BusinessMagazin

Tag: firme

  • Topul oraşelor cu cele mai multe firme în insolvenţă de la începutul anului

    Numărul de insolvenţe este mai redus faţă de cel din luna mai (1.460). În intervalul ianuarie-mai 2012, 7.427 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări.

    În Braşov, Dolj şi Bucureşti au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni, cu 729 (în creştere cu 63,1% faţă de 2012), 629 (+38%), 554 (-3,3%) decât în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 15 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată.

    Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.200 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 848 şi construcţii – 928.

    În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2012.

    La sfârşitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăţi, în scădere cu 16,2% faţă de anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 16.756, în creştere cu 11,95% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (5.754) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.087). Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • IMM-urile româneşti, sufocate de criză

    Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacitaţii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidenţiază minusurile României şi sub acest aspect. Germania este ţara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria şi România.

    Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau sector dezvăluie situaţia precară a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, sub aspectul eficienţei şi competitivităţii lor.

    Cele mai multe afaceri iniţiate în 2012 au fost în Comerţ (29.2%) şi în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potenţialul resurselor interne al pieţei de desfacere, dar şi datorită politicilor guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toţi parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare faţă de potenţialul existent, fiind singurul grup de firme cu  evoluţie constant pozitivă pe termen mediu.      

    În schimb, distribuţia teritorială a noilor înmatriculări de agenţi economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest, respectiv de 18% şi 16%, din totalul pe ţară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

    Se poate spune că Municipiul Bucureşti este “leagănul” celor mai multe iniţiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012. 

  • Firme cu afaceri de cel puţin 2,2 mld. € au intrat în insolvenţă în primul trimestru

    Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primul trimestru al acestui an a scăzut cu peste 10%, până la un nivel de 6.381 de societăţi, dar impactul acestor proceduri în economie este mai ridicat deoarece rulajul mediu al acestor societăţi este de trei ori mai mare comparativ cu cel al firmelor intrate în insolvenţă în primele trei luni din 2012, reiese dintr-un studiu al Coface.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Firmele şi ONG-urile care vor să aplice cu PMB pentru fonduri POSDRU se pot înscrie până pe 16 iunie

     Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB), anunţă organizarea unei proceduri de selecţie pentru încheierea unor acorduri de parteneriat cu entităţi de drept privat, în vederea depunerii cererilor de finanţare pe POSDRU pentru proiecte în domeniul “Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii” (Domeniul Major de Intervenţie 6.3), informează instituţia printr-un comunicat.

    Activităţile preconizate de DGASMB spre a fi propuse se referă la măsuri de acompaniament copii şi persoane vârstnice în vederea calificării/ recalificării îngrijitorilor tradiţionali, protejarea victimelor violenţei domestice, campanii de informare adresate grupurilor vulnerabile. În cadrul propunerilor de proiecte, DGASMB nu va acoperi costurilor societăţilor de consultanţă ale eventualilor parteneri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Păstrăm cota unică de 16% pentru firme. Impozitul diferenţiat la persoane depinde de buget

     “Am spus companiilor germane că această cotă de 16% este un acord politic cu partenerii de coaliţie şi va fi păstrată în următorii ani, pentru că ei îşi fac business-planurile pe mai mulţi ani şi e o mare diferenţă dacă e 16% ca în România sau 45% ca în Germania. Pentru persoanele fizice, decizia va fi luată în funcţie de cum stăm cu banii la buget; acum, pentru 1 iulie, avem prioritatea reducerii TVA la pâine, avem pentru 1 ianuarie prioritatea CAS-urilor la angajator… pe măsură ce putem să facem… eu le-aş face pe toate de mâine, dar poimâine aş rămâne cu visteria goală”, a spus Ponta, aflat în Germania.

    Cota unică de 16% va fi menţinută pe parcusul celor patru ani de guvernare USL, pentru a garanta stabilitatea şi predictibilitatea sistemului fiscal românesc, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta, la Berlin, într-o conferinţă la care au participat mai mulţi oameni de afaceri germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semnal de alarmă: 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari

    Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrază cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă rămân neschimbate; este vorba, în ordine, de construcţii, de hoteluri şi restaurante, industria metalurgică, activităţile recreative, culturale şi sportive, transporturi, industria extractivă, industria lemnului, de tranzacţiile imobiliare, de comerţul cu ridicata şi distribuţşie, şi, pe ultima poziţie, de comerţul cu amănuntul.

    Un element îngrijorător este numărul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro insolvente, care este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în T1 2012.

    Pe fondul restricţiilor de finanţare care au persistat în ultimii 3-4 ani şi care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienţii acestora, preferand să accepte termene de încasare extinse.

    Astfel, IMM-urile au transferat în ultimii ani o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura să intensifice relaţiile între companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial.

    Pe fondul erodării sustenabilităţii şi capacităţii de autofinanţare din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, precum şi a deteriorării disciplinei de plata la nivelul întregii economii, firmele mari şi foarte mari încep să prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la expunerea faţă de şocuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind în creştere.

    Numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul trimestru din anul curent este de 239, de 2,5 ori mai mare decat cel inregistrat în aceeasi perioadă a anului anterior. 

    Cele mai afactate zone din punct de vedere al insolvenţelor sunt Sud-Est, Sudul şi Nord-Vestul. “Din perspectiva Coface, 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari, iar faptul că acestea au crescut de 2,5 ori mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut este o certitudine.

    Este un semn îngrijorator tinând cont de impactul în economie, precum şi cel social. Foarte multe companii medii şi mari care au încercat să se extindă în anii trecuţi întampină astăzi probleme de sustenabilitate a afacerii în condiţiile iăîn care au devenit bănci comerciale pentru clienţii lor.

    Nu numărul insolventelor va fi important în 2013, ci magnitudinea companiilor ce intra în aceasta procedura de insolvenţă”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

     

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Steve Jobs a avut dreptate: de ce vor dispărea sute de milioane de locuri de muncă

    Mass-media ne oferă zilnic o porţie de date economice, iar termeni precum PIB, rata inflaţiei sau dobânda de referinţă ne sunt familiari, deşi nu întotdeauna ştim ce înseamnă. De cele mai multe ori aceste date economice se referă la prezent şi la trecut. Iar când economiştii încearcă să privească spre viitor, o fac tot pe termen scurt şi s-ar părea că se limitează la interpolarea tendinţelor actuale. Foarte rar se aduc în discuţie noile tehnologii, dintre care unele pot schimba semnificativ peisajul economic al viitorului.

    Luna trecută, cercetătorii de la McKinsey Global Institute au dat publicităţii un raport în care încearcă să estimeze potenţialul disruptiv al unor noi tehnologii şi impactul lor economic estimat în dolari, termenul de referinţă fiind anul 2025. Au fost luate în considerare doar tehnologiile care deja există şi care au potenţialul să-şi extindă efectele asupra întregii economii, excluzând astfel atât tehnologiile ce ar putea să apară până în 2025 (de exemplu computere cuantice), cât pe cele cu impact de nişă (de pildă turismul spaţial). Este interesant de notat că atenţia acordată de presă unor tehnologii nu prea se corelează cu impactul economic calculat. De exemplu, se vorbeşte mult despre energia regenerabilă, dar impactul estimat este mult mai mic decât al noilor tehnologii din genetică.

    Ideea de bază este că tehnologiile din zona informatică sunt cele cu cel mai mare potenţial disruptiv, iar pe primele poziţii sunt internetul mobil, automatizarea muncii cu informaţiile, „Internetul lucrurilor” şi cloud computing. Dacă adăugăm şi robotica avansată, avem o paletă de tehnologii care în scenariul pesimist ar urma să aibă în 2025 un impact cumulat de 15 trilioane de dolari asupra economiei globale. Acest „impact„ nu se referă la veniturile directe, ci mai degrabă la câştigurile obţinute prin creşterea de productivitate sau economii în alte sectoare.

    De exemplu, automatizarea muncii cu informaţia, prin adoptarea pe scară largă a unor programe bazate pe inteligenţă artificială care să poată obţine răspunsuri la întrebări imprecise prin analizarea unor seturi de date nestructurate. Creşterea productivităţii în munca de birou ar fi semnificativă în administraţie şi companii din toate domeniile. Cum „lucrătorii cu informaţia„ reprezintă 9% din totalul forţei de muncă (la nivel global) şi însumează 27% din totalul cheltuielilor cu forţa de muncă, aceste sisteme automate ar putea înlocui 110-140 de milioane de lucrători, iar economiile obţinute astfel ar putea  însemna între 5,2 şi 6,7 trilioane de dolari în 2025, fără a lua în seamă efectele colaterale pe care creşterea calităţii ar avea-o în economie şi societate.

    Cel mai interesant caz este cel al internetului mobil, al cărui impact economic este estimat la un minim de 3,7 şi un maxim de 10,8 (vorbim în trilioane de dolari la nivelul anului 2025). Sigur că e un câştig că pot să văd în orice moment ce-au mai postat pe Facebook prietenii mei, dar dacă ne limităm la acest nivel pierdem din vedere imaginea de ansamblu.

    Un exemplu simplu îl reprezintă sistemele de plăţi, care în mod evident se îndreaptă spre tehnologiile internetului mobil şi deja plăţile cu telefonul mobil sunt realitate curentă în multe ţări. Însă adoptarea pe scară largă (adică peste 80% în ţările dezvoltate şi peste 65% în celelalte) a acestei tehnologii ar aduce un spor de productivitate de circa 50% în procesarea tranzacţiilor, care s-ar traduce în peste 200 de miliarde de dolari anual.

    Şi mai semnificativ este impactul în domeniul sănătăţii, unde se pot obţine reduceri de costuri de până la 20% pentru tratamentul bolilor cronice prin monitorizarea la distanţă a stării pacientului. La modul optimist, reducerea costurilor se poate evalua la peste 2 trilioane de dolari (varianta pesimistă ar fi un trilion), cu observaţia că nu se calculează câştigul colateral rezultat din posibilitatea bolnavului de a munci în loc să meargă la controale şi investigaţii medicale – de altfel videoconferinţa cu medicul deja se practică.
    Poate că cifrele sunt grosiere. Dar direcţia este clară şi de ea ar trebui să ţină seamă cei care gândesc politicile pe termen lung. Chiar şi în România.

  • Orange vrea acorduri cu firme de cablu în România pentru a oferi pachete de servicii-TV şi Internet

     Grupul francez a luat ca model relaţia dintre operatorul de telefonie Verizon Wireless şi compania de cablu Comcast în SUA, care le permite acestora să-şi vândă reciproc serviciile păstrându-şi brandurile, a spus Girard, citat de Bloomberg.

    France Telecom caută modalităţi de a se extinde pe segmentul tot mai atractiv al pachetelor de servicii – strategie pe care o adoptă şi rivalii din Europa – fără să facă achiziţii scumpe, a afirmat oficialul.

    România şi Belgia, unde France Telecom oferă doar servicii de telefonie mobilă, sunt principalii candidaţi pentru acest tip de relaţie, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Falşi inspectori ANPC care au cerut bani de la firme pentru presupuse nereguli, duşi la audieri

     Percheziţiile au loc într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în luna mai, începerea urmăririi penale faţă de 25 de persoane pentru înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale.

    În urma percheziţiilor vor fi puse în executare 28 de mandate de aducere.

    “Activitatea infracţională a constat, în principal, în inducerea în eroare a agenţilor economici de către învinuiţi, care îşi atribuiau falsa calitate de angajaţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro