BusinessMagazin

Tag: consum

  • Salariile din China ar putea creşte cu 10% în 2014, determinând mutări de fabrici în ţări mai ieftine

     Creşterea salariilor se va situa la 11% în acest an, după un avans de 10,7% anul trecut, estimează Lu Ting, analist la Bank of America. Analişti ai JPMorgan Chase şi Mizuho Securities au declarat că estimează creşteri de 10-15%, potrivit Bloomberg.

    Partidul Comunist, aflat la putere în China, exercită presiuni pentru mărirea salariilor, astfel încât să păstreze sprijinul populaţiei şi să accelereze reorientarea economiei de la producţia industrială cu grad ridicat de poluare către servicii.

    Autorităţile din Shenzhen, provincia Guangdong, au anunţat deja o creştere salarială de 13%, în timp ce în Yangzhou, provincia Jiangsu, majorarea se va situa la 15,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt tendinţele de consum în IT&C pentru anul 2014

    Iată care sunt principalele tendinţe pentru anul 2014:

    1. Aplicaţiile vor schimba societatea
    Rata de folosire din ce în ce mai mare a smartphone-urilor a schimbat complet modul în care comunicăm sau folosim internetul. Ca urmare, oamenii au început să caute aplicaţii pentru orice. Mai mult decât atât, aplicaţiile devin mai importante decât modelul de telefon folosit.

    2. Amprentele vor debloca orice dispozitiv personal
    Website-urile au început să necesite parole din ce în ce mai lungi, formate dintr-o multitudine de numere, cifre şi simboluri, pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le uită. Acesta este principalul motiv pentru creşterea interesului pentru alternative biometrice.

    3. Smartphone-urile vor putea efectua din ce în ce mai multe măsurători ale corpului uman
    Tensiunea arterială şi pulsul  sunt doar câteva exemple din ce  îşi doresc utilizatorii să poată măsura cu ajutorul dispozitivelor mobile.

    4. Internet oriunde şi oricând
    La momentul actual, calitatea conexiunii la internet este încă sub nivelul calităţii serviciilor de voce. Utilizatorii de smartphone-uri au început să realizeze că semnalul telefonului nu mai este relevant, deoarece acesta asigură o conexiune de voce de calitate, dar nu neapărat şi acces suficient de bun pentru transferul de date.

    5. Smartphone-urile vor reduce inegalitatea digitală
    Accesul la internet la nivel global este încă inegal şi nepotrivit distribuit, lăsând loc la ceea ce se numeşte „digital divide”. Apariţia smartphone-urilor din ce în ce mai ieftine ilustrează faptul că utilizatorii nu vor mai avea nevoie de dispozitive scumpe care să le permită accesul la internet.
     

  • Cap compas peste hotare: câte companii vor să se extindă în străinătate

    “Observăm că din ce în ce mai multe companii încep să evalueze oportunităţi de dezvoltare în afara graniţelor. Considerăm că acest fapt oferă o imagine pozitivă asupra României şi asupra celor cinci industrii în care se observă un interes crescut pentru expansiune: industria manufacturieră (31%), cea tehnologică (21%), cea a produselor de larg consum (19%), cea energetică şi chimică (7%)”, a declarat Vlad Ponta, directorul departamentului Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România.

    Cele mai populare zone pentru expansiune sunt Orientul Apropiat, Europa şi Statele Unite. Studiul Citi a fost efectuat pe 1.416 respondenţi, din care 83% sunt specialişti de top din domeniul financiar, în timp ce 61% ocupă poziţii de CEO, CFO sau Managing Partner în cadrul companiilor din România, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia, Bahrain, Iordania şi Emiratele Arabe Unite. La nivel regional, 58% dintre companiile mijlocii care fac obiectul studiului au în plan să îşi extindă operaţiunile pe plan internaţional în următorul an, în timp ce peste o treime dintre firmele mici au acelaşi obiectiv, potrivit raportului.

    Patru dintre cele mai comune provocări cu care se confruntă firmele mijlocii din regiune sunt creşterea vânzărilor sau gestionarea scăderii volumelor de vânzări, expasiunea internaţională, schimbările din mediul economic şi managementul capitalului de lucru. La nivelul diferitelor ţări, impredictibilitatea din mediul economic este principala îngrijorare pentru 23% dintre firmele din România, Turcia şi Iordania, 21% dintre firmele din Cehia, Polonia şi Emiratele Arabe Unite şi 26% din cele din Rusia sunt de părere că expansiunea internaţională este cea mai importantă provocare, 22% dintre companiile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite resimt presiunea cauzată de nevoia de a creşte vânzările şi 21% dintre companiile ruseşti se confruntă cu dificultăţi în managementul capitalului de lucru.

  • Preţurile de consum au stagnat în noiembrie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,83%

     “În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS.

    La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.

  • Pentru un program naţional de îmbogăţire

    Peste puţine zile 1 Decembrie va declanşa tot amalgamul de românism pe care îl ştim şi îl putem face – români de care suntem mândri, idei care ne leagă ca naţie, concepte de care avem nevoie pentru a rezista într-o lume „ată„: globalizată, polarizată, afectată, supravegheată.

    Pe lângă acest tip de manifestări, binevenite şi justificate, cred că este momentul ca societatea să îşi propună un program mare, important, de genul „să plătim datoria externă„ al lui Ceauşescu (în acest caz mulţi români au crezut că vor trăi mai bine după şi cred că dezamăgirea lor a fost un motivator important în decembrie ‘89) sau „să intrăm în NATO, UE sau lumea civilizată„ de după ‘90. Cred că un concept precum adoptatea euro este mult prea abstract pentru motivarea oamenilor, dar cred că lumea ar reacţiona la un program naţional de îmbogăţire.

    Programul Naţional de Îmbogăţire, care să tranforme agricultura de autoconsum în ferme, acestea integrate, la rândul lor, într-un lanţ naţional de preluare şi procesare a produselor. Programul care să demonstreze tinerilor să mizeze pe învăţătură şi pe antreprenoriat şi pe seriozitate, nu pe şmecherie şi pe tun. Programul care să estompeze îndemnuri fals naţionaliste. Ideea că România este o piaţă mare, cu 20 de milioane de consumatori, unde creditele, săpunul, carnea şi băuturile pe cap de locuitor lasă loc de creşteri de cifră de afaceri, indiferent de contextul economic, este greşită.

    România este în primul rând o ţară săracă şi mediul de afaceri va creşte, mai ales după această criză, numai dacă nivelul de trai va creşte. Trebuie ca România inertă de la ţară şi din orăşelele muribunde să înceapă să se mişte – slujbe, mici întreprinderi, finanţări, producţie; scenariul îl cunoaşte toată lumea. Orice om de afaceri lucid ar trebui să ceară mediului politic să lase românii să se îmbogăţească, este singura condiţie de creştere viitoare, fără de care credinţele de genul „valoarea consumului pe cap de locuitor e sub media europeană, este loc de afaceri„ rămân simple prostii.

    Ajutând poporul să iasă din sărăcie, temperând elanurile unor politicieni care altfel nu ţin minte nici ce bilă în ce urnă trebuie să bage, dar care susţin planuri de austeritate, sugerând decizii, făcând lobby, educând, protestând, chemând, finanţând, exemplificând şi influenţând, un program naţional susţinut de mediul de afaceri, de antreprenori şi de multinaţionalele cu activitaţi la noi poate forma România de mâine. Asociaţii patronale puternice, vocale şi proactive, camere de comerţ bilaterale, grupuri de companii sau giganţi economici pot influenţa administraţii ineficiente şi politicieni corupţi.

    Alternativă nu există! Oricine vrea creşteri anuale, eventual de doi digiţi, trebuie să îşi managerieze nu numai propria companie, ci şi zona de influenţă, cea geografică sau cea socială.
    Mi se pare că privirile iscate de maestrul Eugen Bratfanof, un extraordinar artist care trăieşte şi munceşte în Tulcea şi care este unul din pictorii mei preferaţi, se potrivesc cel mai bine cu tot ce am spus până acum.
     

  • Cel mai sărac preşedinte din lume îşi donează 90% din salariu

    El a refuzat locuinţa de lux pe care statul i-a pus-o la dispoziţie şi a ales să stea la ferma soţiei sale, undeva la capătul unui drum de pământ, lăngă Montevideo. Locuinţa nu are apă curentă, ci fântână, iar la momentului vizitei unei echipe de reporteri BBC ferma era păzită de doi poliţişti şi de un căţel cu trei picioare. Din salariu îşi păstrează circa 770 de dolari, un venit la nivelul mediu lunar al unui cetăţean din Uruguay.

    În 2010 pe declaraţia sa de avere apărea un Volkswagen Broscuţă, în valoare de 1.800 de dolari. În 2012 a adăugat jumătate din averea soţiei sale – pământ, utilaje agricole şi o casă – care au ajuns la 215.000 de dolari. Mujica a fost luptător de gherillă în anii ’60 şi ’70, a fost împuşcat de şase ori şi a stat 14 ani în închisoare.
    “Nu mă simt sărac”, spune el. “Săraci sunt oamenii care muncesc pentru menţinerea unui stil de viaţă costisitor şi îşi oresc mai mult şi mai mult”.

    “Este o chestiune de libertate. Dacă nu ai multe posesiuni, atunci nu ai nevoie să munceşti toată viaţa ca un sclav pentru a te susţine, şi, prin urmare, ai mai mult timp pentru tine”, adaugă Mujica.

    La summitul Rio din 2012 a întrebat, retoric, dacă modelul occidental de dezvoltare şi consum este de dorit şi de aplicat în toată lumea. “Ce s-ar întâmpla cu planeta în cazul în care indienii ar avea automobile în aceleaşi proporţii ca germanii? Cât oxigen ar fi? Are planeta resurse pentru ca şapte sau opt miliarde de oameni să aibă acelaşi nivel de consum şi de deşeuri ca societăţile bogate?”
    El îi acuză pe liderii lumii că sunt obsedaţi de creşterea consumului, ca şi cum contrariul ar însemna sfârşitul lumii.

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013