Tag: securitate

  • CNSAS: Szoby Cseh a colaborat cu Securitatea. Cseh: Nu Securitatea m-a racolat, eu m-am dus la ei

    Carmen Median a mai precizat ca decizia de colaborare in cazul
    lui Szoby Cseh a fost data in urma cu aproximativ o luna – o luna
    si jumatate. Potrivit CNSAS, citat de Adevarul, cascadorul Szoby
    Cseh a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea la 2
    decembrie 1978 si a folosit ulterior numele de cod “Sabin”. Cseh
    era angajat cascador la Centrul de Productii Cinematografice
    Bucuresti si a fost recrutat de Securitatea Municipiului Bucuresti,
    motivul recrutarii fiind incadrarea informativa a salariatilor de
    la aceasta institutie, deoarece era “in relatii bune cu
    majoritatea” si cunoastea “preocuparile acestora”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imaginea Volksbank Romania, spalata de Intact

    Contractul de promovare a Volksbank Romania (VBR) de catre
    Intact Media Group (IMG) are drept scop corectarea “imaginii
    negative” pe care VBR o are in Romania. Boardul Österreichischen
    Volksbanken AG a aprobat in 16 noiembrie anul trecut acest
    contract, sustine Der
    Standard
    , iar o prima transa de 500.000 de euro a fost deja
    virata catre IMG.


    Cotidianul austriac
    mai noteaza si ca IMG apartine familiei
    politicanului si colaborator al fostei Securitati Dan Voiculescu.

  • Cum pazesc francezii granitele Europei: ziaristi s-au imbarcat de la Paris cu pistolul in bagajul de mana

    Doi reporteri ai revistei Envoyé Spécial au reusit sa se imbarce
    in avioane, aeroportul din Marsilia si pe Roissy-Charles de Gaulle
    (Paris), avand asupra lor o arma semiautomata cu calibrul de 9
    milimetri. Potrivit Le Figaro, doua “teste” pe care si le-au propus
    jurnalistii au fost efectuate la inceputul lunii noiembrie 2010, in
    aceeasi zi. Astfel, in dimineata zilei de 8 noiembrie, reporterii
    de la Evoyé Spécial s-au imbarcat pe aeroportul
    Roissy-Charles-de-Gaulle din Paris. Cursa lor se indrepta spre
    Nisa.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Romania are mai multi bodyguarzi decat politisti – studiu european

    Romania se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul al
    doilea in UE, dupa Ungaria, care are 104,97 bodyguarzi la mia de
    locuitori, fata de 39,94 politisti. Pe urmatoarele locuri dupa
    Romania sunt Irlanda, Polonia, Finlanda, Luxemburg, Bulgaria, Cehia
    si Slovenia.

    Cea mai redusa pondere a garzilor private de corp se inregistreaza
    in Italia, Spania, Malta, Danemarca, Belgia si Lituania.

    Tarile UE cele mai populate tind sa aiba cele mai mari efective de
    garzi private de corp, cu 170.000 de oameni in Germania, 165.000 in
    Polonia, 160.000 in Franta, 120.000 in Marea Britanie. In Romania,
    conform studiului CoESS (Confederatia Europeana a Serviciilor de
    Securitate Privata), citat de EUObserver, sunt 107.000 de
    bodyguarzi, iar in Ungaria 105.121. In afara UE, cele mai numeroase
    corpuri de garzi private din Europa le are Turcia, cu un efectiv
    total de 257.192 angajati.

    “Cele mai noi membre ale UE sunt mai inclinate spre piata libera
    decat ‘vechea Europa’, cu exceptia Luxemburgului si a Irlandei”,
    conchide studiul CoESS, care precizeaza ca in statele est-europene
    intrate in UE dupa 2000, nu numai companiile si persoanele fizice
    apeleaza la bodyguarzi, ci si autoritatile publice, “intr-o
    proportie tot mai mare”.

    Organizatia de lobby militeaza pentru recunoasterea universala a
    calificarii profesionale a garzilor de corp in Europa, spre a-i
    sustine pe practicantii acestei meserii sa-si gaseasca mai usor de
    lucru inclusiv in alte tari decat cele de origine.

  • Reuniune “istorica” – NATO isi pregateste retragerea din Afganistan

    Liderii celor 28 de tari membre ale Aliantei Nord-Atlantice vor
    lua act si de intrarea acesteia intr-o noua era a unei lumi
    multipolare si cu pericole diverse, adoptand un nou “concept
    strategic”, elaborat pe baza experientei afgane. Acest document
    foarte sintetic va servi ca ghid pentru urmatorii zece ani.

    Sambata, aliatii occidentali vor oficializa relansarea
    cooperarii lor cu Moscova, cu ocazia summitului NATO-Rusia.

    Ordinea de zi, cu o miza dificila pentru o organizatie in
    cautarea unui motiv de a exista dupa incheierea Razboiului Rece, in
    timp ce centrul de gravitate al lumii basculeaza catre zona
    Pacific, l-a determinat pe secretarul general al NATO, Anders Fogh
    Rasmussen, sa califice aceasta reuniune drept una “istorica”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentarii europeni cer omologilor romani sa scoata presa din lista de pericole la adresa statului

    In scrisoarea semnata de Martin Schulz – liderul grupului
    socialist, Guy Verhofstadt – liderul liberal-democratilor si Daniel
    Cohn-Bendit – liderul Verzilor se apreciaza ca includerea presei la
    capitolul vulnerabilitati in Strategia Nationala de Aparare
    “reprezinta nu doar un act nedemocratic, ci si o incalcare a art.
    11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a art. 10
    din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a art. 6
    din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene”.

    Potrivit Strategiei de Aparare discutate in iunie in CSAT,
    campaniile de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii
    ale statului, diminuarea capacitatii de aplicare a legii de catre
    unele institutii si presiunile exercitate de trusturi de presa
    asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilitati la
    adresa sigurantei nationale. Includerea presei pe aceasta lista a
    generat proteste din partea jurnalistilor si a societatii civile,
    precum si ironii din partea presei internationale.

  • Securitatea pe net: cine isi baga nasul in calculatorul tau?

    Sandra Person Burns era o mare amatoare a navigatului pe
    internet si a cumparaturilor online. Dar si-a schimbat preferintele
    dupa ce si-a dat seama ca era urmarita de un program software de pe
    computerul ei, pe care credea ca il stersese deja.

    Burns, 67 de ani, fosta directoare intr-o companie medicala, acum
    pensionara, marturiseste ca e foarte circumspecta cu privire la
    cumparaturile online: “Acum, in loc sa intru pe Amazon, mai degraba
    merg la libraria din colt”.


    Burns, de loc din Jackson, Mississippi, este una dintre multii
    americani ce dau in judecata firmele care urmaresc activitatea
    utilizatorilor pe internet. Miezul disputei este un mic fragment de
    cod de program, scris pe hard-diskul calculatorului prin programul
    Flash produs de Adobe, atunci cand utilizatorul ruleaza un fisier
    video de pe site-uri populare ca Youtube sau Hulu.

    Intruziunea cookie-urilor Flash atrage un numar din ce in ce mai
    mare de procese federale impotriva companiilor de media si
    tehnologie si critici tot mai dure din partea militantilor pentru
    confidentialitate, care spun ca acest software le-ar putea permite
    companiilor sa creeze profile detaliate ale consumatorilor fara ca
    acestia sa stie.


    Spre deosebire de cookie-urile HTML, ce stocheaza preferintele
    referitoare la site-uri si pot fi ajustate printr-o simpla setare,
    cookie-urile Flash sunt stocate intr-un director separat de care
    multi utilizatori nu au habar si pe care s-ar putea sa nu stie cum
    sa-l gestioneze.



    Burns, reprezentata in actiunea juridica de casa KamberLaw,
    spune ca stia de existenta cookie-urilor, dar nu si de a celor
    Flash. “Am crezut ca in urma instructiunilor urmate ca sa-mi curat
    sistemul de cookie-uri am rezolvat treaba asta; apoi am descoperit
    ca nu era asa”, explica ea. “Informatiile mele personale sunt acum
    tranzactionate ca o marfa, fara ca eu sa stiu si sa aprob.”

    Din iulie, cel putin cinci asemenea tipuri de procese au fost
    deschise in California, printre reclamatii ca au folosit in secret
    cookie-uri Flash fiind companii de media ca Fox Entertainment Group
    si NBC Universal, dar si companii de tehnologie ca Specific Media
    sau Quantcast. Alte procese sunt asteptate, cu aceleasi
    acuzatii.

    Reclamantii spun ca firmele au colectat informatii de pe site-urile
    vizitate de ei si de la fisierele video vizionate, chiar daca
    oamenii isi reglasera parametrii de navigare pe web in asa fel
    incat sa respinga acele cookie-uri ce i-ar fi putut identifica.
    “Aceste procese sunt de fapt despre dreptul unui utilizator de
    calculator de a decide termenii in care informatiile lor personale
    pot fi colectate si distribuite. Este vorba despre controlul
    detinut de utilizator”, spune Scott A. Kamber, 44 de ani, avocat
    specializat in tehnologie si intimitate la KamberLaw, implicat in
    unele dintre procesele sus-amintite. Alte firme care au deschis
    procese sunt Parisi & Havens si cabinetul individual Joseph H.
    Malley.

    Un proces sustine ca Clearspring Technologies si companii de media
    intre care si Walt Disney Group “au autorizat cu buna stiinta”
    utilizarea de dispozitive de urmarire online ce “permit accesul la
    activitatile online ale utilizatorilor si la informatiile lor
    personale”. Altii sustin ca informatiile erau colectate pentru a fi
    mai apoi vandute companiilor de publicitate online.

    In august, Clearspring si Quantcast au emis comunicate pe blogurile
    companiilor despre aceste procese. Clearspring a clarificat modul
    cum a folosit cookie-urile Flash si a spus ca acuzatiile juridice
    erau “inconsistente la nivelul faptelor”. Compania a recunoscut ca
    a folosit cookie-uri Flash “ca sa ofere date sintetice pentru
    editorii online”. Comunicatul mai spune si ca datele erau colectate
    pe scara larga, incluzand utilizatorii unici si orarul actiunilor
    lor, dar nu si informatii care sa permita identificarea lor
    personala. Postul de pe blogul corporatist al Quantcast sustinea ca
    “firma a folosit cookie-uri Flash doar in scop de masurare si nu
    pentru a pregati vreo forma de continut personalizat”.

    Specific Media a refuzat sa raspunda solicitarilor de a comenta pe
    marginea acuzatiilor. La fel au facut-o si aparatorii companiilor
    implicate in proces, dar si reprezentantii acelor companii ce inca
    nu au fost inca reclamate in justitie.

    Unii sustinatori ai dreptului la intimitate spun ca, in ciuda
    celor sustinute de companii, daca o cantitate suficienta de date
    sunt colectate de-a lungul timpului, advertiserii isi pot crea
    profile detaliate ale utilizatorilor, inclusiv date care ii
    identifica personal, precum rasa si varsta, pe langa cele
    referitoare la website-urile vizitate. Tot ei afirma ca
    cookie-urile flash pot reactiva cookie-urile HTML care au fost
    sterse din calculatorul unui utilizator, incalcandu-se astfel
    setarile de confidentialitate. “Functia de baza a unui cookie este
    sa faca o conexiune intre activitatea de pe un site A cu ce faci pe
    un site B”, explica Peter Eckersley, inginer IT la Electronic
    Frontier Foundation. “Cookie-ul Flash face mai greu pentru
    utilizatori sa opreasca acest proces.”

    Potrivit Adobe, peste 75% dintre fisierele video online au
    incorporata tehnologia Flash, companiile de media mai folosind-o si
    la jocuri si animatii. Conform companiei, cookie-urile Flash sunt
    menite sa indeplineasca functii web de baza, ca memorarea volumului
    sau a preferintelor de limba ale unui utilizator sau a stadiului in
    care un utilizator si-a lasat jocul cand s-a deconectat. Intr-o
    scrisoare publica adresata Comisiei Federale de Comert, trimisa in
    ianuarie, Adobe a condamnat practicile de a reactiva cookie-urile
    dupa ce ele au fost sterse de un utilizator. Compania ofera pe
    site-ul propriu un program care sterge cookie-urile Flash si
    ajusteaza setarile Flash player. Cel putin unul dintre procese,
    insa, sustine ca aceste comenzi nu sunt usor de accesat si nu sunt
    la dispozitia celor mai multi dintre utilizatorii de web.

    Chris Jay Hoofnagle, 36 de ani, unul dintre autorii unui studiu
    despre confidentialitatea pe internet si cookie-urile Flash facut
    la Universitatea California, Berkeley si care a fost folosit ca
    baza in cateva dintre procesele intentate, a explicat ca recentele
    demersuri juridice pun in evidenta o eroare in reglementarile
    federale ce guverneaza intimitatea online. “Actiunile de protest
    ale consumatorilor in aceasta privinta au esuat pana acum.
    Procesele muta insa mingea mai departe intr-un mod in care
    activistii pentru dreptul la intimitate pe net nu au reusit sa o
    faca pana acum”, spune Hoofnagle.

    Plangerile referitoare la confidentialitatea online migreaza acum
    spre dispozitivele mobile. Recent, un proces a fost deschis de trei
    californieni impotriva unei companii de tehnologie numite
    Ringleader Digital, cei trei sustinand ca firma folosea un produs
    numit Media Stamp, care “strangea informatii de pe telefoanele
    reclamantilor si acorda un ID unic dispozitivului mobil al
    acestora”.

    In plangere se spune ca informatiile colectate cu ajutorul ID-ului
    unic, prin intermediul tehnologiei HTML 5, le permiteau
    operatorilor de site-uri “sa urmareasca activitatea pe internet a
    dispozitivelor mobile”. Intr-o declaratie publica, Bob Walczak Jr,
    CEO al Ringleader, a spus ca “intentia noastra de la infiintarea
    companiei a fost sa construim o platforma de publicitate mobila pe
    care utilizatorii sa o poata controla”. El a adaugat ca Ringleader
    lucreaza la “noi modalitati de a permite consumatorilor sa se
    excluda din acest sistem”, daca nu doresc sa-l foloseasca, si sa
    verifice singuri faptul ca nu sunt inclusi in sistem. John Verdi,
    consilier-sef la Electronic Privacy Information Center, a criticat
    Comisia Federala de Comert (Federal and Trade Commission, FTC)
    pentru ca nu ar fi fost suficient de agresiva in materie de
    confidentialitate a datelor, bazandu-se in schimb pe
    autoreglementarea firmelor.

    “FTC a fost inactiva in acest domeniu si nu a reusit sa vina cu
    reglementari relevante”, e de parere Verdi. “Exista tot mai multe
    dovezi ca urmarirea online a utilizatorilor nu este controlata prin
    autoreglementarea firmelor.” Christopher Olsen, director adjunct al
    FTC in divizia de confidentialitate si protectie a identitatii,
    afirma ca a fost gazda mai multor mese rotunde despre problemele
    legate de intimitatea pe internet, din decembrie si pana in martie,
    si ca are de gand sa redacteze un raport in urmatoarele luni despre
    modul cum Comisia vede rezolvarea problemelor. Comisia
    investigheaza deja cateva companii, dar Olson a refuzat sa
    comenteze mai mult cu privire la aceste actiuni.

    Alte eforturi se desfasoara la nivelul Congresului. In iulie, Bobby
    L. Rush, deputat democrat de Illinois, a inaintat un proiect de
    lege care, printre altele, va cere companiilor sa faca public modul
    cum strang, folosesc si pastreaza informatiile personale ale
    utilizatorilor si sa faca rezultatul acestor dezvaluiri mai usor de
    inteles de catre utilizatori.

  • Cei 25 care au speriat Vestul

    Acesti tineri combatanti veniti din Europa, care ar fi “cateva
    zeci”, potrivit unui oficial francez, ar fi motivul pentru care
    Statele Unite i-au avertizat pe americanii ce calatoresc in Europa
    cu privire la “riscuri potentiale de atentate teroriste”.

    Anuntul a fost facut la putin timp dupa ce serviciile de
    informatii occidentale au anuntat dejucarea unor proiecte de
    atentate legate de Al-Qaida, in mari orase din Marea Britanie,
    Franta si Germania, in stilul celor comise la Bombay, in India, in
    noiembrie 2008.

  • Firma suedeza Oriflame, acuzata ca vrea sa submineze securitatea Iranului

    “Oriflame avea intentia sa lupte impotriva sistemului (iranian).
    Compania nu are nici un scop economic”, a declarat Moslehi, citat
    de site-ul televiziunii de stat de la Teheran. Conform dovezilor
    aflate in posesia noastra, puterile occidentale si agentiile de
    informatii au incercat, prin intermediul acestei firme, sa creeze
    probleme de securitate in tara”, a adaugat el.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • SUA si Polonia au semnat acordul privind instalarea scutului antiracheta american

    Documentul semnat sambata la Cracovia, in prezenta secretarului
    de Stat american, Hillary Clinton, si a omologului sau polonez,
    Radoslaw Sikorski, amendeaza acordul privind scutul american
    incheiat in august 2008, adaptandu-l la strategia promovata de
    actuala administratie de la Washington. Dispozitivul amplasat
    intr-o baza militara poloneza “va contribui la apararea poporului
    polonez si a tuturor europenilor, a aliatilor si a altora, in fata
    amenintarii (…) reprezentate de Iran”, a afirmat Clinton.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro