BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cât cheltuie femeile din România pe parfum

    O femeie cheltuie, în medie, 250 de lei pentru parfumurile preferate şi face o nouă achiziţie o dată la trei luni, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii retailerilor de produse Sole Luxury Boutique.

    Astfel, conform companiei, comportamentul de achiziţie este influenţat în principal de noutăţile sau ofertele de preţ existente  în magazinele fizice şi online, ceea ce demonstrează faptul că femeile nu rămân fidele unui singur parfum, ci folosesc mai multe arome, în funcţie de ocazie.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Sole au observat că deşi parfumurile sunt schimbate destul de des, româncele preferă să rămână în zona unui singur producător, printre cele mai apreciate branduri numărându-se Lancome, Yves Saint Laurent şi Tom Ford.

    În ceea ce priveşte modalitatea de achiziţie, Angela Ţiboc, director al diviziei de Fashion&Lifestyle a companiei, afirmă că majoritatea cumpărăturilor se realizează în mediul online, unde varietatea gamei este mult mai largă, iar preţurile mai mici.

    „De regulă, clientele apelează la comenzile online cu scopul de a comanda un parfum deja deţinut  sau un produs asemănător, pe care îl aleg în funcţie de notele conţinute şi cunoscute. De asemenea, achiziţiile în mediul online reprezintă rezultatul testărilor din magazinele fizice”, a completat Ţiboc.

  • Ţiţeiul ieftin otrăveşte producătorii de petrol şi companiile îndatorate

    Însă pentru primul petrolul ieftin înseamnă durere. La nivel macro, acest lucru este evident în vizitele pe care a început să le facă FMI, cu „obsesia“  lui pentru stabilitate: nu la Atena sau la Roma, unde băncile se zguduie la cel mai mic tremur pe burse, ci în Azerbaidjan, o ţară cu un buget dependent aproape în totalitate de veniturile din petrol.

    În general dictaturile producătoare de petrol din Asia Centrală, cum este Azerbaidjan, se regăsesc printre ţările lovite cel mai dur de scăderea accentuată a cotaţiilor petrolului mai ales deoarece, ca state foste sovietice, au rămas cu o dependenţă puternică de comerţul cu Rusia, un alt producător de petrol, după cum scrie pentru Project Syndicate Bill Emmott, fost editor şef la The Economist.
    Prăbuşirea cu 70% a preţurilor petrolului reprezintă un transfer colosal de 3.000 de miliarde de dolari în venituri anuale de la ţările producătoare de petrol la cele consumatoare.

    Cei mai mari beneficiari ai acestui transfer sunt ţările puternic îndatorate, importatoare de petrol precum Grecia, Italia şi Spania. Şi Germania este răsfăţată, după cum arată sondajele de opinie. Energia mai ieftină (Germania trece printr-o tranziţie costisitoare de la energie poluantă la energie curată) şi creşterea veniturilor prin majorarea salariilor i-au încurajat pe consumatorii nemţi să cheltuiască mai mult, iar consumul a devenit cel mai puternic motor de creştere economică.

    Însă încrederea şi dispoziţia de a cheltui sunt avantaje vulnerabile, mai ales în actualul mediu saturat de turbulenţe şi incertitudini.
    În SUA, înjumătăţirea preţului benzinei îi scoate mai mult pe americani în oraş, la restaurante. Însă ei economisesc mai mult decât ar vrea guvernul. În trecut, petrolul ieftin a stimulat creşterea economiei mondiale deoarece consumatorii cheltuiau mai mult dintr-un dolar suplimentar decât producătorii.

    Petrolul ieftin poate deveni, în multe moduri, inamicul cererii. Când preţurile depăşeau 100 de dolari pe baril, avea sens pentru un producător să investească în explorare în regiuni îndepărtate sau dificile precum Arctica, Africa de Vest şi coasta Braziliei, explică The Economist. Pe măsură ce preţurile au coborât, au scăzut şi investiţiile. Proiecte în valoare de 380 de miliarde de dolari au fost îngheţate. În SUA, cheltuielile cu active fixe din industria petrolului s-au redus la jumătate faţă de nivelul de vârf. Otrava s-a răspândit: indicele PMI (bazat pe intenţiile directorilor de achiziţii din companii) a înregistrat în decembrie o contracţie accelerată de-a lungul întregului sector manufacturier american.

    În Brazilia, durerile cauzate de preţurile petrolului companiei naţionale Petrobras au fost exacerbate de un scandal de coprupţie care a cauzat paralizie la cele mai ridicate niveluri ale guvernului.
    Căderea investiţiilor şi preţurilor activelor este cu atât mai distructivă cu cât este mai rapidă. Prăbuşirea preţurilor petrolului când economia mondială este şubredă poate declanşa defaulturi.
    Posibilele revărsări în sistemul financiar sunt greu de evaluat. O mare parte din creşterea de 650 de miliarde de dolari a datoriilor companiilor din lumea emergentă începând cu 2007 este în industriile petrolului şi materiilor prime.

     

     

     

  • Cât costă să călătoreşti prin lume timp de 1 an? Vezi suma exactă!

    Oamenii caută să cutreiere lumea-n lung şi-n lat cheltuind cât mai puţini bani. Îşi planifică vacanţa în cel mai mic detaliu, stau cu ochii pe reduceri, dar oricând este binevenit şi un exemplu concret, o sursă de inspiraţie de la cei cu experienţă în acest domeniu.

    Printre ei se numără şi Lauren din Statele Unite, care a făcut din călătorii un mod de viaţă. Ea a reuşit să viziteze 19 ţări într-un an de zile cu un buget redus. Toate cheltuielile au fost contorizate pe site-ul ei neverendingfootsteps.com, iar în total Lauren a călătorit cu suma de 19,640.73 dolari.

    Citiţi continuarea pe www.one.ro

  • Românii fac cumpărături pe internet de 1,4 mld. euro; cei mai mulţi cumpără haine, electronice sau îşi plătesc facturile online

    Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, cheltuind 1,4 mld. euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în 2014, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS şi de la jucătorii din piaţă.

    Cei mai mulţi cumpă­rători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi, următoarele cele mai căutate produse fiind electronicele, electrocasnicele şi apoi cosmeticele şi produsele de parfumerie, potrivit datelor din piaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii cheltuie 3,5 mld. lei pe cosmetice şi parfumuri

    Cel mai puternic avans, de 5,3%, dublu faţă de piaţă în ansamblul său, îl au vânzările de dermatocosmetice, vândute exclusiv prin farmacii. ♦ Vânzările directe mănâncă un sfert din totalul pieţei de 3,5 mld. lei. ♦ Un singur segment de piaţă, cel al produselor profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică, este pe minus. ♦ Vânzările online „galopează“, cu plus 20% în 2015.

    Românii au cheltuit anul trecut 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF pe baza in­formaţiilor oferite de jucătorii din piaţă.

    Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per an­samblu, care a postat un plus de circa 9% anul trecut, cel mai bun an de după 2008. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a avansat anul trecut cu aproape 9%, însă motor au fost pro­dusele alimentare, al căror TVA s-a redus de la 24% la 9% începând cu data de 1 iunie. Pentru bunuri nealimentare avansul a fost de aproape 3%, similar celui înregistrat de piaţa de cosmetice, produse de îngrijire şi de parfumerie.

    Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele de piaţă, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vân­zările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 mld. lei (780 mil. euro).

    În prezent piaţa de cosmetice din România este una dintre cele mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Record de cheltuieli: Bugetul a cheltuit suplimentar în decembrie 15 miliarde de lei şi a intrat pe deficit

    Bugetul general consolidat a trecut de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie 2015 la un deficit de circa 9 – 10 miliarde de lei la finele lui decembrie (1,3 – 1,4% din PIB).

    Guvernul Cioloş a păs­trat tradiţia chel­tu­ie­li­lor sub­stan­ţiale din ul­ti­ma lună a anului şi a îm­pins-o spre noi di­men­­siuni. Potrivit unor surse, nu mai pu­ţin de 14 – 15 mld. lei (2 – 2,1% din PIB) a cheltuit bugetul consolidat peste chel­tu­ielile curente şi astfel a intrat pe deficit.

    Ministerul Finanţelor nu a comen­tat până la închiderea ediţiei infor­ma­ţiile ZF. Execuţia bugetară la de­cem­brie şi pe 2015 urmează să fie pu­blicată de Fi­nan­­ţe du­pă data de 25 ia­nuarie.

    „Într-o mă­su­ră si­tuaţia poate fi ex­pli­cată astfel: chel­tu­ielile se fac în avans, iar decon­tă­rile la final de an. Cei care au contracte cu statul lucrează şi, du­pă aceea, când u sunt bani îi pri­mesc. Se fac plăţi la final de an atât cât bugetul să nu depăşească deficitul stabilit. Restul se amână pentru anul viitor. Simplu şi cinic“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

    Bugetul pe 2015 a fost con­struit pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), însă, la 11 luni, el se afla pe un ex­cedent de 0,76% din PIB (5,3 mld. lei). Ca să se înca­dre­ze în ţinta de de­fi­cit guvernul a des­chis vis­tieria şi a chel­tuit su­pli­men­tar într-o sin­gură lu­nă 14 – 15 mld. lei (exce­dentul de 5 mld. lei şi 9 – 10 mld. lei care s-au dus în de­ficit), adică cu circa două miliarde de lei peste deficitul prevăzut pe întreg anul 2015 (13 mld. lei).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Al Treilea Război Mondial între China şi Vest este inevitabil?

    În una dintre excursiile lui Margaret Thatcher în Beijing în 1980, liderii chinezi ar fi sperat să pună presiune asupra Marii Britanii să cedeze Hong Kong. Ei au apelat la o tehnică diabolică de persuasiune, şi anume l-au ”privat” pe Dennis Thatcher de gin şi băutură, scrie Telegraph.

    Această anecdotă ne arată că, dacă este nevoie, China este dispusă să întoarcă foaia. David Cameron, prim-ministrul Marii Britanii, cunoaşte foarte bine acest lucru. I-au trebuit ani întregi să recâştige încrederea chinezilor după ce s-a întâlnit în 2012 cu Dalai Lama, ”duşmanul” ideologic de moarte al acestora.

    Prezenţa militară puternică a SUA în Asia a susţinut 70 de ani de stabilitate şi prosperitate, China fiind unul dintre beneficiari. Astăzi, prezenţa militară a SUA este ameninţată de armata chineză, care a ajuns la un nivel tehnologic extrem de ridicat. China a ridicat în ultimii ani pe o insulă imensă baze militare şi laboratoare de cercetare la care nu permite accesul.

    Puterea Chinei creşte într-un ritm greu de înţeles. În primele decenii înainte de Primul Război Mondial, economia Germaniei creştea cu 13% şi cheltuielile cu înarmarea cu 64%. În ultimii 10 ani, economia Chinei a crescut de patru ori, iar cheltuielile cu înarmarea s-au triplat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii au cumpărat maşini de 3,7 miliarde de euro anul trecut

    Peste 2,5 miliarde de euro s-au cheltuit anul trecut pe maşini vechi din import, adică de zece ori mai mult decât pe achiziţia de maşini româneşti, produse de Dacia sau Ford.

    Piaţa auto locală a urcat anul trecut la peste 3,7 miliarde de euro potrivit calculelor ZF, sumă din care 2,5 mld. euro reprezintă achi­ziţia de maşini vechi importate din Eu­ropa de Vest.

    Spre comparaţie, în 2007, anul în care s-a atins maximul pie­ţei auto locale, românii au cumpărat ma­şini în valoare de aproape 6 miliarde de euro.

    Diferen­ţa constă în faptul că la acea vreme piaţa importurilor de ma­şini vechi era evaluată la circa 1,2 mi­liar­de de euro, adică la aceeaşi valoare la care este acum evaluată piaţa de ma­şini noi. Pentru automobilele noi s-a luat în calcul un preţ mediu cu TVA de 15.000 de euro, iar pentru cele vechi de 10.000 de euro.

    Înmatriculările de autoturisme noi au în­re­gistrat anul trecut o creş­te­re de 16% faţă de anul anterior, la aproa­pe 81.200 de uni­tăţi, po­trivit da­te­lor Di­recţiei Regim Per­mise de Con­ducere şi Înre­gis­trare a Vehi­cu­lelor (DRPCIV).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro