Tag: ajutor

  • Trăia pe străzi şi era dependent de heroină. Astăzi este milionar şi ajută oamenii să aibă grijă de sănătatea lor

    În urmă cu 13 ani, Khalil Rafati trăia pe străzile din Los Angeles şi era dependent de heroină; avea ulcer şi ajunsese la 50 de kilograme. Astăzi, el este milionar.

    Rafati este proprietarul SunLife Organics, un lanţ de magazine care comercializează sucuri naturale şi care s-a extins din Malibu în alte 6 locaţii din Los Angeles.

    Lanţul are clienţi fideli precum David Duchovny sau Anthony Kiedis de la Red Hot Chilli Peppers şi a devenit cunoscut datorită cozilor uriaşe la care oamenii se aşează pentru a cumpăra băuturi numite “Elixirul vieţii” sau “Fericirea”.

    Ajuns la 46 de ani, Rafati a reuşit să creeze într-o perioadă relativ scurtă de timp un imperiu construit pe băuturile despre care spune că i-au salvat viaţa.

    Khalil Rafati descrie incredibila sa poveste în cartea “Am uitat să mor”, o autobiografie care s-a bucurat de mare succes în Statele Unite.

    Aventura lui Rafati a început la Hollywood, acolo unde a deschis o spălătorie auto. Pentru a câştiga ceva bani în plus, el a început să distribuie şi marijuana; dar momentul care i-a definit practic prima parte a vieţii a fost acela în care a încercat pentru prima dată heroina. A devenit repede dependent şi a fost de mai multe ori aproape de moarte.

    În 2003, aflându-se la închisoare, Rafati a înţeles că a atins limita de jos: s-a decis să renunţe la droguri şi să aibă grijă de sănătatea sa, iar momentul în care un prieten i-a explicat beneficiile sucurilor naturale i-a schimbat viaţa. El a început să creeze diferite combinaţii de sucuri, printre care şi “Wolverine” – o băutură cu gust de banane – care a devenit practic semnătura celor de SunLife.

    El a primit 50.000 de dolari din partea unui prieten şi a deschis primul magazin SunLife, în Malibu. Reţeaua numără astăzi 6 astfel de locaţii.
     

  • Ai între 25-35 de ani şi locuieşti cu părinţii? Ce trebuie să faci pentru a-ţi câştiga independenţa financiară

    Din ce în ce mai mulţi tineri locuiesc cu părinţii lor, iar asta nu este neapărat un lucru rău, scrie Inc.com

    Această decizie de a sta cu părinţii îi poate ajuta pe mileniali să-şi mărească averea, totuşi numai dacă banii economisiţi sunt investiţi.

    Potrivit Studiului “Millennial Money Study” realizat de Fidelity Investments arată că 21% dintre tinerii cu vârste între 25-35 de ani intervievaţi trăiesc cu părinţii, în creştere de la 14% în 2014. Iar cei care trăiesc singuri au nevoie de ajutor financiar din partea părinţilor. 

    65% dintre mileniali au spus că au un model de urmat în părinţii lor din punct de vedere financiar faţă de 56% din Generaţia X şi Baby Boombers.

    85% dintre mileniali au început să economisească faţă de 77% în 2014. Însă secretul nu este ca banii să stea într-o bancă, ci trebuie să “lucreze pentru tine”, însă doar puţini dintre tinerii intervievaţi au spus că-i vor investi.

    “Mulţi tineri sunt interesaţi să investească, dar ezită să facă primul pas”, a declarat Kristen Robinson, vicepreşedinte Fidelity, care le recomandă acestora să citească cărţi şi site-uri care să-i ajute să înceapă să cumpere şi să vândă.

    “Găsirea unei modalităţi de a transforma obiceiul de a economisi într-o strategie de investiţii va contribui la câştigarea independeţei financiare” a mai spus Robinson.

  • Două mărci româneşti dezvoltă împreună un produs inedit. Cum arată şi cât costă cămăşile ”Îmbracă-te la patru spiţe”

    Atelierele Pegas şi Braiconf se alătură şi lansează o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclisti, sub numele ”Îmbracă-te la 4 spiţe”. Colecţia este formată din trei modele de cămăşi unisex. Potrivit reprezentanţilor companiilor, acestea sunt create pe baza unei combinaţii între utilitate şi stil. Pentru functionalitate, unele dintre modele au buzunare la spate, plasate în stilul jachetelor profesionale de ciclism, care te ajută să transporţi comod portofelul, cheile, ochelarii de soare sau orice altceva este important pentru tine zi de zi.

     “Special pentru experienţe pe bicicletă şi nu numai, ne-am gândit că benzile reflectorizante te vor ajuta să fii mai vizibil şi mai sigur în jungla urbană. Am pus benzi reflectorizante la îmbinarea mânecii cu umărul şi dacă ridici partea din spate a cămăşii peste zona lombară, vor ieşi la iveală alte două benzi reflectorizante,” explică Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas.

     Cămăşile pentru ciclişti au fost gândite să îmbine perfect aspectul de stil al unei cămăşi cu aspectul funcţional. Cămaşa este deosebit de versatilă, putând fi purtată şi în stilul unui rucsac: pe interior ai două bretele intersectate, putând astfel să transformi cămaşa într-un accesoriu comod şi dichisit, mai ales dacă vremea îţi joacă feste. 

     În fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, urmând ca de anul viitor să transformăm colecţia capsulă într-una de serie, aşteptările fiind să vindem un număr de peste 10. 000 de cămăşi. Preţurile pentru cămăşile colecţiei sunt de 297 de lei şi 327 de lei şi le puteţi găsi în magazinele Pegas şi în magazinele Braiconf din Bucureşti şi din oraşele Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj, Brăila şi Galaţi.

     După patru ani de la relansarea celor mai cunoscute biciclete din anii ‘70-‘80, Atelierele Pegas au adus publicului 15 noi modele special create pentru toată familia. Până în prezent, peste 13.000 de biciclete din noile colecţii Pegas au ajuns la clienţi din ţară şi din Europa.

     În octombrie 2015 proiectul Pegas a trecut la un nivel superior prin atragerea unui investitor de anvergură. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, brandul Pegas îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.

     Producătorul de cămăşi Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR) este o companie românească listată, a cărei istorie a început în urmă cu 66 de ani. Deţine o reţea de 16 magazine în România în oraşe precum: Bucureşti, Brăila, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Oradea şi Timişoara.  În curând, Braiconf va deschide în Bucureşti si un atelier de made to measure – Braiconf  Exclusive Tailoring. În fabrica de la Brăila sunt angajate peste 1000 de persoane, Braiconf fiind cel mai mare angajator autohton în industria textilă.

  • Zitec previzionează venituri în creştere din online marketing

    Producătorul local de aplicaţii online Zitec estimează o creştere cu 25% în acest an a veniturilor generate de serviciile de online marketing, după ce a depăşit deja obiectivul de creştere cu 20% setat la începutul anului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Zitec estimează că îşi va menţine ritmul de dezvoltare a acestei activităţi cu două cifre procentuale şi în 2017.

    “Cifra de afaceri din acest segment va continua să crească şi în anii viitori, în condiţiile în care piaţa locală de servicii digitale este în dezvoltare. Ne propunem să valorificăm avantajul competitiv oferit de faptul că departamentul dedicat beneficiază de posibilitatea de a colabora cu web designeri, dezvoltatori, testeri sau administratori de reţea din cadrul celorlalte departamente, putând astfel să livrăm soluţii end-to-end de o complexitate mai mare”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator Zitec.

    La nivelul structurii veniturilor din această linie de business, compania se concentrează în prezent pe un model bazat pe abonamente flexibile care pot cuprinde servicii de analiză de marketing, SEO, PPC, social media, email marketing, optimizare de rată de conversie, web analytics etc. Mixul între serviciile pe care le oferă este determinat de nevoia clientului în acel moment şi calea optimă pentru a ajunge la îndeplinirea obiectivelor de business.

    Astfel, consultanţii de digital marketing au rol de parteneri pentru businessul online al clientului şi ii oferă acestuia soluţii personalizate pe specificul proiectului său. În ceea ce priveşte mixul de servicii oferite de companie, în cazul clienţilor care sunt la început de drum, de cele mai multe ori, se începe cu analiza şi definirea strategiei prin care site-ul se poate transforma într-un centru de venit. Astfel, iniţial investiţia este orientată către pregătirea site-ului din punct de vedere tehnic, SEO, usability, astfel încât să poată oferi o experienţă relevantă publicului targetat. În faza a doua, serviciile oferite sunt din zona de promovare online, optimizare a mixului de canale de promovare şi a ratelor de conversie.

    “Creşterea faţă de anul trecut este susţinută atât cu ajutorul clienţilor existenţi, care au ales să extindă investiţia în activităţi de promovare online, cât si cu ajutorul clienţilor noi care doresc să genereze venituri din mediul online. Este uşor sa creşti abonamentul de marketing digital atunci când îl priveşti ca pe o investiţie şi nu ca pe o cheltuială, iar experienţa ne-a arătat că mediul online poate ajunge să reprezinte o parte semnificativă dintr-un business. Doar raportându-ne la 2016, avem cazuri de succes cu două sau chiar trei cifre procentuale de creştere în vânzări, pe diverse segmente de business ale clienţilor. Iar rezultatele se traduc prin eforturile constante ale echipei de consultanţi, care ne ajută sa menţinem şi să creştem portofoliul de clienţi. Este foarte important pentru noi ca echipa să fie în permanenţă motivată şi la curent cu ultimele noutăţi din domeniu, fapt pentru care avem programe dedicate menţinerii unui nivel înalt de pregătire”, a declarat Ioana Slobozianu, Head of Online Marketing Zitec.

    Portofoliul de clienţi pentru servicii de online marketing este diversificat, atât la nivel de dimensiuni, cât şi de domenii, printre acestea numărându-se e-commerce, asigurări, restaurante, piese auto, service auto, B2B. De asemenea, compania menţionează că 30% din valoarea serviciilor de online marketing provine de la clienţi internaţionali. Printre clienţii Zitec care beneficiază de acest tip de servicii se numără Paravion, City Grill, TechSoup SUA, Roche, Groupama şi La Fântâna.

    Pentru dezvoltarea extensivă a liniei de business dedicată marketingului online, Zitec oferă o serie de workshopuri gratuite, care au ca scop transmiterea, într-un mod aplicat, a bunelor practici în digital marketing şi se adresează nivelului managerial, în special din e-commerce, din companii româneşti. De asemenea, pentru a creşte nivelul de awareness al soluţiilor digitale, Zitec organizează o serie de evenimente la nivel local, dedicate productivităţii şi creşterii business-urilor în online.

    Zitec este una dintre companiile antreprenoriale româneşti din IT în România specializată pe  dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, precum şi servicii de online marketing. Cu un ritm de creştere anual susţinut, afaceri de 4,5 milioane euro în 2015 şi circa 40% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate pentru parteneri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia sau Olanda, succesul Zitec este confirmat şi pe plan local prin referinţele primite din partea unor clienţi de top, precum PayU, Flanco, Amadeus, Paravion, Depanero, Vector Watch sau Network One Distribution.

     

     

  • Ai între 25-35 de ani şi locuieşti cu părinţii? Ce trebuie să faci pentru a-ţi câştiga independenţa financiară

    Din ce în ce mai mulţi tineri locuiesc cu părinţii lor, iar asta nu este neapărat un lucru rău, scrie Inc.com

    Această decizie de a sta cu părinţii îi poate ajuta pe mileniali să-şi mărească averea, totuşi numai dacă banii economisiţi sunt investiţi.

    Potrivit Studiului “Millennial Money Study” realizat de Fidelity Investments arată că 21% dintre tinerii cu vârste între 25-35 de ani intervievaţi trăiesc cu părinţii, în creştere de la 14% în 2014. Iar cei care trăiesc singuri au nevoie de ajutor financiar din partea părinţilor. 

    65% dintre mileniali au spus că au un model de urmat în părinţii lor din punct de vedere financiar faţă de 56% din Generaţia X şi Baby Boombers.

    85% dintre mileniali au început să economisească faţă de 77% în 2014. Însă secretul nu este ca banii să stea într-o bancă, ci trebuie să “lucreze pentru tine”, însă doar puţini dintre tinerii intervievaţi au spus că-i vor investi.

    “Mulţi tineri sunt interesaţi să investească, dar ezită să facă primul pas”, a declarat Kristen Robinson, vicepreşedinte Fidelity, care le recomandă acestora să citească cărţi şi site-uri care să-i ajute să înceapă să cumpere şi să vândă.

    “Găsirea unei modalităţi de a transforma obiceiul de a economisi într-o strategie de investiţii va contribui la câştigarea independeţei financiare” a mai spus Robinson.

  • Două mărci româneşti dezvoltă împreună un produs inedit. Cum arată şi cât costă cămăşile ”Îmbracă-te la patru spiţe”

    Atelierele Pegas şi Braiconf se alătură şi lansează o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclisti, sub numele ”Îmbracă-te la 4 spiţe”. Colecţia este formată din trei modele de cămăşi unisex. Potrivit reprezentanţilor companiilor, acestea sunt create pe baza unei combinaţii între utilitate şi stil. Pentru functionalitate, unele dintre modele au buzunare la spate, plasate în stilul jachetelor profesionale de ciclism, care te ajută să transporţi comod portofelul, cheile, ochelarii de soare sau orice altceva este important pentru tine zi de zi.

     “Special pentru experienţe pe bicicletă şi nu numai, ne-am gândit că benzile reflectorizante te vor ajuta să fii mai vizibil şi mai sigur în jungla urbană. Am pus benzi reflectorizante la îmbinarea mânecii cu umărul şi dacă ridici partea din spate a cămăşii peste zona lombară, vor ieşi la iveală alte două benzi reflectorizante,” explică Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas.

     Cămăşile pentru ciclişti au fost gândite să îmbine perfect aspectul de stil al unei cămăşi cu aspectul funcţional. Cămaşa este deosebit de versatilă, putând fi purtată şi în stilul unui rucsac: pe interior ai două bretele intersectate, putând astfel să transformi cămaşa într-un accesoriu comod şi dichisit, mai ales dacă vremea îţi joacă feste. 

     În fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, urmând ca de anul viitor să transformăm colecţia capsulă într-una de serie, aşteptările fiind să vindem un număr de peste 10. 000 de cămăşi. Preţurile pentru cămăşile colecţiei sunt de 297 de lei şi 327 de lei şi le puteţi găsi în magazinele Pegas şi în magazinele Braiconf din Bucureşti şi din oraşele Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj, Brăila şi Galaţi.

     După patru ani de la relansarea celor mai cunoscute biciclete din anii ‘70-‘80, Atelierele Pegas au adus publicului 15 noi modele special create pentru toată familia. Până în prezent, peste 13.000 de biciclete din noile colecţii Pegas au ajuns la clienţi din ţară şi din Europa.

     În octombrie 2015 proiectul Pegas a trecut la un nivel superior prin atragerea unui investitor de anvergură. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, brandul Pegas îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.

     Producătorul de cămăşi Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR) este o companie românească listată, a cărei istorie a început în urmă cu 66 de ani. Deţine o reţea de 16 magazine în România în oraşe precum: Bucureşti, Brăila, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Oradea şi Timişoara.  În curând, Braiconf va deschide în Bucureşti si un atelier de made to measure – Braiconf  Exclusive Tailoring. În fabrica de la Brăila sunt angajate peste 1000 de persoane, Braiconf fiind cel mai mare angajator autohton în industria textilă.

  • Cum a reuşit o fetiţă de 11 ani să facă 11 milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.

    BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.

    După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.

    Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.

    Citeşte şi povestea lui Povestea lui Mark Cuban, creatorul emisiunii “Shark Tank”, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari

  • Cum să creşti un geniu. “Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii supradotaţi”

    Cum trebuie stimulaţi copiii supradotaţi şi ce anume îi ajută să-şi atingă potenţialul? Sunt universităţi care au dezvoltat programe speciale pentru susţinerea copiilor şi tinerilor cu abilităţi cognitive ieşite din comun. Un studiu întins pe mai multe zeci de ani dezvăluie ce trebuie făcut pentru a stimula copiii care vor ajunge oamenii de ştiinţă ai secolului XXI.

    Anul 1968, o zi călduroasă de vară: profesorul Julian Stanley întâlneşte un copil, de 12 ani sclipitor, dar în acelaşi timp şi extrem de plictisit, pe nume Joseph Bates. Elevul din Baltimore era atât de avansat faţă de colegii săi din clasa de matematică încât părinţii aranjaseră ca el să urmeze un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins, acolo unde Stanley era profesor. Dar nici asta nu părea a fi de ajuns pentru tânărul Bates: pentru a scăpa de mediocritate, el luase decizia de a preda limbajul de programare FORTRAN studenţilor pe cale de absolvire.

    Neştiind cum să procedeze cu Bates, profesorul său de informatică îi făcuse cunoştinţă cu Stanley, binecunoscut pentru activitatea sa în domeniul performanţei cognitive. Pentru a afla mai multe despre copil, acesta l-a supus unui număr de teste precum examenul de admitere la facultate (SAT), rezervat în mod normal celor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

    Scorul obţinut de Bates a fost mult peste media obţinută de candidaţii de la Johns Hopkins, aşa că profesorul a decis să caute o şcoală care să ofere cursuri avansate de  matematică şi ştiinţă; atunci când planul său a dat greş, Stanley a convins conducerea universităţii să îl accepte pe tânărul de 12 ani ca student. În lucrările sale ulterioare, Julian Stanley a face referire la Bates ca „studentul zero“ din cadrul Studiului Precocităţii Matematice; acest experiment avea să transforme modul în care tinerii supradotaţi sunt identificaţi şi susţinuţi de sistemul american de educaţie.

    Experimentul realizat de Julian Stanley reprezintă cel mai longeviv studiu al intelectului copiiilor, urmărind evoluţia şi activitatea a peste 5.000 de subiecţi timp de 45 de ani. Cantitatea uriaşă de date generată de-a lungul anilor a dus la scrierea a peste 400 de lucrări ştiinţifice şi a oferit aspecte unice în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM) şi altele.

    În martie 1972, Julian Stanley a strâns 450 de copii cu vârste între 12 şi 14 ani şi le-a dat un test de matematică. „Prima mare surpriză a fost să văd atât de mulţi adolescenţi care pot rezolva probleme pe care nu le mai întâlniseră“, explică Daniel Keating, la acea vreme doctorand în cadrul Universităţii Johns Hopkins. „A doua a fost să văd că mulţi dintre cei adunaţi au obţinut rezultate mai bune decât alţi studenţi care se aflau deja pe băncile facultăţii.“

    Stanley nu imaginase experimentul ca un proiect care să se întindă pe zeci de ani, dar după primul interviu de follow-up, la cinci ani după examen, un coleg pe nume Benbow i-a propus să extindă studiul astfel încât să poată urmări subiecţii de-a lungul vieţii, adăugând factori precum interese, preferinţe dezvoltate şi starea generală de bunăstare. „Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii performanţi în domeniul ştiinţelor exacte“, subliniază şi Cristoph Perleth, psiholog la Universitatea Rostock din Germania.

    Atunci când Stanley a demarat experimentul său, alegerile erau destul de limitate pentru adolescenţii cu o inteligenţă peste medie din Statele Unite, aşa că el a căutat un mediu care să favorizeze talentul. „Era evident pentru Julian că identificarea potenţialului nu este suficientă; acesta trebuie dezvoltat într-un mod corespunzător pentru a menţine interesul activ“, povesteşte Linda Brody, care a participat la studiu alături de Stanley şi conduce, în prezent, un program similar la Johns Hopkins.

    La început, atenţia a fost împărţită egal între elevi; părinţii altor copii au început însă să îi scrie lui Stanley după ce auziseră de rezultatele obţinute cu Joseph Bates. Până la vârsta de 17 ani, Bates luase deja licenţa şi masterul în informatică şi urma cursuri de doctorat la Universitatea Cornell din Ithaca. Ani mai târziu, în rolul de profesor la Carnegie Mellon, el avea să devină unul din pionerii inteligenţei artificiale. „Eram destul de timid, iar presiunea exercitată la liceu nu m-ar fi ajutat prea mult“, spune Joseph Bates, ajuns la vârsta de 60 de ani. „Dar la facultate, alături de alţi tocilari m-am potrivit perfect, chiar dacă eram mult mai tânăr.“

    Atunci când primii absolvenţi ai programului şi-au atins potenţialul maxim, a devenit clar cât de mare este diferenţa dintre aceştia şi restul societăţii. Mulţi dintre cei care inovează în ştiinţă, tehnologie sau cultură sunt chiar cei identificaţi devreme, prin programe aşa cum este cel lansat de Stanley la Universitatea Johns Hopkins. Printre cei care au absolvit se numără Mark Zuckerberg, Sergey Brin şi chiar Stefani Germanotta, cunoscută mai bine sub numele de scenă Lady Gaga.

     

  • Orbii vor putea să „vadă” graţie unui dispozitiv revoluţionar dezvoltat de aceşti liceeni români. “Nu ne aşteptam să meargă atât de bine“

    Ce „văd“ nevăzătorii sau poate cum visează? Sunt întrebări care apar de-a lungul vieţii şi la care au răspuns unii scriitori sau cercetători de-a lungul anilor. Cum ar putea percepe nevăzătorii culorile? La această întrebare a încercat să răspundă Tudor Popa, fondator al proiectului Oculus Mitra, o pereche de ochelari ce permit nevăzătorilor să distingă şi să aprecieze distanţele şi să se deplaseze în siguranţă fără însoţitor. Cu acea întrebare în minte, Tudor Popa a găsit un răspuns, răsfrângerea culorilor, care sunt compuse din procente RGB, în procente de mirosuri. Toate bune şi frumoase, numai că în urma unei întâlniri cu un nevăzător pe nume George totul s-a schimbat.

    Este un ţel lăudabil ca persoanele nevăzătoare să poată distinge culorile, însă, mai important de atât, ei au nevoie de un dispozitiv care le poate spune distanţa faţă de un obiect, un gadget cu ajutorul căruia s-ar putea deplasa în siguranţă din punctul A în punctul B. „Am înţeles că nu distingerea culorilor este prioritatea unui nevăzător, ci deplasarea în siguranţă. Să meargă în linie dreaptă, să ştie dacă sunt pericole pe drum, cum ar fi obiecte cu temperatură ridicată, ca plita de aragaz“, spune Popa. Deocamdată au renunţat la funcţia de detectare a culorilor şi s-au axat doar pe abilitatea de a distinge distanţa şi deplasarea în siguranţă. Pentru acest proiect, Tudor Popa a adunat câţiva oameni în jurul lui, liceeni ca şi el: Alex Simion, care se ocupă de dezvoltare şi producţie, Miruna Gafencu, marketing şi dezvoltare, Adrian Conete, designer, şi Diana Canghizer, PR. Cei care vor să-i ajute pe nevăzători „să vadă“ vor da bacul anul viitor.

    Am discutat cu Tudor Popa şi Miruna Gafencu deasupra unor răcoritoare şi niciun moment nu şi-au trădat vârsta. Mi-au povestit cum vor să-i ajute pe nevăzători, cum oamenii iau de-a gata vederea şi că poate ar trebui să apreciem mai mult acest simţ; am vorbit despre business plan, producţie şi tehnologie. Totul a început în decembrie anul trecut şi în mai puţin de o lună aveau gata un prototip, „o plăcuţă cu toţi senzorii şi cu procesorul pe afară“, spune Popa; „apoi le-am montat pe o pereche de ochelari de la cinema, cu fire care atârnau pe afară“, adaugă Miruna Gafencu. „Implementarea a fost rapidă pentru că am gândit-o cu mult timp înainte“, a continuat Tudor Popa.

    Au investit primii bani câştigaţi în urma unui concurs de antreprenoriat, apoi au organizat un eveniment de fundraising unde au strâns 1.000 de dolari, care au fost investiţi în continuare în dezvoltare. Au creat primul prototip purtabil şi l-au testat la o şcoală de nevăzători din Bucureşti, unde „am avut un şoc pozitiv. Nu ne aşteptam să meargă atât de bine“.

    Cum funcţionează? Ochelarii sunt dotaţi cu mai mulţi senzori care detectează mişcarea şi distanţa, apoi aceste date sunt colectate şi procesate de software, care transformă informaţia în sunete. Practic, scăderea sau creşterea frecvenţei şi intensitatea sunetelor îl ghidează pe cel care poartă ochelarii; sunt emise sunete şi atunci când persoana se abate de la direcţie, fie dreapta, fie stânga. „În urma feedbackului primit am învăţat că produsul nostru trebuie să fie personalizabil. Unii ne-au zis că vor să se audă mai repede, alţii mai rar, alţii că vor să audă de la o distanţă mai mare. Vrem să facem o serie de setări pe care le poţi schimba. În plus, pentru variantele viitoare vrem să implementăm comunicarea şi pe alte canale senzoriale pentru că acum ar putea fi prea multă informaţie de perceput pe un singur canal. Haptic ar fi următorul canal pe care am vrea să ne concentrăm“, afirmă Popa. Tot el povesteşte că se gândesc şi să înlocuiască sunetele cu o voce care i-ar spune purtătorului exact ce se întâmplă, de pildă că se apropie o maşină sau că în faţă este un scaun.

    Drumul parcurs până acum nu a fost doar lin, iar un moment la care fac referire adolescenţii implică lucrul de cinci ore cu freza într-un material de plastic. „Cu două zile înainte de un concurs, s-a ars un senzor la ochelari şi Tudor umbla de zor cu mama lui prin oraş după un senzor în timpul weekendului când nu erau magazinele deschise“, povesteşte Miruna. „Am improvizat cu un senzor mai vechi, mai mare. Am stat ore în şir cu freza în plastic ca să reuşim să-l facem. Au fost nişte zile grele înainte de concurs. Nu mă aşteptam să avem totul gata la timp. Ne trezeam, lucram şi ne culcam, asta ne era toată ziua“, continuă el.

    Designul produsul a fost proiectat de Adrian Conete şi este realizat cu ajutorul unei imprimante 3D. Pentru eventuala producţie se uită tot către România, unde vor să creeze locuri de muncă şi locuri de practică pentru studenţii care vor să înveţe. Pentru a putea pune pe picioare operaţiunea (producerea de mai multe perechi de ochelari pentru o testare mai amplă) „am avea nevoie cam de 30.000 de euro“.

    Costul de producţie a unei perechi de ochelari se situează acum undeva la 200 de dolari, iar preţul de vânzare s-ar plasa la 400 de euro. Astfel, tinerii vor să aibă o variantă finală la sfârşitul lui 2016 şi au în plan să vândă 500 de bucăţi în primul an pe piaţa din România, apoi să se extindă către alte pieţe europene. Previzionează venituri de peste 500.000 de euro după al treilea an de funcţionare, iar piaţa le permite, având în vedere că 4% din populaţia planetei este nevăzătoare, potrivit lui Tudor Popa.

    Acum se pregătesc de următoarea etapă a concursului Junior Achievement, finala europeană ce se va desfăşura la sfârşitul acestei luni în Elveţia, unde au şi organizat un alt test pentru nevăzători şi unde speră să întâlnească oameni dornici să investească în invenţia lor. Mai departe, vor să meargă către programare. Spun că nu-i interesează foarte mult afacerile, dar Tudor Popa recunoaşte că „ai căruţa (invenţia – n.r.), dar ai nevoie şi de cai, care sunt businessul“.

  • Povestea omului care a fondat cea mai mare companie de curierat din lume

    James Casey este fondatorul UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi.

    James Casey, cel mai mare frate dintr-o familie cu patru copii, s-a născut pe 29 martie 1888 şi a fost nevoit să muncească de la o vârstă fragedă. La doar 11 ani s-a văzut nevoit să renunţe la şcoală pentru a putea ajuta financiar familia. A fost curier pentru un magazin, apoi pentru o companie de de mesagerie, iar la 15 ani, alături de alţi doi colegi, a avut parte de prima experienţă de business în domeniul curieratului.

    Însă anul 1907 avea să fie unul marcant pentru el; pe 28 august a fondat, la doar 19 ani, alături de prietenul său Claude Ryan, American Messenger Company, ce avea să se transforme în UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi. 

    Au început într-o pivniţă din Seattle cu un împrumut de 100 de dolari; livrau colete mergând pe jos sau cu bicicleta. Primii angajaţi au fost alţi adolescenţi, în căutare de variante de a câştiga bani. În 1913, competiţia de pe piaţă l-a împins pe Casey să unească forţele firmei sale cu afacerea Motorcycle Messengers, a lui Evert McCabe; compania formată în urma fuziunii a fost numele de Merchants Parcel Delivery. Prima maşină utilizată pentru livrare a fost Ford Model T. Odată cu această unire, şi operaţiunile companiei s-au îndreptat doar către livrarea de pachete şi mai puţin pe livrarea de mesaje, din cauza apariţiei şi dezvoltării serviciului de telefonie.

    Compania s-a dezvoltat şi în 1919 a făcut pasul în afara oraşului Seattle, în Oakland, California, şi şi-a schimbat numele în United Parcel Service. Trei ani mai târziu, compania a realizat şi prima achiziţie, cumpărând o companie de curierat din Los Angeles. În 1929, UPS a introdus şi serviciul de livrare a produselor via aeronave, însă au fost nevoiţi să renunţe la această divizie de afaceri din cauza crizei din 1930. Tot atunci a fost deschis şi un birou la New York.

    Compania a continuat să crească în următorii ani, iar în 1975 a fost prima firmă de curierat care se putea lăuda că livra produse către toate adresele din cele 48 de state continentale ale Statelor Unite ale Americii.

    James Casey a spus de multe ori că-şi datorează succesul mamei sale, Annie Casey, care a reuşit să ţină familia unită după ce tatăl lui James a murit. A ţinut atât de mult la o familie unită încât în 1966 a creat un program caritabil care ajuta copiii orfani.

    Antreprenorul era convins că un om care lucrează pentru el este mai mult decât un angajat şi a fost unul dintre primii oameni din America care au implementat un program de împărţire a profitului. În prezent, majoritatea acţiunilor UPS sunt deţinute de manageri sau pensionari care au lucrat în companie.  James E. Casey a murit la vârsta de 95 de ani, pe 6 iunie 1983, iar la acel moment averea sa era estimată la 100 de milioane de dolari.