BusinessMagazin

Tag: Cariera

  • Alin Chitu revine ca director servicii fiscale la Deloitte

    Deloitte România anunţă că Alin Chitu se alătură practicii de consultanţă fiscală corporativă ca director. Alin Chitu revine la Deloitte, compania unde şi-a început cariera în urmă cu câţiva ani  pe fondul creşterii activităţii practicii de taxe, care a ajuns la o echipă de 150 de specialişti şi în interiorul căreia, anul acesta, au fost promovaţi doi directori.

    Chitu şi-a început cariera în 2005 pe poziţia de consultant fiscal, iar în ultimii ani a fost partener la societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii, unde a dezvoltat practica fiscală a firmei. El a lucrat câţiva ani pentru o altă companie Big 4.

    ”Sunt încântat că Alin a revenit în compania unde a debutat cu ani în urmă, aducând cu sine o expertiză bogată. Suntem încrezători că experienţa şi inteligenţa sa în afaceri vor aduce un plus de valoare echipei de taxe, contribuind la dezvoltarea potenţialului şi competenţelor noastre pe piaţă. Deloitte şi-a propus dintotdeauna să atragă cele mai bune talente, iar oamenii care aderă deja la valorile noastre esenţiale au un atu în plus”, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice Deloitte România.

    Alin Chitu este specializat în consultanţă fiscală pentru companii private, acoperind o gamă largă de servicii privind impozitarea internaţională şi locală, cât şi implicaţiile diverse ale tranzacţiilor.

  • Povestea singurei femei CEO din industria telecom din România

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

    „Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.

    Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.

    De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.

    „Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.

    Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.

    Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.

    Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.

    „România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.
    Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.

  • Povestea clujeanului care şi-a dus afacerea pe trei continente şi conduce peste 600 de oameni

    Cătălin Ştef s-a născut în Maramureş într-o familie de antreprenori. „Cred că ideea de a avea propriul meu business am moştenit-o de la mama mea“, povesteşte antreprenorul de 38 de ani care conduce la nivel global firma de software pe care a dezvoltat-o la Cluj.

    El conduce operaţiunile 3Pillar Global în România, India şi Statele Unite, fiind responsabil de activitatea a peste 600 de oameni. Local, el se ocupă de birourile din Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Cariera mea combină două funcţii aparent contradictorii, dar din punctul meu de vedere absolut complementare: cea de antreprenor şi cea de manager. Momentele-cheie din cariera mea sunt următoarele: am deschis prima companie de produs în 2004. În 2008 aveam deja 40 de angajaţi, ceea ce poate nu sună mult,însă pentru o companie de produs din acea vreme era deja remarcabil. În 2009, după o perioadă în care am resimţit din plin efectele crizei, a avut loc primul exit, urmat de al doilea în 2010, către 3Pillar. Un an mai târziu, am preluat conducerea operaţiunilor globale, asumând, în plus faţă de responsabilitatea centrelor din România pe care le coordonam deja, şi operaţiunile centrelor din India şi SUA. În prezent, conduc operaţiunile din cele trei ţări, sunt în echipa de leadership a companiei la nivel global şi conduc peste 600 de oameni cu profil IT“, spune Cătălin Ştef.

    Cel mai dificil moment al carierei sale a avut loc în 2008, când compania pe care o deţinea şi care livra în special pe piaţa americană a fost puternic afectată de criză. Acest fapt l-a pus în situaţia de a lua decizii radicale, de a restructura echipa şi de a renunţa la colegi. Tot în acea perioadă a reuşit un exit, moment ce a determinat transformarea companiei dintr-o companie de produs într-o companie orientată spre servicii de consultanţă cu valoare adăugată. „Din acel moment am reînceput să consolidăm“, povesteşte Cătălin Ştef. „Cel mai bun moment a fost reprezentat de preluarea operaţiunilor la nivel global ale unei companii internaţionale cu profil IT şi ritm susţinut de creştere, dezvoltarea accelerată a birourilor din România şi India, la câteva sute de angajaţi în fiecare, adaptarea la cultura indiană, dar şi învăţarea şi adoptarea proceselor specifice de management, având în vedere backgroundul meu puternic antreprenorial.“ Intenţionează ca şi peste zece ani viaţa sa profesională să se contureze în jurul domeniului IT. „Sunt sigur că voi dezvolta zona de servicii, dar îmi doresc să dezvolt şi un produs remarcabil.“

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 noiembrie 2016

    COVER STORY: Planurile noul CEO al Orange

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale a Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcusul până la fotoliul de director executiv, despre rezultate obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

     

    FINANCIAR: Cât mai durează creşterea economică

     

    IDEI DE AFACERI: Şantierul din online

    RETAIL: În duel cu brandul Victoria’s Secret

    ANTREPRENORIAT: Băneasa, antrenament pentru extindere peste hotare
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Povestea clujeanului care şi-a dus afacerea pe trei continente şi conduce peste 600 de oameni

    Cătălin Ştef s-a născut în Maramureş într-o familie de antreprenori. „Cred că ideea de a avea propriul meu business am moştenit-o de la mama mea“, povesteşte antreprenorul de 38 de ani care conduce la nivel global firma de software pe care a dezvoltat-o la Cluj.

    El conduce operaţiunile 3Pillar Global în România, India şi Statele Unite, fiind responsabil de activitatea a peste 600 de oameni. Local, el se ocupă de birourile din Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Cariera mea combină două funcţii aparent contradictorii, dar din punctul meu de vedere absolut complementare: cea de antreprenor şi cea de manager. Momentele-cheie din cariera mea sunt următoarele: am deschis prima companie de produs în 2004. În 2008 aveam deja 40 de angajaţi, ceea ce poate nu sună mult,însă pentru o companie de produs din acea vreme era deja remarcabil. În 2009, după o perioadă în care am resimţit din plin efectele crizei, a avut loc primul exit, urmat de al doilea în 2010, către 3Pillar. Un an mai târziu, am preluat conducerea operaţiunilor globale, asumând, în plus faţă de responsabilitatea centrelor din România pe care le coordonam deja, şi operaţiunile centrelor din India şi SUA. În prezent, conduc operaţiunile din cele trei ţări, sunt în echipa de leadership a companiei la nivel global şi conduc peste 600 de oameni cu profil IT“, spune Cătălin Ştef.

    Cel mai dificil moment al carierei sale a avut loc în 2008, când compania pe care o deţinea şi care livra în special pe piaţa americană a fost puternic afectată de criză. Acest fapt l-a pus în situaţia de a lua decizii radicale, de a restructura echipa şi de a renunţa la colegi. Tot în acea perioadă a reuşit un exit, moment ce a determinat transformarea companiei dintr-o companie de produs într-o companie orientată spre servicii de consultanţă cu valoare adăugată. „Din acel moment am reînceput să consolidăm“, povesteşte Cătălin Ştef. „Cel mai bun moment a fost reprezentat de preluarea operaţiunilor la nivel global ale unei companii internaţionale cu profil IT şi ritm susţinut de creştere, dezvoltarea accelerată a birourilor din România şi India, la câteva sute de angajaţi în fiecare, adaptarea la cultura indiană, dar şi învăţarea şi adoptarea proceselor specifice de management, având în vedere backgroundul meu puternic antreprenorial.“ Intenţionează ca şi peste zece ani viaţa sa profesională să se contureze în jurul domeniului IT. „Sunt sigur că voi dezvolta zona de servicii, dar îmi doresc să dezvolt şi un produs remarcabil.“

  • Avocatul clientului în boardul Vodafone

    Ca director customer operations, Ana Alexe este, practic, cea care duce la nivel de board al companiei toate informaţiile importante despre preferinţele clienţilor Vodafone. În cei 17 ani de când lucrează în organizaţie, Ana Alexe a urcat pas cu pas în carieră, iar de la jobul pe care îl avea în call center în studenţie a ajuns să deţină o poziţie în board şi să coordoneze activitatea a peste 1.000 de oameni – de la echipele din call center până la cele de suport sau echipele care au contact direct cu clienţii de business.

    La nivelul unei luni sunt câteva sute de mii de interacţiuni doar cu agenţii (cei care răspund la telefon sau sună clientul), „doar cu colegi care lucrează în contact cu clientul”, spune Ana Alexe, director customer operations, Vodafone România. În online sunt milioane de interacţiuni, dacă sunt luate în calcul şi cele din zona de digital, pentru că tot mai mulţi clienţi preferă această zonă, chiar dacă poate aleg, de pildă, să nu cumpere de pe site. „Zona de digital creşte din ce în ce mai mult. Am lansat chatul din aplicaţia mobilă my Vodafone în urmă cu mai bine de doi ani şi am putut să constatăm că tot mai mulţi preferă acest gen de interacţiune”, spune reprezentanta celui de-al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă. Conform informaţiilor comunicate săptămâna trecută, Vodafone România avea aproape 9.369.000 de clienţi (servicii mobile, servicii de voce şi M2M), la 30 septembrie 2016, în creştere cu circa 315.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, peste 8.683.000 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    Ana Alexe lucrează de 17 ani în cadrul companiei, angajându‑se încă din vremea studenţiei. Povesteşte că şi-a dorit ceva diferit de o facultate obişnuită, de aceea a ales Ştiinţe Politice, la Universitate, secţia de limba engleză. Nu-i era foarte clar la vârsta studenţiei ce anume însemna „altceva”. Şi a ales să nu urmeze calea administraţiei sau a ştiinţelor politice; spune că a ajutat-o foarte mult facultatea din prisma profesorilor, mulţi străini, care i-au imprimat un stil de gândire diferit. „Am făcut foarte multe dezbateri în facultate, ceea ce nu era o practică răspândită la acea vreme. Mi-a format obişnuinţa de a gândi cu capul meu, de a-mi forma o părere despre ceea ce se întâmplă, de a nu lua neapărat de bun un ceva spus de altcineva”. Mărturiseşte că s-a angajat din dorinţa de a acumula experienţă profesională, iar la momentul respectiv şi-a depus CV-ul printat la recepţia Connex; au sunat-o, a trecut printr-o serie de interviuri şi teste şi a fost angajată în departamentul de relaţii cu clienţii. Spune că parcursul de carieră, până la un punct, nu a fost planificat, „pur şi simplu mi-am dorit să fac lucrurile care îmi plac şi să le fac cât pot eu de bine.” Vreme de doi ani a lucrat în call center şi spune că în acea perioadă a învăţat extraordinar de multe „şi cred că mă ajută şi acum în ceea ce fac, pentru că este un contact real cu activitatea de relaţie cu clientul, cu oameni foarte diferiţi. Am învăţat de pildă că trebuie să căutăm o soluţie care să fie potrivită şi inteligibilă pentru un om care poate să fie utilizator de smartphone, bun cunoscător, sau să fie un om care este la primul lui telefon. Sau cineva care a avut o zi proastă. Trebuie să trecem peste felul de a fi propriu, să înţelegem că reprezentăm compania şi nu este nimic personal”.

    Povesteşte că în momentul în care s-a angajat nu se aştepta să înveţe astfel de lucruri, ci voia mai degrabă să vadă ce înseamnă un loc de muncă. „Şi am descoperit un gen de activitate care îmi place foarte mult.” Şi-a dat seama şi că i-ar plăcea rolul de a conduce oamenii şi a mers mai departe – a aplicat pentru o poziţie de team leader, şef de echipă în call center; apoi după care lucrurile „au mers cumva natural; m-am îndreptat spre roluri în care să-mi placă tot timpul activitatea respectivă. Să fac ceva care să consider că are semnificaţie, care este de impact. Pentru mine contează şi dinamica. Partea de operaţiuni legate de clienţi o văd ca fiind extrem de dinamică, extrem de conectată şi cu trendurile din piaţă în general, şi cu tendinţele din tehnologie, dar şi cu ce se întâmplă cu clienţii şi cu aşteptările lor. Totdeauna este ceva nou de făcut, ceva care crează aşteptări, iar dinamismul acesta mi se potriveşte extraordinar, mă ţine în priză”.

    În 2010 s-a gândit că-şi doreşte o experienţă pe o piaţă străină şi a lucrat un an în Vodafone Qatar, decizie legată de dorinţa de a vedea ceva diferit. Spune că a ales intenţionat o piaţă foarte diferită de România, care la acel moment se afla foarte aproape de începutul activităţii organizaţiei, şi din prisma dorinţei sale de a-şi valida competenţele, cum că rezultate sunt legate de faptul că este bună la ceea ce face, nu de faptul că a petrecut suficient de mult timp în companie încât să ştie cum merg lucrurile. A lucrat în Qatar într-o organizaţie cu 250 de angajaţi de 43 de naţionalităţi, cu diferite abordări de business, şi spune că a învăţat foarte multe şi din această experienţă; „cred că m-a făcut mult mai flexibilă, să înţeleg că de la A la B se poate ajunge în feluri foarte diferite şi este foarte OK”.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Raluca Ţintoiu, CEO NN Pensii: „Toleranţa la greşeli este necesară pentru progres, doar cine nu munceşte nu greşeşte”

    Raluca Ţintoiu, CEO NN Pensi şi preşedinte al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR)

    Raluca Ţintoiu conduce din toamna lui 2013 cel mai mare administrator de pensii obligatorii, iar anterior a ocupat, în intervalul 2010-2013, funcţia de managing director, corporate finance advisory în cadrul UniCredit Corporate & Investment Banking.

    Pe parcursul carierei sale a lucrat şi în cadrul diviziei de corporate şi investment banking a ING în România şi la Londra, unde, în perioada 2006-2008, a fost vicepreşedinte în echipa de corporate finance pentru Europa de Est. În primele şase luni ale acestui an, pe segmentul pensiilor facultative, NN a administrat în beneficiul celor 170.838 de participanţi, active în valoare de 677,5 milioane de lei, cu 21,3% mai mari faţă de primele şase luni din 2015. Totodată, pe segmentul pensiilor private obligatorii, NN a înregistrat un avans de 26,3% al activelor nete administrate pentru aproximativ 1,9 milioane de participanţi la Pilonul II, până la 10,1 miliarde de lei, generând o performanţă anualizată de 9,99% de la lansare şi până în luna iunie 2016.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Criza din 2008 a fost un moment dificil pentru întegul sector financiar şi în special pentru investment banking, domeniul în care lucram în momentul respectiv. Am resimţit din plin impactul şi efectele crizei o perioadă de câţiva ani. Pe mine m-a mobilizat ca pe termen scurt să îmi îmbunătăţesc eficienţa şi să mă obişnuiesc să analizez din unghiuri absolut noi diversele probleme financiare pe care clienţii mei începuseră să le aibă. Şi în acelaşi timp m-a mobilizat să îmi creionez un plan de carieră pe un termen mult mai lung decât o făcusem până atunci.

    Mai mult, în perioada crizei am început să îmi pun pentru prima oară serios problema economisirii pentru „zile negre” şi să analizez diverse strategii de investiţii personale cu scopul de a îmi crea o rezervă financiară pentru peste ani. În parte şi datorită acestei preocupări născute atunci, am ajuns câţiva ani mai târziu să lucrez în industria pensiilor private.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Criza mi-a schimbat în primul rând modul în care privesc evoluţia în carieră. Am realizat atunci că agilitatea în gândire şi acţiune şi capacitatea de a învăţa în permanenţă sunt cel puţin la fel de importante ca expertiza tehnică sau experienţa într-un anumit domeniu. Oricât de mult acumulăm şi avansăm în carieră, o doză mare de flexibilitate a devenit absolut necesară în lumea de azi pentru a ne permite să facem salturi rapide atunci când apar schimbări neprevăzute sau oportunităţi. Din zona investiţiilor personale a venit cealaltă mare lecţie a crizei. Preocupându-mă să îmi plasez economiile după regulile din manualele de management al portofoliului am descoperit că, deşi nu dispuneam de resurse importante, există de fapt o gamă mare de oportunităţi de investiţii interesante chiar şi pentru mine. Ca să investeşti pe termen lung, pentru pensie, este însă nevoie de multă disciplină.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Tind să cred că îngădui greşeli câtă vreme nu se întâmplă din rea-voinţă şi nu se repetă. Cred că a greşi este firesc, mai ales atunci când vrem să inovăm şi să ieşim de pe calea bătătorită. Aş spune chiar că toleranţa la greşeli este necesară pentru progres, doar cine nu munceşte nu greşeşte.

    Pe de altă parte, însă, dată fiind natura activităţii noastre, există numeroase zone din munca de zi cu zi unde toleranţa la greşeală este zero. Prin urmare, o preocupare pentru noi este să formăm un mediu controlat care să permită oamenilor să inoveze şi să experimenteze, excluzând însă orce potenţial impact negativ asupra clienţilor şi operaţiunilor.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Medicina sau pedagogia. Cred că acestea sunt nu doar profesii, ci adevărate vocaţii. Cei care decid să le urmeze pot să schimbe cu adevărat în bine viaţa celor din jur, să aibă un impact profund şi poate chiar să imprime, în cazul profesorilor, un set de valori pentru generaţii întregi. Pentru mine e prea târziu să mă mai gândesc la medicină, dar nu exclud posibilitatea de a ajunge să predau la un moment dat. Mi-aş dori ca în viitor să ajung să împărtăşesc şi altora din cunoştinţele şi experienţele acumulate.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu aş fi ales o profesie fără impact, pentru mine este foarte important să simt că munca mea are cu adevărat o influenţă pozitivă asupra altora. Tocmai de aceea, simt că e de datoria mea să îi conving pe oameni să se gândească din timp la viitor şi să înceapă să economisească pentru pensie cât mai devreme.

    CE SFAT AŢI DA TINERILOR LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să ţintească sus, să muncească mult pentru a ajunge unde şi-au propus şi să persevereze, să nu se lase demotivaţi de obstacole sau de dificultăţile pe care le pot întâmpina pe parcurs. Nimic nu este imposibil, dar pentru a realiza ce îţi propui este nevoie de multă determinare şi de cel puţin la fel de mult efort. Îi sfătuiesc, de asemenea, să înceapă să se preocupe de economisire cât mai devreme. Dacă începi de devreme, chiar cu sume mici, câştigurile se acumulează şi, după ani, veni ajunge să îţi fii recunoscător pentru alegere. În plus, deşi domeniul poate părea dificil de înţeles la prima vedere, dacă petreci puţin timp să analizezi opţiunile disponibile, vei descoperi că există de fapt o serie de metode prietenoase pe care le ai la dispoziţie.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Pot. Cred că şi cele mai ambiţioase planuri pot deveni realitate dacă ai voinţă şi încredere în propriile puteri şi în cele ale echipei.

    CARTE: Nu am doar o singură carte preferată, ci o listă întreagă. În general, citesc cu plăcere literatura istorică, geopolitică şi, nu în ultimul rând, cărţi de dezvoltare personală. Topul preferinţelor se schimbă destul de des, în funcţie de noile descoperiri, ale mele sau cele împărtăşite de prieteni.

    PERSONALITATE: În această perioadă este, fără îndoială, Hillary Clinton. O apreciez pentru parcursul politic impresionant pe care şi l-a construit cu tenacitate şi curaj, pentru eleganţa şi înţelepciunea pe care le-a folosit ca să iasă învingătoare din multe situaţii tensionate în decursul anilor şi în special în această campanie prezidenţială fără precedent pentru SUA.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 noiembrie 2016

    COVER STORY: Povestea brandurilor româneşti din vin

    Domeniul vinurilor constituie un studiu de caz special. Pe de o parte este un domeniu cu o îndelungată tradiţie, dar sunt şi afaceri noi, care înfloresc, cu investitori deopotrivă români şi străini. Nu mai puţin de 250 de crame funcţionează acum în România, ţară aflată pe locul şase în topul european al producătorilor de vin şi pe locul 12 la nivel mondial.

    STRATEGIE: Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?

    IDEI DE AFACERI: Povestea finanţistului pasionat de modă
     

    RETAIL: Paşii de expansiune ai Otter: Cluj, Braşov şi… Cehia

    SPECIAL: Povestea miliardarului chinez care vrea să cumpere Hollywoodul
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 noiembrie 2016

    COVER STORY: Laboratul medical al HR-ului

    Există o personalitate dezirabilă sau indezirabilă pentru un post? Ce rol joacă personalitatea angajaţilor în ecuaţia care are drept rezultat profitul firmei? Sunt întrebările la care răspunde Andrei Ion, directorul companiei de talent management care reprezintă în România organizaţia internaţională CEB/SHL Talent Measurement.

    ANALIZĂ: Independenţa artiştilor-antreprenori din teatru

    SPECIAL: Cel de-al 45-lea preşedinte

    STRATEGIE: Un business cu multe exerciţii fizice

    ANTREPRENORIAT: Online-ul, umăr la umăr cu Lipscanii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 noiembrie 2016

    COVER STORY: Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului.

     

    EVENIMENT: Gala CEO Awards 2016

    RETAIL: Ofensiva IKEA pentru România şi întreaga regiune

    ANTREPRENORIAT: Acronim de ţinut minte

    TEHNOLOGIE: Adaptarea la noua realitate digitală

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.