BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Leul s-a apreciat luni dimineaţă, după acordul privind planul de salvare a Ciprului

     La deschidere, euro era cotat la 4,4180 – 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.

    Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 – 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat satisfăcut de rezultatul negocierilor.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în creştere cu 0,67 bani, la 4,4286 lei/euro, cel mai înalt nivel atins de la începutul anului. Un curs peste cel de vineri a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, la 4,4287 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro respinge cel mai recent plan al Ciprului, din cauza implicării fondurilor de pensii

     Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

    Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

    Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul din Cipru va discuta vineri un plan pentru restructurarea sectorului bancar

     Legislativului i se va cere să aprobe restructurarea Laiki, a doua mare instituţie de credit a ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale din Cipru, Panicos Demetriades, citat de Financial Times. Astfel Laiki va fi scindată între o bancă “bună” şi una “neperformantă”, urmând ca depozitele mari să sfârşească în a doua, a spus el.

    “Sistemul bancar are nevoie de restructurare, altfel va intra în faliment, iar aceasta trebuie făcută imediat. Prin stabilirea acestui cadru legal, vor fi impuse măsuri de restructurare asupra Laiki, astfel încât să se afle în poziţia de a continua să ofere servicii bancare clienţilor”, a afirmat guvernatorul.

    Depozitele de până la 100.000 de euro vor fi garantate, iar locurile de muncă vor fi menţinute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CGS: Soluţiile ERP în cloud vor exploda abia peste 2-3 ani

    “În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.

    În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi  timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.

    Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.

    Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.

    “Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.

  • Gazprom a propus Ciprului ajutor financiar, în schimbul dreptului de explorare a gazelor

     Reprezentanţi ai producătorului rus de gaze au transmis propunerea duminică seară preşedintelui cipriot, Nicos Anastasiades, potrivit postului Sigma TV, citat de portalul Greek Reporter.

    Planul prevede ca Gazprom să finanţeze restructurarea sistemului bancar al ţării în schimbul unui control considerabil asupra resurselor de gaze naturale ale Ciprului. Dacă acceptă propunerea ruşilor, Cipru nu va mai fi nevoit să accepte condiţiile impuse de statele zonei euro pentru un pachet de ajutor financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liber la gazele de şist

    “Forarea unui puţ de explorare este planificată pentru a doua jumătate a lui 2013”, se arată într-un raport publicat recent de grupul american. Achiziţia de studii seismice 2-D la cele trei perimetre pentru care compania deţine drepturile de explorare şi exploatare în judeţul Constanţa va începe în aceeaşi perioadă, potrivit raportului.

    Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a declarat la 6 februarie că firma este în stadiul de obţinere a avizelor necesare demarării procesului de evaluare a depozitelor din judeţele Vaslui şi Constanţa. El nu a putut preciza când va începe efectiv exploatarea gazelor de şist.

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a început deja procedura de evaluare a impactului pe care l-ar avea asupra mediului explorarea gazelor de şist în cele trei perimetre din judeţ pentru care compania Chevron a solicitat acordul de mediu în baza certificatelor de urbanism. Chevron România a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui trei solicitări de emitere a acordului de mediu pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonde de explorare a gazelor de şist în localităţile Popeni (Găgeşti), Siliştea (Pungeşti) şi Păltiniş (Băceşti). Cele trei perimetre sunt aceleaşi pentru care în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013 compania Chevron a obţinut de la Consiliul Judeţean Vaslui certificatele de urbanism.

  • Cel mai mare producător de cupru al Poloniei, KGHM, vrea să investească 4 miliarde dolari în o mină din Chile

    KGHM, cel mai mare producător de cupru al Poloniei, va investi cel mult patru miliarde de dolari în mina Sierra Gorda din Chile dacă situaţia de pe pieţe nu se schimbă până când proiectul este finalizat, faţă de trei miliarde de dolari cât prevedea planul iniţial, a declarat Herbert Wirth, directorul executiv al companiei. Proiectul ar urma să fie finalizat în următoarele 13 luni. Potrivit estimărilor preliminare, profitul net al KGHM pentru  anul trecut  a fost de 4.744 miliarde zloţi (1,1 miliarde euro). Directorul KGHM spune că rezultatul final ar putea fi chiar mai mare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Planul cu privire la armele de foc propus de Barack Obama

    Partea legislativă a acestui plan necesită votul Congresului, unde este necesar ca democraţii să coopereze cu republicanii, care deţin controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi dispun de o majoritate de blocaj în Senat.

    – VERIFICĂRI DE IDENTITATE

    Aproximativ 40% dintre vânzările de arme de foc se fac fără verificarea cazierului judiciar sau a identităţii cumpărătorului. Legea actuală cere efectuarea acestor verificări, într-o bază de date FBI, doar în cazul unor achiziţionări realizate în magazine sau la producători. Vânzătorii ocazionali, pe Internet şi mai ales în foarte numeroasele târguri de arme, vor fi obligaţi să consulte fişierul poliţiei federale. Însă Congresul trebuie să aprobe această modificare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul lui Mario Monti adoptă un plan anticriză

    Monti urmează să susţină o conferinţă de presă pentru a prezenta aceste măsuri. Acest plan estimat de presă la 24 de miliarde de euro şi a cărui adoptare a fost devansată de şeful Guvernului pentru duminică în loc de luni în faţa urgenţei situaţiei, conţine, potrivit primelor elemente, tăieri ale cheltuielilor publice, o creştere a fiscalităţii în special în domeniul imobiliar, precum şi o reformă a pensiilor denunţată de sindicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii din subteran ies la suprafaţă

    Reţeaua de metrou din Capitală are în prezent puţin peste 70 de kilometri şi 51 de staţii, însă în următoarele două decenii Metrorex are în plan extinderea cu cel puţin 100 de staţii şi încă 70 de kilometri. Investiţiile estimate în acest megaproiect se ridică la circa 8,5 miliarde de euro, însă pe lângă aceşti bani, noile staţii de metrou vor atrage investiţii şi la suprafaţă, în spaţii de birouri, complexe rezidenţiale sau centre comerciale.

    Reţeaua de metrou din Bucureşti, care are în prezent patru magistrale, va avea în următoarele două decenii cinci linii noi, precum şi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit planurilor Metrorex. Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureştiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, pentru care investiţia este estimată la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro) – acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.

    Alte investiţii ce se ridică la 1,8 miliarde de euro vizează prelungirea liniilor deja existente, pe rutele Păcii-Linia de Centură Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-Mogoşoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) şi Ghencea-Domneşti (400 de milioane de euro).După modelul Pipera, unde se află un sfert din clădirile de birouri din Bucureşti, şi alte zone unde vor fi construite noi staţii de metrou ar putea deveni noi poli ai imobiliarelor.

    Consultanţii imobiliari spun că este încă prea devreme să se pronunţe cu privire la cum ar putea arăta peste 20 de ani Bucureştiul, după ce metroul ar trebui să se extindă puternic şi să acopere mare parte din oraş. Cu toate acestea, ei dau ca sigur faptul că zona de nord va rămâne, cel puţin pe termen scurt şi mediu, polul spaţiilor de birouri din Capitală, însă din urmă vin şi alte zone.
    “Zonele de birouri preferate vor rămâne centru-nord, cel puţin cele predilecte pentru headquarters.

    Pentru clădiri de back-office, zonele de vest şi est devin din ce în ce mai interesante. De asemenea, extinderea reţelei de metrou va da naştere unor dezvoltări de tip suburbie care sperăm să decongestioneze centrul Bucureştiului şi va mai elibera din presiunea cumpărătorilor atunci când se află în faţa deciziei de a achiziţiona o locuinţă”, spune Cristian Ustinescu, investments director în cadrul firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. El anticipează apariţia unor proiecte rezidenţiale de tip social sau case de tineret în est şi sud, poate suburbii de clasă medie în nord. “Câteva mii de case pot fi livrate în următorii ani în funcţie de evoluţia acestor lucrări de infrastructură”, mai spune Ustinescu.

    Deocamdată, lucrări la metrou se fac doar pe tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, inclus în noua magistrală M5 Drumul Taberei-Pantelimon. Linia de metrou, care va avea o lungime de 6,22 kilometri şi va fi construită pentru 215 milioane de euro, va deservi circa 200.000 de bucureşteni. Lucrările au obligat deja la reconfigurarea infrastructurii rutiere din zonele unde vor exista staţii de metrou. Un exemplu relevant este cel din intersecţia de la Răzoare, unde de o săptămână a fost ştearsă de pe hartă strada Răzoare, în locul acesteia apărând o nouă arteră, cu cinci benzi, care se numeşte tot Răzoare şi care porneşte din rond, unindu-se la capete cu Şoseaua Pandurilor şi Bulevardul Geniului. Dacă infrastructura de suprafaţă este deja modificată, pe viitor ar putea apărea schimbări şi la nivelul clădirilor din zonă.

    Oana Iliescu, managing director în cadrul DTZ Echinox, afirmă că finalizarea magistralei de metrou M5 va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a imobiliarelor. “Existenţa unei conexiuni la o linie de metrou este una dintre primele condiţii pe care dezvoltatorii de office şi retail caută să le bifeze în alegerea unei locaţii pentru un proiect nou”, spune Iliescu. Astfel, pe traseul magistralei M5 ar putea apărea numai dezvoltări de mici dimensiuni în zona Prelungirea Ghencea, un hipermarket de mici dimensiuni în zona viitoarei staţii Brâncuşi, în timp ce la Academia Militară există un teren de aproximativ 2,5-3 hectare, fosta platformă a UCR, care ar putea avea o dezvoltare comercială, dar peste 5 sau 6 ani. “Ar mai fi platforma Titanmar, a cărei destinaţie nu a fost până în prezent complet elucidată”, mai spune Iliescu.