BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Zarea investeste 13 mil. euro in Milcov

    Milcov este o marca inregistrata a companiei Zarea S.A. inca din 1968, timp in care produsul a primit mai multe premii interne si internationale. Recent, brandul Milcov s-a aflat in centru unui litigiu comercial intre societatile Zarea SA si Vincon Vrancea, justitia romana dand o sentinta definitiva prin care interzicea societatii vrancene sa mai produca si sa comercializeze bauturi sub brandul Milcov.

    In urma acestui proces, produsul a fost relansat in 2007 printr-o activitate foarte complexa care in final a avut ca rezultat crearea un nou concept, “noul Milcov de la Zarea”, investitia ridicandu-se la peste 6 milioane euro. In acest an este prevazut un buget de promovare de peste 7 milioane euro, valoare de ratecard, care include activitati de ATL si BTL, POSM, promotii catre distribuitori, listari in retelele internationale.

    Conform unui studiu MEMRB, in perioada aprilie 2007-martie 2008, vanzarile la coniacul Milcov au crescut cu 13% comparativ cu anul anterior.

  • Erste: Valoarea brandului BCR a scazut la 348 mil. euro

    Valoarea brandului BCR – cea mai mare banca de pe piata dupa active, a fost ajustata de Erste Bank, actionarul majoritar, de la 388 mil. euro in trimestrul al treilea al anului trecut la 348 mil. euro in trimestrul I 2008.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premii pentru BUSINESS Magazin

    Din cele trei nominalizari pentru premiul sectiunii de jurnalism economic, BUSINESS Magazin si-a adjudecat doua, cealalta nominalizata fiind Iuliana Roibu.

    De la lansarea sa, la sfarsitul anului 2004, revista BUSINESS Magazin a castigat in fiecare an premii la concursul "Tanarul Jurnalist al Anului" la sectiunile Financiar/Bancar (Ioana Ursu – 2004), IT&telecomunicatii (Valentin Birzoi – 2005), Publicitate (Larisa Ghitulescu – 2005) si Stiinta si Tehnologie (Mihai Musatoiu – 2006).  Anul acesta premiul pentru "Stiinta si tehnologie" a ajuns tot la PubliMedia, fiind castigat de Adrian Seceleanu de la Ziarului Financiar.

    Ajuns la cea de-a zecea editie, concursul a fost impartit in opt sectiuni: Cultura, Stiinta si Tehnologie, Jurnalism Interactiv si Bloguri (sectiuni sponsorizate de Vodafone), Actualitate Interna/Reportaj (GlaxoSmithKline), Economie, Afaceri si Finante-Banci (UniCredit Tiriac Bank), Politica Externa si Afaceri Europene (Rompetrol), Mediu si Ecologie (Eco Rom Ambalaje) si Media si Publicitate (The Group).

  • Televiziunea, magnetul cel mare

    Chiar daca de obicei primul trimestru al anului este o perioada cu investitii mai reduse in publicitate, reprezentand doar 15-20% din cheltuielile anuale, potrivit Mariei Tudor, managing director al Zenith Media, intre ianuarie si martie sumele investite au crescut cu aproximativ 45% la rate card (sumele brute fara discount) si cu 30% la net. Daca anul trecut investitiile nete in publicitate au fost de aproximativ 430 de milioane de euro, iar primul trimestru a adus 86 de milioane de euro, Maria Tudor estimeaza ca in primele trei luni din 2008 s-au cheltuit in jur de 100 mil. euro.

    Printre factorii care au stat la baza acestei cresteri in primul trimestru al anului se numara aparitia unor advertiseri noi, cum sunt brandurile din categoria de lux, dar si majorarea investitiilor unor companii din domeniul bancar, al telecomunicatiilor, farmaceutic sau turistic. Potrivit estimarilor Zenith, cea mai mare agentie de media de pe piata, cei mai importanti investitori in publicitate au fost in 2007 cei din domeniul telecomunicatiilor (cu cresteri de 21% fata de 2006), al berii (23%), al cosmeticelor (57%), auto (60%) si al bauturilor racoritoare (40%).

    Si in acest an e de asteptat ca partea cea mai consistenta a bugetelor de publicitate sa fie cheltuite pentru televiziune, adica aproximativ 363,8 milioane de euro din cele 525,6 milioane de euro, la cat evalueaza Zenith Media piata in 2008. Investitiile in publicitatea la televiziune sunt urmate de cele in presa scrisa, cu circa 82,8 milioane de euro, apoi de sume sensibil mai mici estimate pentru panotajul stradal si cel interior, radio, internet si cinematograf.

    “In primul trimestru, impartirea bugetelor pe medii nu a variat foarte mult fata de 2007. Ziarele au pierdut putin, panotajul stradal a fost ceva mai putin folosit, dar ma astept ca o parte din pierderi sa fie compensata datorita campaniei electorale. Televiziunea continua sa atraga cele mai multe investitii si probabil va fi in jur de 65% din piata, cum a fost si anul trecut”, afirma Maria Tudor. In timp ce reprezentantii altor agentii de media estimeaza cresteri de aproximativ 35-40% pentru statiile mari de televiziune si intre 10% si 40% pentru cele mici, reprezentanta Zenith spune ca vom afla nivelul cresterii abia la sfarsitul anului.

    Ea remarca faptul ca investitiile concentrate spre televiziune fac ca piata de publicitate din Romania sa fie diferita de cele din Europa de Vest, unde televiziunea atrage doar in jur de 40% din bugetele de promovare, iar celelalte medii sunt mult mai puternice. Situatia nu este specifica insa doar Romaniei, ci tuturor tarilor din Europa Centrala si de Est. “Televiziunea este mediul principal peste tot in regiune in general, bugetele de promovare atrase fiind peste 50%. Numai ca noi suntem una dintre cele mai fragmentate piete, in alte tari televiziunea fiind mult mai previzibila si mai usor de controlat. De exemplu, in Ungaria sunt doi jucatori puternici, in Cehia aproximativ la fel, iar Polonia are trei statii de televiziune cheie, dintre care cea de stat este foarte puternica”, afirma Tudor.

    Despre evolutia canalelor de promovare, directorul Zenith Media afirma ca presa va creste, chiar daca se confrunta cu probleme de distributie, investitiile in panotajul stradal vor continua si ele sa evolueze, la fel si cele in mediul online, dar sumele atrase de internet sunt inca mici, mai ales din cauza penetrarii reduse a acestuia, de aproximativ 30%. Segmentul de reviste se va dezvolta in continuare: pe de o parte se lanseaza si se vor mai lansa reviste upscale (in ultimul an s-au lansat Harper’s Bazaar, Eve, Marie Claire si InStyle), pentru ca apar branduri din zona de lux, in timp ce o parte din titlurile locale “vor disparea pentru ca nu livreaza”. Ea considera ca in acest an vor fi mai putine cresteri de preturi in segmentul de presa, cu exceptia ziarelor de sport, despre care managerul Zenith Media spune ca vor avea tarife speciale pentru perioada Campionatului European de Fotbal si cea a Jocurilor Olimpice, tarife pe care le considera firesti, avand in vedere audienta pe care o vor atrage cele doua evenimente.

    “Pe de alta parte, radioul este, ca si anul trecut, <sold out> si a urmat majorarea preturilor, fireasca in contextul cererii mai mari decat oferta.” Directorul Zenith Media afirma ca radioul este insa un mediu care are propriile limitari, din punctul de vedere al publicitatii: “Radioul functioneaza foarte bine in mix cu alte medii, mai ales pentru campanii promotionale. In acest context, nu e nici o surpriza ca televiziunea continua sa aiba o pozitie dominanta si anul acesta, indiferent de cresterile de preturi. Televiziunea este media care ofera un foarte bun randament (return on investment) pentru advertiseri”. Cresterea la nivelul pietei de publicitate este vizibila si la nivelul agentiilor de profil. In ceea ce priveste Zenith Media, daca in 2006 agentia a avut o cifra de afaceri de 36 de milioane de euro, iar in 2007 de aproximativ 54 de milioane de euro, pentru acest an Maria Tudor estimeaza o crestere de minim 30% a cifrei de afaceri.

    In februarie, agentia si-a lansat divizia digitala, Zed Digital Romania, cu scopul de a se extinde in aria serviciilor interactive. “Zed Digital va fi probabil undeva in jurul a 5% din cifra de afaceri a Zenith Media. Nu am asteptari foarte mari din punctul de vedere al volumelor, am insa asteptari ca dinamica si ca solutii de comunicare pe care le poate aduce”, declara Maria Tudor.

    Chiar daca perioada de sfarsit si inceput de an a adus multe schimbari de conturi de media (Heineken, Raiffeisen Bank, Citroën, InBev, Petrom, Romtelecom, Cosmote, BCR – ultimele doua conturi lucreaza cu alte agentii de media datorita unor decizii internationale), reprezentanta agentiei spune ca a fost selectiva in ceea ce priveste participarea la licitatii, preferand sa se concentreze pe clientii din portofoliu. Printre cei mai importanti clienti ai Zenith Media se numara L’Oréal, Ursus Breweries, BRD-GSG, Nestlé, Carrefour, grupul ING si Toyota. “In 2007 am avut o crestere organica foarte buna, dar si un new business de calitate. Mai sunt cateva categorii de bunuri de larg consum si mai ales telecom care ne lipsesc si pe care mi le-as dori in portofoliu. Sper ca perioada urmatoare sa fie buna pentru noi din acest punct de vedere”, afirma Maria Tudor.

    Top zece agentii de media

  • Intrebati-va prietenii

    Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project, care sustine ca, desi internetul este o sursa foarte vasta de informatie, decizia de cumparare este influentata in primul rand de media traditionale, de prieteni si familie sau de specialistii de vanzari din magazine. Altfel spus, internetul este mai degraba util pentru cercetarea si documentarea prealabila despre produsul sau serviciul de interes pentru consumator, prin comparatie cu altele similare, dar rar contribuie decisiv la luarea deciziei finale de cumparare.

    Spre exemplu, in cazul utilizatorilor americani care au cumparat CD-uri cu muzica in ultimul an, 83% spun ca decizia de cumparare a fost luata pe baza recomandarilor de la radio sau de la televizor, in timp ce 64% au fost sfatuiti de membrii familiei, de prieteni sau de colegi de serviciu. Recomandarile online ale altor consumatori sau reclamele de pe internet i-au ajutat pe aproximativ jumatate din consumatori, dar numai 7% dintre acestia considera ca internetul a avut un impact semnificativ in decizia de cumparare, potrivit analistilor Pew.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul electronicelor sau al bunurilor imobiliare. Spre exemplu, cand isi cumpara un celular nou, 59% dintre americani cer ajutorul specialistilor din magazine, 46% viziteaza cateva magazine de telefoane pentru a vedea si testa terminalele si doar 39% si-au cumparat telefonul pe baza informatiilor disponibile online. “Desi are o influenta modesta asupra deciziei de cumparare, internetul elimina de multe ori alternativele irelevante si are, pe de alta parte, o contributie importanta la gasirea ofertelor mai bune pentru un anumit produs”, considera John Horrigan, director in cadrul Pew Internet and American Life Project.

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.

  • Plasme gratis, daca Romania castiga EURO 2008

    De la televizoare cu cristale lichide cumparate din magazinele de specialitate si automobile achizitionate direct de la dealer pana la chilipirurile platite cu cardul de credit, aproape orice ti-ai lua in urmatoarele luni iti poate aduce un premiu. Cele mai intalnite sunt biletele la meciurile Romaniei din grupa C a Campionatului European.

    Detalii pe www.gandul.info

  • Se vinde Mercury 360?

    In ceea ce priveste dezvoltarea agentiei, directorul Mercury 360 spune ca spera sa mentina tendinta de crestere cu 35% a cifrei de afaceri din 2007 si in 2008, in conditiile in care anul trecut a realizat in jur de 17 milioane de euro. Un rol important il vor avea in acest sens investitiile aproape duble fata de anul trecut, cand au fost de aproximativ 300.000 de euro.

    In 2007, agentia a participat la zece licitatii de conturi, dintre clientii castigati cel mai important fiind Dr. Oetker, Banc Post, SCA Hygiene Products (Libresse, Libero, Tena) si Western Union. Din portofoliul Mercury, aproximativ 60% dintre clienti provin din domeniul bunurilor de larg consum, 10-15% din domeniul telecom, iar restul din alte domenii. Cel mai profitabil client este Ursus Breweries, cu care agentia are un parteneriat din 1997, un alt client important si cu vechime fiind Coca-Cola, cu care agentia are contract din 1995.
    Aproximativ 60% din cifra de afaceri a Mercury este reprezentata de activitatile de BTL (below the line – organizare de evenimente), clientii cei mai importanti din acest segment fiind Ursus Breweries, Coca-Cola, Nestlé, Vodafone si L’Oréal.

    In urma repozitionarii agentiei a crescut si procentul de ATL (above the line – campanii pe televiziune, radio, presa scrisa), Radu Miu spunand ca obiectivul Mercury este acela de a creste numarul de campanii ATL. Cei mai importanti clienti pentru care agentia realizeaza campanii de comunicare integrate sunt Reinert, Western Union, Dr. Oetker si Kluth. In urma repozitionarii agentiei, un proces inceput in 2005 si incheiat in mai anul trecut, cu investitii de aproximativ 100.000-110.000 de euro, s-a schimbat numele agentiei din Mercury Promotions in Mercury 360, dar totodata a devenit evident accentul pe campaniile de ATL.

    De la inceputul lunii februarie, agentia are un nou director executiv – Mihai Scortea, acesta fiind si cel care va conduce departamentul de strategie – si un nou director de creatie. Schimbarile de personal de la Mercury nu au fost insa anul trecut prea semnificative. “Cred ca plecarile au fost undeva intre 5 si10%. Cele mai multe modificari au fost in zona de creatie, unde e dinamica binecunoscuta in piata”, spune directorul Mercury, o agentie cu aproximativ 150 de angajati.

  • Cati bani vin de la Campionatul European

    Un studiu prezentat in decembrie 2007 de compania americana Zenith Optimedia arata ca investitiile in publicitate vor creste in acest an cu 6,7%, la aproximativ 485 de miliarde de dolari (circa 307 miliarde de euro). Printre motivele acestei cresteri se numara alegerile prezidentiale din SUA, dar mai ales Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice. Evident, pe piata romaneasca acesti factori nu se manifesta in mod automat. “Asa cum s-a observat in anii precedenti, Jocurile Olimpice au un impact redus asupra volumelor de publicitate in Romania, insa Campionatul European de Fotbal va fi in centrul atentiei datorita participarii echipei nationale. Advertiserii consacrati vor suplimenta bugetele in perioada iunie-iulie”, apreciaza Radu Voicu, Media Planner la MindShare, divizia de media buying a grupului Ogilvy.

    Voicu adauga ca in 2004, in timpul Campionatului European, TVR 1 a inregistrat un numar total de 40.327,8 GRP (gross rating point – procentul din audienta care a vizionat o reclama), mai mult cu 25% fata de o perioada obisnuita, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere si mai mare datorita prezentei nationalei de fotbal a Romaniei la meciurile din Austria si Elvetia.

    Costi Mocanu, director al companiei Pro TV, care reuneste posturile Pro TV, Acasa TV, Sport.ro, Pro Cinema, Pro TV International si licenta MTV Romania, spune ca valoarea pietei de publicitate de sport la televiziune depinde foarte mult de performantele sportivilor la evenimente precum Campionatul European sau Jocu¬rile Olimpice, de numarul de echipe care se vor califica in grupele UEFA Champions League, dar si de drepturile de televizare ale Ligii 1, competitia interna de fotbal. “Daca meciurile vor fi difuzate de canalele de televiziune cu acces platit, cu siguranta se vor cheltui bani mai putini in sustinerea cu publicitate la televiziune a partidelor. Unele bugete se pot muta catre alte sporturi, altele se pot indrepta spre alte domenii”, explica directorul executiv al Pro TV S.A.

    Liga Profesionista de Fotbal doreste sa vanda drepturile de televiziune pentru meciurile interne pe o perioada de trei ani cu aproximativ 18 milioane de euro pe sezon, o suma considerata mare pentru televiziuni. Pe de alta parte, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii, a declarat ca a primit deja “doua oferte de 54 de milioane de euro, care reprezinta un pret bunicel”. Pentru acest sezon, drepturile TV sunt detinute de canalul Telesport, care a vandut o parte din optiuni posturilor Kanal D, TVR 1, Antena 1 si National TV.

    Derby-ul Steaua-CFR Cluj, difuzat de Kanal D la 2 martie, a atras aproximativ 720.000 de telespectatori intre 18-49 de ani din mediul urban, reprezentand cea mai mare audienta inregistrata de un program al postului de la aparitia in Romania, in martie anul trecut. Prin comparatie, in 2007, meciurile cu cele mai mari audiente la Kanal D au fost cele doua derby-uri dintre Steaua si Dinamo, cel din aprilie atragand aproximativ 414.000 de telespectatori, iar cel din noiembrie 539.000.

    In ceea ce priveste meciurile echipei nationale, licitatia a fost castigata de Antena 1, care pentru 2,6 milioane de euro va transmite cele cinci meciuri ale nationalei ce vor fi disputate pe teren propriu in urmatorii doi ani. Anul trecut, meciul cu cea mai mare audienta transmis de TVR 1 a fost returul dintre Romania si Olanda, urma¬rit de 4,6 milioane de oameni, acesta inregistrand un rating la nivel national de aproximativ 24 de puncte si o cota de piata de 48,8%.

    Despre felul cum vor evolua audientele TVR 1 in perioada Campionatului European, Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, spune ca se asteapta ca postul public sa fie atunci lider de audienta. “Desi noul sistem de masurare, al GfK, a adus scaderi de audienta si pentru posturile publice, suntem convinsi ca aceasta competitie va avea audiente impresionante, mai ales ca participa si Romania. Intotdeauna sportul-rege a adus audiente bune.”
    Bogdan Prajisteanu, managing director la agentia de media buying Mediaedge:cia, estimeaza ca la meciurile Romaniei de la Campionatul European de Fotbal TVR ar putea atrage aproximativ 7 milioane de telespectatori, iar veniturile nete din publicitate ale postului ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de euro.

    Potrivit Alfa Cont Mediawatch, printre cei mai importanti clienti de publicitate la meciurile echipei nationale se numara Inbev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s, Lowenbrau, Noroc), Coca-Cola, Quadrant Amroq Beverages (QAB este imbuteliatorul distribuitorului Pepsi si Prigat pentru Romania si Republica Moldova), Orange, Cosmote, Vodafone, Romaqua Group (imbuteliatorul si distribuitorului Borsec si Giusto), European Drinks si Heineken.

  • Time is money

    Calendarul Pirelli a fost lansat in 1964 la initiativa departamentului de marketing a Pirelli UK Limited, divizia Pirelli din Marea Britanie, care a dorit sa ofere un cadou de Craciun pentru clientii cei mai importanti ai companiei. Calendarul, care a ajuns sa fie descris drept „cel mai mare simbol al statutului social la birou“, este realizat anual in 20.000 de copii si este daruit persoanelor aflate intr-o baza de date a companiei care ii cuprinde inclusiv pe fostii componenti ai trupei Beatles, sultanul Bruneiului si familia regala britanica.

    In fiecare an, calendarul are o anumita tema. Daca pana in acest an calendarul a insemnat aproape numai poze exotice realizate in locuri precum Bahamas, Insulele Seychelles, Palma de Mallorca sau Tunisia, pentru editia din 2008, care a fost recent lansata si in Romania, fotograful Patrick Demarchelier a ales orasul Shanghai. Cele 11 modele sunt imbracate in haine de inspiratie orientala, spre deosebire de anii anteriori, cand predominau modelele in costume de baie.

    Calendarul Pirelli a fost legat direct de evenimentele din viata producatorului italian de anvelope, dar si de cele din economia globala. Lansarea calendarului pentru 2008, la sfarsitul lui noiembrie 2007, a avut loc la numai cateva zile de la deschiderea celei de-a doua firme de anvelope a companiei, din provincia chineza Shandong. In 1975, ca urmare a crizei petrolului, aparitia calendarului a fost oprita, reaparitia avand loc abia in 1984. Spre deosebire de anii anteriori, cand „The Cal“ era distribuit doar unor clienti selecti ai companiei, atunci a fost oferit tuturor celor care cumparau doua cauciucuri.

    “Calendarul a devenit cel mai important instrument de marketing pentru brandul Pirelli”, declara in 2003 pentru B&T, una dintre cele mai importante reviste de marketing si comunicare din Australia, Kay Weick, managing director la Pirelli Australia. Tot B&T scrie ca in Australia, un calendar din 1990 a fost cumparat la licitatie pentru 84.000 de dolari, iar unul din 2002 a fost cumparat pentru 22.000 de dolari australieni. Potrivit specialistilor de la Calendar Collectors Society, care au cautat timp de trei luni pe site-ul eBay sumele investite in achizitionarea calendarelor, una dintre cele mai importante „tranzactii“ a fost cea dintre un colectionar german care si-a vandut pe site-ul eBay Germania colectia personala ce cuprindea 29 de editii dintre 1964 si 2002 unui elvetian pentru aproape 13.000 de dolari.

    O alta companie italiana care a ales sa se faca cunoscuta prin intermediul calendarelor este Lavazza, al carei calendar a ajuns la cea de 16-a editie. Campania de promovare a acestei editii, creata de agentia Armando Testa, se desfasoara in 15 tari europene, iar pentru prima data campania a prevazut difuzarea de spoturi TV de 20 si 30 de secunde in patru tari: Anglia, Polonia, Bulgaria si Romania. Campania a costat 2,8 milioane de euro. Extravaganta calendarului a fost accentuata si cu ajutorul a doua nume celebre pe scena modei internationale: Vivienne Westwood a creat rochia uneia dintre reginele infatisate in calendar, iar casa de bijuterii Damiani este cea care a oferit bijuteriile acestora. „In fiecare an, calendarul este baza campaniei noastre de PR si publicitate“, spune David Rogers, sales and marketing director al Lavazza.

    Incepand din 2000, si grupul Campari, una dintre cele mai mari companii de pe piata internationala a bauturilor alcoolice, a decis sa promoveze Campari, brandul pe care l-a lansat in 1860, printr-un calendar. Daca cel din 2007 a fost realizat cu ajutorul actritei Salma Hayek si al fotografului Mario Testino, pentru editia din acest an au fost alesi actrita Eva Mendes si fotograful Marino Parisotto, considerat de revista Photo France drept unul dintre cei mai buni zece fotografi ai lumii. Conceptul calendarului „Campari Tales“, realizat impreuna cu agentia Callegari Bereville Grey, Paris, este prezentarea unei carti de povesti. Astfel, Eva Mendes sugereaza pe rand basme precum Scufita Rosie, Frumoasa din Padurea Adormita, Cenusareasa sau Alice in Tara Minunilor.

    Peroni Nastro Azzurro, marca superpremium din portofoliul international al SABMiller, a investit anul trecut peste 30 de milioane de euro in campania de comunicare globala „Calendario Peroni“, care are ca element principal de promovare calendarul in toate cele 12 tari unde este prezenta marca. „Ideea unui calendar a devenit contextul pentru o campanie integrata ce ne va insoti tot anul“, spune Oana Ailenei, brand manager al Peroni Nastro Azzurro si Pilsner Urquell. Peroni Nastro Azzurro a fost relansata in 2005 si s-a pozitionat ca o marca mai aproape de industria de moda decat a celei de bere. Astfel, in 2006 a fost lansata campania globala „La Dolce Vita“, un omagiu adus lui Federico Fellini, iar in 2007 Peroni a fost partenerul Vogue Italia la aniversarea a 50 de ani de existenta, printr-o retrospectiva fotografica.

    Reprezentanta Peroni spune ca pentru un brand ca Peroni, care se afla in situatia consolidarii accelerate a notorietatii globale, este esentiala consecventa in initiativele internationale de promovare. „In esenta, calendarul comunica valorile marcii intr-o «traducere» universal valabila. Campaniile globale sunt gandite astfel incat sa isi pastreze capacitatea de reprezentare a brandului in fiecare din pietele locale“, spune Ailenei, care tine sa precizeze ca pentru realizarea calendarului din Romania au fost selectate trei modele romance.

    Calendare de firma
    Business Magazin la Pro Tv