BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Câştigă mai bine decât bancherii. 4.600 lei net pe lună, salariul mediu net din Ministerul Finanţelor

    Venitul salarial mediu al celor 1.268 de angajaţi ai Ministerului de Finanţe a fost de peste 4.600 de lei net pe lună în luna martie a acestui an, arată datele publicate pe site-ul instituţiei.

    Cu o medie de 4.600 de lei net pe lună, angajaţii Finan­ţelor câştigă mai bine decât cei din sectorul extracţiei petrolului şi a gazelor naturale (care au câştiguri medii nete de 4.000 de lei), dar şi faţă de bancheri (având în vedere că venitul mediu net în sectorul interme­dierilor financiare a fost de circa 3.900 de lei în luna februarie, potrivit datelor de la Statistică).

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Wizz Air a anunţat reduceri pentru biletele de avion cumpărate astăzi

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă o reducere de 20% pentru toate biletele spre şi dinspre România achiziţionate astăzi, 26 aprilie. Operatorul a transportat anul trecut 4,5 milioane de pasageri din şi înspre România, faţă de 3,9 milioane de pasageri în 2014. În 2015, în toată reţeaua, Wizz Air a avut o creştere cu aproape 22 de procente în ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi, de la 15,8 milioane în 2014, la 19,2 anul trecut.

    Potrivit informaţiilor raportate la Ministerul de Finanţe, Wizz Air România a avut în 2014 o cifră de afaceri 0, pier­deri de 27 de milioane de lei şi un număr mediu de 300 de angajaţi. Raportările financiare oficiale neobişnuite ale companiei se explică prin faptul că Wizz Air nu oferă date specifice pe ţară, în contextul în care compania este listată London Stock Exchange, potrivit informaţiilor transmise ZF de către şeful departamentului de comunicare al Wizz Air.

     

  • Ca să fii CEO trebuie să ai profil de psihopat. Trebuie să nu ai remuşcări când iei decizii dificile

    Printre oamenii cu cele mai grave tulburări psihice se numără managerii care ocupă funcţii de execuţie, mediul excesiv de competitiv în care lucrează promovând, de fapt, această trăsătură. Practic, aceştia pot să ceară mai mult de la ceilalţi fără să fie afectaţi şi reuşesc să se folosească de modul în care aceştia gândesc pentru a-şi atinge nivelul de performanţă propus, a spus Adina Borta, psiholog. 
     
    Unul dintre cei mai mari factori de stres din business este tendinţa de a extinde constant dorinţa de control din mediul profesional, inclusiv în planul familial.
     

  • Aproape jumătate dintre studenţii şi absolvenţii din România îşi găsesc cu greu un loc de muncă

    Aproape 50% dintre tinerii studenţi dar şi proaspeţi absolvenţi din România susţin că îşi găsesc cu greu un loc de muncă, iar aproximativ 85% dintre aceştia îşi caută un loc de muncă prin intermediul mediului online, arată un studiu realizat de BCR pe un eşantion de 436 de studenţi şi absolvenţi români.

    În acelaşi timp, rata şomajului în rândul tinerilor este de trei ori mai mare faţă de media din România, anul trecut rata şomajului a fost de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, potrivit datelor de la INS (Institutul Naţional de Statistică).

    „În România există o problemă serioasă de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, în timp ce economia are nevoie de premise de creştere sănătoasă în viitor. Acum avem la îndemână mijloacele necesare în mediul digital pentru a răspunde provocărilor economice, de formare şi educare a tinerilor“, a spus Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail &Private Banking în cadrul BCR.

    De asemenea, studiul mai arată că peste 70% dintre tineri spun că e-learning-ul îi ajută în viaţa personală şi profesională, iar puţin peste 77% susţin că le permite să descopere subiecte şi abordări noi, iar 74,5% recurg la el pentru că doresc să exploreze mai multe tehnici decât cele cuprinse în programa şcolară sau universitară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România ce se află pe locul trei în lume ca viteză a internetului, după Singapore şi Hong-Kong

    Oraşul Ploieşti se află pe locul al treilea în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, după Singapore şi Hong-Kong, a declarat, luni, Irina Lucan-Arjoca, director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), prezentă la o conferinţă pe tema proprietăţii intelectuale în mediul digital, scrie Digi24, potrivit Agerpres.

    „România este pe locurile fruntaşe în Europa şi în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, atât la încărcare, cât şi la descărcare. Astfel, oraşul Ploieşti este pe locul trei în lume, după Singapore şi Hong-Kong”, a spus Lucan-Arjoca.

    Potrivit acesteia, în Ploieşti, internetul are o viteză de 102,35 Mbps. Urmează oraşul Iaşi, cu 101,43 Mbps, şi Bucureştiul, cu 96,18 Mbps.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Adevărata “lege” a salarizării: Fiul puternicului şef al Agenţiei de Resurse Minerale a ajuns consilier al directorului Transgaz cu un salariu de 2.000 de euro/lună

    Tudor Alexandru Duţu, 35 de ani, este consilier local la primăria din Braşov din partea PSD, una dintre preocupările sale recente, potrivit contului personal de Facebook, fiind „bumpere-le şi circulaţia din oraş“.

    Însă, Tudor Alexandru Duţu mai este şi consilier al directorului general al Transgaz, una dintre cele mai profitabile companii de stat. Pornind de la declaraţia de avere pe anul trecut, Tudor Alexandru Duţu, fiul pesedistului Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), are toate şansele să se numere printre cei mai avuţi consilieri care gravitează în jurul directorilor aleşi cu respectarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Potrivit datelor din declaraţia de avere completată de Tudor Alexan­dru Duţu, anul trecut consilierul directorului general al Transgaz Petru Văduva a încasat de la compania-monopol de transport al gazelor naturale venituri de 102.631 de lei, ceea ce ar echivala cu un venit mediu lunar de circa 2.000 de euro.

    În comparaţie cu re­mu­neraţia şefului său, veni­turile lui Tudor Alexandru Duţu par infime, dar faţă de salariul mediu veniturile consi­lie­rului Transgaz pot fi considerate o „mică avere“.
    Pornind de la datele publice, anul trecut ve­nitul mediu net obţinut de Petru Văduva poate fi evaluat la circa 32.000 de euro lunar, sumă care include atât remuneraţia fixă a şefului Transgaz, dar mai ales bonusul obţinut în funcţie de performanţa companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţi-a fost afectată reputaţia? Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea pe internet

    Vă propun un mic experiment: deschideţi un browser şi tastaţi, în bara de sus, numele dumneavoastră. Apăsaţi „enter“. Ştiţi în mare măsură, ce urmează să afişeze motorul de căutare; nu vă e totuşi puţin teamă?

    Un celebru citat al lui Warren Buffett este în continuare corect: „Ai nevoie de 20 de ani ca să-ţi construieşti o reputaţie bună şi doar de 5 minute să o strici“, dar singurul lucru care s-a schimbat acum este durata. Nu mai e vorba de 5 minute, e vorba de cele câteva secunde de care are nevoie cineva pentru a-ţi strica imaginea. Câteva secunde pe Facebook, Twitter, LinkedIn sau vreun blog personal – iar informaţia, fie ea corectă sau nu, a intrat în patrimoniul universal al internetului.

    Iar aici intervin ei: cei care ştiu cum să reacţioneze, cum să ascundă informaţiile false şi cum să le contracareze pe cele corecte. Ei sunt cei care te ajută să-ţi pierzi urma online. „Urma“ de care am amintit în titlu nu se referă la identitatea unei persoane, ci la informaţii care se pot deovedi dăunătoare. Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea într-un mediu care se schimbă de la o secundă la alta şi în care informaţia circulă cu cea mai mare viteză?

    Un studiu al Microsoft a descoperit că 14% dintre adulţi s-au confruntat cu consecinţe negative ca urmare a activităţii online. Dintre aceştia,  21% şi-au pierdut locul de muncă, 16% au ratat angajarea pe un post dorit, 16% şi-au pierdut asigurarea medicală, 14% nu au putut intra la universitatea dorită, iar 15% nu au mai putut accesa un credit. Datele sunt valabile pentru Statele Unite, dar comportamentul utilizatorilor de internet nu suferă modificări majore în funcţie de zonă. Iar în cazul companiilor, după cum veţi putea citi în paginile următoare, consecinţele pot fi mult mai grave.

    REVOLUŢIA UNUI SPANIOL CARE VOIA SĂ FIE UITAT

    În 1998, ziarul spaniol La Vanguardia publica două anunţuri legate de executarea silită a unor proprietăţi; anunţurile veneau de la Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, având ca scop atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la licitaţie.

    În noiembrie 2009, un bărbat pe nume Mario Costeja Gonzales, care deţinuse una dintre proprietăţi, a contactat ziarul pentru a le cere să elimine numele său din anunţurile care ajunseseră, între timp, pe pagina de internet a publicaţiei. Motivaţia sa a fost simplă: la o căutare a numelui, primele rezultate duceau exact la acele anunţuri, dar informaţiile în cauză deveniseră irelevante din moment ce executarea silită se încheiase cu mulţi ani în urmă. Publicaţia a refuzat, aşa că bărbatul s-a adresat celor de la Google Spania, cerând eliminarea legăturilor către anunţurile celor de la Vanguardia.
    Povestirea de mai sus a marcat începutul unuia dintre cele mai controversate procese din scurta istorie a internetului. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dat un verdict; atunci când a fost dat, el a surprins pe toată lumea. Curtea a decis că „O companie ce operează un motor de căutare de pe internet este responsabilă pentru procesarea datelor pe care le afişează, chiar dacă acestea sunt publicate de o terţă parte. Un individ poate cere ştergerea unor hiperlinkuri din indexul motorului de căutare.“

    Cu alte cuvinte, decizia Curţii înseamnă că o persoană poate cere ca anumite informaţii să nu mai apară la căutare. La prima vedere, având în vedere că decizia nu făcea referire la paginile ce găzduiau informaţia, ci doar la motorul de căutare, care este până la urmă un soi de intermediar, lucrurile nu păreau să aibă o atât de mare importanţă; analizând ceva mai în profunzime, decizia din cazul Gonzales vs. Google reprezintă de fapt reglementarea legală a „dreptului de a fi uitat“. Argumentul în această direcţie este unul cât se poate de simplu: marea majoritate a utilizatorilor de internet verifică informaţii pe motoarele de căutare.

    „Dreptul de a fi uitat“ nu a fost însă inventat în 2014: prima variantă a acestui act a fost redactată în 1995, intrând în vigoare trei ani mai târziu. „Directiva de protecţie a datelor“, aşa cum era numit documentul, reprezenta mai mult un set de reglementări cu privire la modul în care o entitate poate folosi datele personale ale unei persoane, cum ar fi adresa sau numărul cardului de credit. În 2012, actul a fost modificat pentru a se aplica şi companiilor din afara spaţiului european ce procesează date ale cetăţenilor europeni; următorul amendament şi cel mai recent datează din 2014, ca urmare a deciziei din procesul Gonzales vs. Google.

    Totuşi, Curtea a făcut diferenţa între informaţii care-i privesc pe simplii cetăţeni şi datele referitoare la persoane publice, considerate de interes public. „Eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcţie de informaţia în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potenţial interesaţi de a avea acces la această informaţie“, se menţiona într-un comunicat al instanţei. Curtea arată că, deşi drepturile persoanei vizate prevalează, trebuie avut în vedere şi interesul publicului de a dispune de informaţia respectivă, „care poate varia în special în funcţie de rolul jucat de persoana menţionată în viaţa publică“.

    Concluzia este că Gonzales vs. Google a scos în evidenţă lupta din mediul virtual dintre susţinătorii liberei exprimări şi cei care invocă dreptul la intimitate. Aceştia din urmă susţin că oamenii au nevoie „să fie uitaţi“, ceea ce înseamnă că au dreptul să li se înlăture urmele digitale de pe internet. Aşadar, dreptul la uitare este una dintre opţiunile pe care o persoană le are atunci când vrea ca anumite informaţii să „dispară“ de pe internet. Cât de eficientă este însă această variantă?

  • Cum au reuşit nişte studenţi din Timişoara să strângă 85.000 de euro. Ce au făcut cu banii

    Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara, Universitatea de Vest şi Politehnica, au îngropat „securea războiului“ şi au inaugurat Minds Hub, primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu Google: mese realizate din anvelope luminate cu led, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

    Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire al studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub vor fi, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Minds Hub, a explicat Remus Rădvan, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului şi actual masterand în cadrul FEAA, este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri. El este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Facultăţii de Economie (FEEA), Universitatea de Vest, iar în timpul studenţiei a plecat, timp de un an, la studii în Danemarca cu o bursă Erasmus. Acolo a văzut, spune el, cum în cadrul hubului se organizau pro-grame şi workshopuri pentru formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de soft skills, de project management, de HR, de antreprenoriat.

    Lansarea a avut loc în prezenţa lui Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a lui Viorel-Aurel Şerban, rector al Politehnicii Timişoara, precum şi a mai multor reprezentanţi ai companiilor partenere. La hub-ul timişorean se vor organiza programe prin care angajatorii vor pregăti, împreună cu profesorii, tinerii pentru dobândirea unor compe-tenţe de „lean manufacturing“ sau „lean management“ (o metodă de reducere a risipei în anumite procese), pe care le caută angajatorii la candidaţi şi care nu se predau în şcoală. Un alt proiect este academia de evenimente corporate, prin care angajatorii pot folosi studenţi voluntari pentru evenimentele pe care le organizează, fără să mai fie nevoiţi să scoată oamenii din producţie.

    Iniţiatorii proiectului estimează un număr de minim 15-20 proiecte noi în fiecare an, peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane. Ei îşi propun, de asemenea, să reducă cu până la 30%, durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor, iar companiile partenere să poată avea reduceri de costuri financiare asociate programelor de induction de minim 15-20% anual. „Prin acest parteneriat între mediul educaţional – organizaţii studenţeşti şi facultăţti – şi mediul de business, ne propunem să creştem gradul de integrare a studenţilor în activitatea profesională, companiile urmând să beneficieze de acces la resurse umane cu abilităţi practice dezvoltate care să se aşeze peste backgroundul teoretic acumulat în universităţi. Personal, îmi doresc ca Minds Hub să devină un epicentru al vieţii de după şcoală pentru studenţii care doresc să se pregătească pentru viaţa profesională“, a spus Rădvan.

    „Când am venit ca decan aici situaţia financiară era mai dificilă şi nu ne permiteam să facem investiţii foarte mari dar am pornit de la ideea că trebuie să existe un concept. Studenţii s-au apucat de treabă, le-am alocat spaţiul, au discutat, au strâns studenţi şi de la Arte şi de la Arhitectură şi au ajuns la un concept pe care mi l-au prezentat şi care mi-a plăcut. Şi eu am studiat în Anglia şi am văzut că studenţii petrec acolo foarte mult timp la şcoală, spre deosebire de România, unde un student petrece, în medie, 4 ore pe zi la facultate. După cele 4 ore, pleacă din complexul studenţesc şi petrece restul timpului într-un mod nu foarte util pentru viitoarea sa carieră“, a explicat Ovidiu Megan, decanul FEAA, motivul pentru care a acceptat ideea tinerilor şi a alocat un spaţiu pentru desfăşurarea pro-iectelor din cadrul hubului.

    Remus Rădvan spune că a fost deja contactat de organizaţii studenţeşti din alte zone ale ţării, dar nu poate spune când şi dacă un nou hub va fi deschis. Până atunci, cei interesaţi pot face o vizită în Timişoara; ceea ce au realizat studenţii de acolo reprezintă un model de urmat.

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.

     

     

  • După plata chiriei sau a ratei la bancă pentru o lună, unui bucureştean îi mai rămân doar 30% din salariu

    Să mă împrumut la bancă să îmi iau casă sau să plătesc chirie?

    Un bucureştean care trăieşte în cen­trul Capitalei plăteşte în me­die circa 330 de euro (1.400 de lei) pentru plata chi­riei aferente unui aparta­ment cu o cameră, adică peste două treimi din salariul mediu de 480 de euro (2.150 de lei) încasat de aceasta. Însă cum darea în pla­tă ar putea scumpi chiriile şi totodată ar pu­tea aduce condiţii de creditare mai re­stric­tive, ce drum ar putea să aleagă bucu­reş­teanul: împrumut la bancă cu condiţii mai severe sau plata unei chirii mai mari?

    Un bucureştean care a ales să închirieze un apartament de o cameră amplasat în centrul Capitalei, fie că este în apropierea locului de muncă, fie că doreşte să aibă acces mai facil la mijloacele de transport în comun, plăteşte în medie 330 de euro (echivalentul a 1.400 de lei) pe lună, adică o pondere de 70% din salariul mediu net încasat de acesta.

    Câştigul salarial mediu net se ridică la apro­xi­mativ 480 de euro (2.150 de lei), po­trivit celor mai recente date ale Institului Naţio­nal de Statiscă (INS), astfel că bucureş­tea­nului îi mai rămâne o treime din salariu, 144 de euro, pentru a-i consuma după bunul plac. Cel mai probabil, o parte din bani se vor duce în consum.

    Însă cum legea dării în plată, unul dintre cele mai criticate şi dezbătute proiecte de acte normative postdecembriste, ar putea aduce scum­pirea chiriilor, ieftinirea locuin­ţe­lor, dar şi condiţii de creditare mai severe şi mai re­stric­tive, ce ar putea alege bucu­reş­teanul: să plă­tească chirie mai mare sau să se împru­mu­te la bancă pe 30 de ani cu avans mai mare, şi, probabil, şi cu unele condiţii mai stricte.

    Analiştii spun că în prezent, având în vedere nivelul mic al dobânzilor, mai indicat este să accesezi un credit pentru achizi­ţio­narea unei locuinţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro