BusinessMagazin

Tag: descoperire

  • Acesta este clipul care a convins Google să cumpere YouTube – VIDEO

    În 2006, Susan Wojcicki conducea divizia video a Google şi era responsabilă pentru achiziţii. Google avea în vedere achiziţia YouTube, pe vremea când era doar un startup neprofitabil, însă un moment important a fost când  Wojcicki a descoperit acest clip. Doi băieţi chinezi făceau playback după melodia “As Long As You Love Me” a celor de la Backstreet Boys, în timp ce prietenul îşi făcea temele, potrivit Business Insider.

    “Acel clip m-a făcut să-mi dau seama că oamenii de pe tot globul pot crea conţinut video şi nu au nevoie să o facă într-un studio”, a declarat Susan Wojcicki. Astfel, la doar şase luni după ce videoclipul a fost publicat, Google a cumpărat YouTube pentru 1.6 miliarde de dolari.

    A fost numită CEO YouTube în februarie 2014.

     

  • Opinie Lavinia Raşca: Mult doritele oportunităţi

    Nimeni nu poate răspunde cu precizie la toate aceste întrebări. Dar este indicat ca antreprenorul să verifice, când se gândeşte ce oportunităţi să aleagă, dacă afacerile înfiinţate prin exploatarea lor vor îndeplini două condiţii:

    • Condiţia de fezabilitate – necesitate imediată pe piaţă şi venituri, profit, notorietate, reputaţie, pe o durată mai mare de timp;

    • Condiţia de compatibilitate – faţă de situaţia proprie din acel moment şi faţă de planurile lui de viaţă – personală, de familie, socială şi profesională.

    În general, antreprenorii verifică prima condiţie, dar o neglijează adesea pe a doua, ceea ce nu e bine. Testul de compatibilitate presupune introspecţie şi răspunsuri la câteva întrebări:

    • Ce fel de om sunt – ce valori, planuri de viaţă şi constrângeri personale am, ce îmi place, ce caracteristici şi ce abilităţi am? Voi fi pasionat şi încrezător?

    • Ce ştiu – ce educaţie, expertiză şi experienţă am? Am capabilităţile manageriale, financiare, tehnice necesare?

    • Pe cine cunosc – cine are încredere în mine, pe cine mă pot baza?

    Antreprenorii care analizează oportunităţile din aceste două perspective au şanse mari de succes şi de împlinire personală, pentru că:

    • Vor stăpâni detaliile afacerii şi vor şti ce alegeri să facă;

    •  Se vor implica cu pasiune în afacerea lor, indiferent cât le va fi de greu;

    • Vor avea încredere în ei şi în afacerea lor şi, de aceea, vor avea încrederea celor cu care interacţionează (clienţi, furnizori, angajaţi, parteneri, investitori, familie, prieteni, comunitate).

    Doresc să precizez un lucru important. Antreprenorii scanează continuu mediul, fiind de multe ori mai atraşi de ce s-ar putea întâmpla decât de ceea ce există. Acest lucru nu este rău, aşa au loc dezvoltarea şi progresul. Numai că este bine să fie conştienţi că nu orice idee de afaceri este şi o oportunitate. Oportunitatea este o stare viitoare necesară şi posibil de atins, adică o idee observată şi analizată, care trece de cele două teste prezentate anterior: cel de fezabilitate şi cel de compatibilitate. Anumite întrebări îl pot ajuta pe antreprenor să se decidă dacă o anumită idee este şi o oportunitate care merită valorificată prin înfiinţarea unei afaceri sau nu (vezi tabelul).

    ECONOMIA OPORTUNITĂŢII – DESPRE VALOARE, COSTURI ŞI PROFIT.

    Clienţii plătesc pentru a-şi procura produse şi servicii doar atunci când consideră că valoarea lor este mai mare decât preţul cerut. Unii apreciază livrarea extrem de rapidă, alţii amplasarea favorabilă, sau expertiza deosebită a furnizorului, iar alţii caută experienţe memorabile. Au de câştigat antreprenorii care îi cunosc cel mai bine pe clienţi, înţeleg ce beneficii caută şi cât le consideră de valoroase. 
    Aşa cum clienţii percep în mod diferit beneficiile produselor/serviciilor, la fel şi antreprenorii au opinii diferite despre profit. Unii doresc doar atât cât să poată duce un trai îmbelşugat şi să le lase o moştenire copiilor, alţii vor profituri mari, cu creştere rapidă. În orice caz, nu trebuie neglijat un lucru. Indiferent cât de mare ar fi bucuria înfiinţării afacerii proprii, aceasta trebuie să aducă profit economic. De obicei, când înfiinţează firma, antreprenorul renunţă la un loc de muncă şi la salariu şi investeşte economiile personale. Mai poate pierde şi alte oportunităţi de câştig, pe care le-ar fi avut dacă nu ar fi lansat afacerea. De exemplu, dacă sediul social se află într-un spaţiu aflat în proprietate, dar care ar fi putut fi închiriat, chiria devine la rândul ei un cost de oportunitate al afacerii, alături de salariu şi de dobânda bancară pierdută ca urmare a investirii economiilor. Costurile de oportunitate fac ca o companie cu profit contabil să poată fi neprofitabilă din punct de vedere economic.

    Pe termen scurt, un an sau doi, pasiunea pentru activitatea respectivă poate compensa pierderea economică. Dar apoi lucrurile se schimbă. Mă gândesc la o antreprenoare care acum cinci ani a părăsit un post foarte bine plătit, pentru a transforma un hobby într-o afacere de succes. A reuşit să creeze notorietate şi reputaţie de business ireproşabile, dar profitul net anual este şi acum sub salariul anual la care a renunţat. Mai mult, şi acum finanţează dezvoltarea din economiile proprii. A început să fie neliniştită. A decis să ia măsuri radicale de redresare şi, daca nu vor funcţiona, să lichideze afacerea.

    UNDE SUNT OPORTUNITĂŢILE?

    Se spune despre antreprenori că au talentul să descopere oportunităţi acolo unde ceilalţi văd doar haos, fiind derutaţi de schimbări; sau atunci când ceilalţi consideră că acestea vor aduce câştiguri prea mici, deci nu merită să depună eforturi în acea direcţie. Prin urmare, schimbările tehnologice sau de legislaţie creează medii propice afacerilor antreprenoriale. La fel şi situaţiile în care instituţiile publice (şcoli, spitale) nu-i mai satisfac pe oameni. Sau cele când companiile mari, cu un produs care a avut mare succes, nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că s-au schimbat gusturile clienţilor.

    Îmi amintesc de o femeie inventivă, care a identificat o oportunitate pe baza căreia compania unde lucra ar fi putut deschide o nouă linie de business, profitabilă. Spre dezamăgirea ei, directorul companiei i-a spus că afacerea nu-l interesează. Femeia a părăsit compania, deşi nu-şi închipuise că o va face vreodată, şi a înfiinţat o firmă care a avut succes.

    Astfel de lucruri se întâmplă adesea, în întreaga lume. Mulţi manageri sau ingineri înfiinţează companii pentru că la locul lor de muncă nu le este permis să-şi pună ideile în aplicare. Nu este întotdeauna vorba despre aroganţa angajatorului, ci despre faptul că a organizat resursele doar pentru proiecte de anvergură. Uneori, după ce micile întreprinderi se dezvoltă, companiile mari le achiziţionează, poate tocmai cele din care au plecat antreprenorii dezamăgiţi.

    CONCLUZII.

    Oportunităţile le oferă clienţilor o valoare importantă, iar antreprenorilor satisfacţia unui raport atractiv profit/risc.; au o existenţă suficient de îndelungată; corespund capabilităţilor şi profilului antreprenorului şi al echipei sale; sunt atractive pentru investitori.
    Antreprenorii descoperă oportunităţile în mediile unde se schimbă cunoştinţele, tehnologia, reglementările, gusturile, nevoile, dar şi acolo unde companiile publice nu mai fac faţă, iar corporaţiile nu sunt interesate de dimensiunea prea mică a afacerilor.
    Selecţia oportunităţilor care vor fi valorificate prin înfiinţarea de afaceri se face pe baza unor criterii care iau în considerare piaţa, competiţia existentă şi viitoare, precum şi aspectele economice – venit, costuri, profit, resurse necesare.

    ÎNTREBĂRI UTILE ÎN ANALIZA OPORTUNITĂŢII:

    PIAŢA

    •  Produsul/serviciul va avea o valoare atractivă pentru clienţii ţintă, mai mare ca preţul pe care-l va cere antreprenorul, astfel încât să fie dispuşi să-l plătească?

    •  Ce beneficii vor avea clienţii care vor utiliza produsul/serviciul?

    • Care este utilitatea lui, comparativ cu cea a produselor substituibile?

    • Clienţii sunt conştienţi de utilitatea produsului/serviciului sau nevoia lor este latentă?

    • Cum îşi satisfac clienţii nevoia respectivă la ora actuală, dacă ea a fost conştientizată?

    • Câţi clienţi vor aprecia valoarea produsului/serviciului – care va fi dimensiunea pieţei?

    • Care sunt caracteristicile socio-demografice ale clienţilor?

    SITUAŢIA COMPETITIVĂ

    • Ce puncte forte şi ce puncte slabe au concurenţii? Sunt alerţi la nevoile clienţilor şi modificarea tehnologiei?

    • Cum vor reacţiona concurenţii la o nouă intrare pe piaţă?

    • Cât de înalte sunt barierele de intrare?

    • Cum va evolua piaţa în viitor? Este stabilă sau în creştere? Cât de mare va fi rata de creştere anuală şi care este cota  de piaţă posibil de atins?

    VENITURI,COST, PROFIT

    • Cum arată cererea pentru produsul care va fi vândut?

    • Clienţii sunt sensibili la modificările de preţ sau nu?

    • Antreprenorul va stabili preţul pieţei sau se va alinia la cel existent?

    • Ce costuri vor predomina: cele variabile sau cele fixe?

    • Cât de mult vor influenţa furnizorii şi angajaţii creşterea costurilor?

    • Antreprenorul va considera atractiv raportul profit/risc?

    • Antreprenorul şi echipa sa au competenţele, relaţiile şi profilul cerute de oportunitatea respectivă?

    • Oportunitatea va fi atractivă suficient timp? Nu se va intensifica prea mult şi prea rapid concurenţa?

    • Va fi atractivă afacerea pentru investitori?

    DOUĂ |NTREBĂRIFUNDAMENTALE

    • Raportul rezultate/riscuri este favorabil?

    • Întreprinzătorul consideră oportunitatea analizată mai atractivă sau mai puţin atractivă decât altele?
     

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Suprema vanitate: Mie nu mi se poate întâmpla!

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România  Autor al cărţii  „Bun simţ organizaţional“)

    Până când, de câteva zile, în tumultul de jale şi de furie colectivă de care suntem cu toţii cuprinşi, m-a tot preocupat conţinutul afirmaţiei „mie nu mi se poate întâmpla“. Statistic este adevărată. Este puţin probabil să mi se întâmple tocmai mie, dar probabilitatea şi posibilitatea nu fac casă bună. Între matematica lui „este puţin probabil“ şi inconştienţa lui „este imposibil“ stă vanitatea. DEX-ul asociază acest cuvânt care are melodicitate aristocratică cu trufia, cu orgoliul, cu îngâmfarea, cu înfumurarea, cu deşertăciunea.

    Descoperirea a fost revelatoare: „mie nu mi se poate întâmpla“ este de fapt suprema vanitate. Mulţi ani am considerat că „mie nu mi se poate întâmpla“ este o poziţionare de curaj, de demnitate, de forţă şi de încredere în sine. Am spus şi eu de nenumărate ori cu superficialitate că „mie nu mi se poate întâmpla“… şi e drept, nici nu mi s-a întâmplat, dar a fost aşa doar pentru că am avut, poate, un pic de noroc, nu pentru că aş fi avut vreun merit. „Mie nu mi se poate întâmpla“ nu este gândire pozitivă, ci este lipsă de gândire. Este o exprimare sărăcuţă de conţinut şi banală, o vorbă de precupeaţă amatoare, este un halou de amăgire. Dacă sper obsesiv că „mie nu mi se poate întâmpla“ atunci sunt departe de ideea de curaj.

    Curajul nu este efectul unui demers de negândire sau de inconştienţă, ci este o construcţie, este o înşiruire de comportamente logice, aliniate unei viziuni, unei aspiraţii. Curajul orb este prostie, curajul cu scop este nobleţe. „Mie nu mi se poate întâmpla“ este o credinţă populară, o nevaccinare, o delăsare, o superficialitate, un fel de a ne descurca încurcându-ne în îngălare şi în superficialitate. Ne tot mândrim cu capacitatea de a ne descurca. Şi o avem şi ne descurcăm de minune. Capacitatea de a ne descurca este un element definitoriu pentru mentalitatea românească, dar şi pentru cultura organizaţiilor din România. Aşa facem lucrurile, demonstrând că ne putem descurca, nu neapărat fiind foarte buni profesionişti. Facem lucruri ca să demonstrăm, nu ca să facem ceea ce este în responsabilitatea noastră să facem.

    Ni se pare că este bine să demonstrăm de ce suntem în stare, când ar trebui doar să fim în stare şi să facem ceea ce avem de făcut. Ne atribuim luxuri pe care nu ni le permitem, cum ar fi propriile priorităţi subiective în loc de responsabilităţile obiective. Merităm şi justificăm de ce merităm lucruri doar din perspective personale, dar scoatem justeţea sau perspectivele celorlalţi din ecuaţie. „Argumentăm logic“, dar vedem doar logica propriei perspective şi nevoi. Suntem raţionali în propria ignoranţă atunci când suntem convinşi că „mie nu mi se poate întâmpla“.

    Ni se poate întâmpla tuturor, din păcate.

    Dacă nu ni se întâmplă este pentru că avem noroc, nu pentru că avem vreun merit.

    Probabilitatea este mică, dar posibilitatea nu ne scuteşte pe niciunul dintre noi.

    Ni se pare un act de laşitate să avem o cultură a riscului sau a prevenţiei. Este mai şmecher să te descurci, este adevărat.

    A anticipa este plictisitor, este pentru fraieri. „Lasă că merge“ este cheia franceză a tuturor dibuielilor şi nimerelilor. Riscul este pentru laşi, curajoşii se descurcă. Prevenţia poate fi nocivă, este pentru bătrâni sau pentru oameni prăpăstioşi, curajoşii se descurcă, nu au nevoie de prevenţie. Uităm câtă ne este propria dimensiune şi ne trezim atemporali, ne imaginăm nemuritori, metafericiţi, orbiţi şi hipnotizaţi de propria capacitate de a ne descurca. Cu siguranţă cu toţii ne descurcăm şi suntem puternici la gândul că „mie nu mi se poate întâmpla“, dar tocmai acest gând ne face superficiali, slabi şi nepregătiţi în faţa surprizei. Spunem „mie nu mi se poate întâmpla“ doar despre ce nu avem habar pentru că experienţa arată clar că, odată ce s-a întâmplat o neîntâmplată, uităm că vreodată am gândit că „mie nu mi se poate întâmpla“. Doar la urmă tot păţitu-i priceput.
     

  • O unitate McDonald’s a fost închisă după presupusa descoperire a unui cap de şoarece într-un hamburger

    Luni, autorităţile din Mexic au dispus închiderea unui local al reţelei de fast-food americane McDonald’s, din Tlalnepantla, după ce un client a denunţat că a găsit un cap de şoarece într-un hamburger. Compania McDonald’s a negat acuzaţiile şi le consideră şantaj, scrie voceavalcii.ro

    Fotografiile cu presupusul cap de şoarece găsit în hamburger au fost postate pe reţelele de socializare, iar de acolo au fost preluate de presă.

    “Trecem în revistă cele întâmplate, este însă ceva adus, imposibil de găsit într-unul din localurile noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al lanţului, Félix Ramírez, adăugând şi că incidentul va fi anchetat fără a elimina ipoteza unui posibil şantaj, mai notează sursa citată.

  • Puterea mai multor minţi umane şi a imaginaţiei. Cum şase realizări tehnologice au schimbat omenirea

    Volumul „Cum am ajuns aici. Şase inovaţii care au făcut lumea modernă“ este varianta print a unei serii televizate de şase filme, realizată de Steven Johnson, ambele realizări media analizând modul în care şase realizări tehnologice – frigul, ceasurile, lentilele, purificarea apei, sunetul înregistrat şi lumina artificială – au schimbat omenirea.

    Autorul spune că a rezistat tentaţiei de a emite judecăţi de valoare cu privire la respectivele schimbări, dar cartea îşi propune să analizeze toate faţetele schimbărilor induse de descoperiri, şi cele pozitive, şi cele negative.  Un concept interesant este, la Johnson, ideea de inovaţie colectivă, faptul că ideile şi inovaţiile rezultă din interacţiunea mai multor domenii şi a mai multor minţi umane. Istoria capacităţii de a înregistra şi transmite vocea umană nu este doar povestea lui Edison sau a lui Graham Bell, ci şi povestea unor desene anatomice din secolul XVIII ale urechii umane, cea a scufundării Titanicului, a mişcării drepturilor civile şi despre proprietăţile acustice ale unui tub vidat spart. În celebrul său discurs de la Stanford, scrie Johnson, Steve Jobs a spus câteva poveşti despre puterea creativă a explorării unor experienţe noi: abandonarea facultăţii şi audierea unor cursuri de caligrafie vor ajunge să influenţeze interfaţa grafică a calculatorului Macintosh sau faptul că a fost concediat de la Apple la 30 de ani, fapt care i-a permis să lanseze compania de animaţie Pixar.

    Greutatea succesului, a explicat Jobs, a fost înlocuită cu sprinteneala de a fi din nou începător, l-a eliberat pentru a intra în cea mai creativă perioadă a vieţii sale. Dincolo de astfel de asocieri, autorul spune că mai există o caracteristică ce poate fi regăsită în cazul tuturor celor care au colaborat voluntar sau involuntar la marile descoperiri ale lumii, faptul că aceştia au lucrat la graniţele domeniilor lor oficiale sau la intersecţia unor discipline diferite.

    Ada Lovelace, care la jumătatea secolului XIX a pus bazele ştiinţei care astăzi se numeşte programare, a pornit prin a vedea posibilităţile estetice ale computerului desenat de Charles Babbage, pentru că viaţa ei fusese trăită în punctul unic de coliziune dintre poezia romantică şi matematică. În plus, puterea de a vedea dincolo de suprafaţa lucrurilor, aceasta într-un sens romantic şi figurat, desigur, i-au permis să îşi imagineze o maşină capabilă să manipuleze simboluri sau să compună muzică, într-un mod în care nici măcar Babbage nu a reuşit.

    O carte interesantă, captivantă, bine scrisă, care vă va captiva.
     

  • Tânărul de 17 ani care a învăţat să vorbească la două luni şi a dezvoltat o teoremă care are ar putea fi cheia rezolvării unora dintre cele mai mari mistere din univers

    Ivan Zelich are un IQ de 180, iar primele cuvinte le spus la vârsta de doar două luni şi la 14 ani a primit o invitaţie de a învăţa la Universitatea Queensland, dar mama sa a insistat să termine liceul în pas normal, ca toată lumea, informează Daily Mail.

    Adolescentul australian a făcut o descoperire importantă în domeniul matematicii, a dezvoltat o teoremă care ar putea fi cheia rezolvării unora dintre cele mai mari mistere din univers. După şase luni de cercetări, Ivan împreună cu un alt tânăr de 17 ani, Xuming Liang, a dezvoltat teorema care avea să fie cunoscută ca Teorema Liang Zelich. Cei doi au comunicat şi lucrat online. Când australianul dormea, americanul continua munca pentru o perioadă de şase luni.

    “Ne-am găsit pe un forum de matematică şi am aflat că amândoi lucram la aceeaşi problemă, însă el tinde mai mult spre partea geometrică, iar eu mai mult în partea de algebră”, a spus Zelich. Şi-a prezentat descoperirile la o conferinţă din Washington DC unde s-au strâns unele dintre cele mai bune minţi din matematică. “Aplicaţia principală a teoremei o să fie în înţelegerea structurilor din univers. Practic, este o parte din Teoria Corzilor, teorie pe care încercăm să o înţelegem”, spune tânărul.

    Teorema liceeanului din Brisbane, Australia, ar putea fi crucială pentru cunoaşterea universului şi călătoriei intergalactice.

    Ivan este un matematician talentat, încă de la 3 ani învăţând ce sunt numerele negative. Totul a pornit de când i-a întrebat pe părinţii lui “ce se întâmplă dacă datorez bani cuiva?”.

    Ivan Zelich vorbeşte şase limbi, iar pentru viitor se uită la universităţi precum MIT, Harvard, dar şi la căteva universităţi din Australia.

     

  • DESCOPERIRE ISTORICĂ: Particulele de antimaterie, ţinute împreună de forţe extrem de puternice

    Fizicienii de la Laboratorul Naţional Brookhaven din New York au reuşit să obţină informaţii preţioase despre unul dintre cele mai mari mistere ale ştiinţei – motivul pentru care Universul este alcătuit în principal din materie, nu din antimaterie.

    Antimateria este o imagine în oglindă a materiei obişnuite cu care oamenii sunt familiarizaţi. Pentru prima dată în istorie, savanţii americani au măsurat forţele care ţin împreună particulele de antimaterie.

    Studiul, publicat în revista Nature, ar putea explica motivul pentru care antimateria există în cantităţi atât de mici în Universul din zilele noastre.

    Forţele care se manifestă între particulele de antimaterie – în acest caz, antiprotoni – nu au fost măsurate niciodată în trecut. Dacă savanţii descopereau că antiprotonii se comportă diferit de “imaginile lor în oglindă” (protonii din atomi, elementele constituente ale Universului), atunci aceasta ar putea fi o explicaţie pentru fenomenul “asimetria materie/ antimaterie”.

    La începutul Universului, Big Bang-ul a produs materie şi antimaterie în cantităţi egale. Însă lumea de azi este diferită: antimateria este extrem de rară.

    Anumite fenomene au condus la această dominaţie copleşitoare a materiei. Cercetătorii au mai multe teorii în acest sens, însă dovezile rămân vagi.

    Din fericire, antimateria poate fi produsă de acceleratoarele de particule – însă în cantităţi foarte mici -, oferind oamenilor de ştiinţa şansa de a putea să le studieze.

    Folosind un tip special de accelerator de particule, denumit Relativistic Heavy Ion Collider (RHIC), fizicienii de la Laboratorul Brookhaven au putut să măsoare forţa de interacţiune dintre perechile de antiprotoni.

    Cercetătorii americani au descoperit că forţele dintre antiprotoni sunt de atracţie, la fel ca puternica forţă nucleară care ţine împreună protonii în interiorul atomilor.

    Particulele de antimaterie au aceeaşi masă ca particulele de materie echivalente, fiind însă înzestrate cu sarcini opuse.

    În urma măsurătorilor efectuate de cercetătorii newyorkezi, particulele de materie şi antimaterie au fost perfect simetrice. Ele nu au părut deloc să fie un “capriciu” de asimetrie al puternicelor forţe care au dus la prevalenţa materiei în Univers şi la raritatea antimateriei.

    Această observaţie i-a ajutat pe cercetători să avanseze o nouă explicaţie posibilă pentru asimetria materie-antimaterie. De exemplu, particulele neutrino (alte elemente constituente ale Universului) ar putea fi propriile lor antiparticule. Diferenţele în ceea ce priveşte felul în care particulele neutrino au interacţionat între ele, după Big Bang, ar fi putut duce la formarea unui mic exces de materie, care a permis apoi Universului să existe şi să se dezvolte.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Descoperire importantă a NASA: Cometa care lasă în urmă alcool şi zahăr

    Cometa C/2014 Q2, cunoscută ca Lovejoy, lasă în urmă alcool şi zahăr în timp ce traversează sistemul solar, informează cdanews.com.

    Potrivit Forbes, descoperirea sprijină teoria potrivit căreia cometele au jucat un rol important în apariţia vieţii pe Pământ. Una dintre teorii susţine că viaţa pe planeta noastră a început cu molecule aduse de mici corpuri cereşti.

    Cometa Lovejoy a fost descoperită în august 2014 de astronomul amator Terry Lovejoy.