jucători precum Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant pot dezvolta un produs nou adaptat la nevoile, condiţiile de utilizare şi puterea de cumpărare a segmentului de clienţi targetat. “În acest fel, companiile pot exploata o nişă de piaţă care este doar tangenţial vizată de produsele standard ale companiilor multinaţionale.” Un alt avantaj poate fi legat de elemente locale cu renume internaţional, precum apa termală Herculane. Adrian Comăneci crede că aceste elemente oferă credibilitate produselor şi îi determină pe consumatori săle încerce. Ulterior, dacă şi raportul calitate-preţ este atractiv, atunci clientul se poate transforma într-un consumator fidel.

    “Apa termală Herculane este un ingredient prezent în toate produsele noastre. Ea nu numai că vine din cea mai veche staţiune balneară din Europa, Băile Herculane, dar are proprietăţi calmante şi antiiritante pentru piele, demonstrate prin studii ştiinţifice realizate în Franţa şi România”, spune Rucsandra Hurezeanu, cea care deţine şi conduce în prezent businessul Ivatherm.

    Dacă Armani şi Burberry produc haine în sistem de lohn în România căutând costuri de producţie mai mici, Rucsandra Hurezeanu schimbă rolurile şi merge în Franţa pentru a produce sub un brand local şi cu apă de la Herculane dermato-cosmeticele Ivatherm. În timp ce lohn-ul în mod tradiţional urmăreşte diminuarea costurilor, proprietara Ivatherm îşi explică decizia de a merge în Hexagon prin faptul că piaţa are know-how şi dotări tehnologice peste nivelul României. Piaţa de cosmetice din Franţa este evaluată la peste 15 miliarde de euro, faţă de sub un miliard piaţa de profil din România.

    După ce a reuşit să aducă produsele Ivatherm în peste 1.000 de farmacii din România, fondatoarea Ivatherm şi-a propus să treacă graniţa la nord, în Ucraina în acest an. Rucsandra Hurezeanu mai spune că a primit oferte pentru export pe internet. “Am fost contactaţi de companii din Egipt, Arabia Saudită, Taiwan sau Japonia.”

    Pe aceste pieţe îndepărtate exportă şi producătorul local Farmec. Compania din Cluj-Napoca a făcut primele exporturi în urmă cu circa 40 de ani către state precum Japonia, Spania şi Dubai. La momentul acela Farmec era condusă de tatăl lui Mircea Turdean (actualul director executiv), care avea prieteni în fiecare dintre cele trei ţări. “Primele vânzări în afara ţării au fost realizate către prietenii tatălui meu din Japonia, Spania şi Dubai”, îşi aminteşte Mircea Turdean. El spune că în continuare compania are contracte cu ei, doar că, la fel ca şi în cazul Farmec, fiecare dintre aceste familii a ajuns la a doua generaţie. “Acum lucrez cu copiii prietenilor tatălui meu.” În Japonia produsele Farmec sunt vândute prin teleshopping. În Spania s-a mizat pe comerţul tradiţional, iar în Dubai produsele realizate la Cluj ajung atât în magazinele tradiţionale, cât şi în farmacii şi malluri.

  • Metrorex a semnat un contract de consultanţă de 66 milioane de euro pentru extinderea reţelei de metrou

    “Lucrările vor începe probabil în 2013 şi se vor întinde pe o perioadă de maximum şapte ani, dar probabil vom pune linia mai devreme la dispoziţia călătorilor, în 2017-2018”, a declarat joi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. Consultantul va realiza în prima etapă, de circa două luni, o revizuire a studiului de fezabilitate realizat în 2008, prin refacerea rutei şi a numărului de staţii în vederea eficientizării costurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul lui Mario Monti adoptă un plan anticriză

    Monti urmează să susţină o conferinţă de presă pentru a prezenta aceste măsuri. Acest plan estimat de presă la 24 de miliarde de euro şi a cărui adoptare a fost devansată de şeful Guvernului pentru duminică în loc de luni în faţa urgenţei situaţiei, conţine, potrivit primelor elemente, tăieri ale cheltuielilor publice, o creştere a fiscalităţii în special în domeniul imobiliar, precum şi o reformă a pensiilor denunţată de sindicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii din zona euro vor să ajute Italia, pentru a evita extinderea crizei datoriilor

    Guvernele din uniunea monetară ar putea activa EFSF, în scopul achiziţiei de obligaţiuni italiene, pentru a evita creşterea dobânzilor acestora, au declarat luni două surse diplomatice. Costul împrumuturilor Italiei este în prezent de circa 6%, nivel greu de suportat pe termen lung, având în vedere că datoriile ţării depăşesc 1.900 de miliarde de euro. Opţiunea este analizată în special de înalţi funcţionari din zona euro reuniţi într-un grup de lucru care pregăteşte summit-ul UE de miercuri, a spus una dintre surse, confirmând o informaţie apărută în cotudianul francez Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro