BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cea mai mare sală de clasă din lume. 100.000 de români au urmat cursurile

    CONTEXT: Competenţele de reţelistică sunt foarte căutate pe piaţă, în toate sectoarele. Reprezentanţii Cisco România subliniază că, datorită fenomenului digitalizării, într-un fel toate companiile devin companii de tehnologie, iar reţeaua se află în centrul multor strategii digitale, necesarul de resursă umană care să o gestioneze fiind astfel în continuă creştere.

    DECIZIE:
    Compania de tehnologie Cisco Systems a lansat în urmă cu aproximativ două decenii, la nivel global, programul Cisco Networking Academy (NetAcad), care oferă studenţilor bazele pentru o carieră digitală.

    CONSECINŢE:
    Reducerea decalajului care există în prezent între locurile de muncă din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa, oferind studenţilor cursuri de formare a competenţelor IT.

    „La puţin peste zece ani de la înfiinţare, Cisco devenea un jucător important în domeniul tehnologiei. Ne-am dat seama că foarte curând cererea de competenţe în reţelistică va depăşi oferta  dacă nu se va face ceva pentru a stimula cât mai mulţi oameni să devină ingineri de reţea. Am început prin donaţii de echipamente de reţea la şcolile din Silicon Valley, în 1997, şi atunci a demarat oficial programul Cisco Networking Academy în lume”, descrie Dorin Pena, general managerul Cisco România, factorii care au stat la baza creării programului NetAcad al companiei. Lansat şi în România în 1998, acesta şi-a propus să reducă decalajul dintre locurile de muncă din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa.

    „Ne-am dorit ca acest program să fie accesibil cât mai multor tineri, de aceea am colaborat încă de la început cu mediul academic pentru a dezvolta şi furniza un curriculum”, exlică general managerul Cisco România. Programul este disponibil la nivel naţional şi poate fi adoptat de orice şcoală şi universitate, iar de la lansarea acestuia şi până în prezent, aproximativ 100.000 de studenţi români au urmat diverse cursuri din cadrul acestuia; numărul lor ajunge, în fiecare an, la aproximativ 12.000. La nivel internaţional, numărul studenţilor care au participat la program până în prezent a ajuns la 7,8 milioane, din 180 de ţări.

    „Peste 1,2 milioane de studenţi se înscriu în fiecare an în acest program la nivel internaţional. Datorită platformei de e-learning, acelaşi conţinut de curs este oferit pe tot globul. Într-un fel, Cisco Networking Academy a devenit cea mai mare sală de clasă din lume”, descrie Dorin Pena programul, pe care el însuşi l-a urmat. „Există absolvenţi care ajung să lucreze la Cisco, de fapt atât eu, cât şi systems engineer managerul din cadrul Cisco România suntem foşti absolvenţi NetAcad. Cu toate acestea, scopul programului nu este de a instrui oamenii pentru Cisco”, precizează Pena. Valoarea investiţiilor direcţionate în NetAcad a ajuns, la nivel global, la peste 3 miliarde de dolari şi au fost direcţionate în instrumente de lucru, resurse şi susţinere oferită studenţilor, şcolilor şi instructorilor.

    Deşi compania nu defalchează acest număr pe ţări, general managerul Cisco precizează că în România valoarea acestor contribuţii depăşeşte 25 de milioane de euro.

    „Totuşi, aceasta este doar o faţetă a medaliei. Valoarea reală provine din beneficiile pe care programul le oferă participanţilor în ceea ce priveşte o viitoare carieră în IT. Aceştia se pot familiariza cu domeniile IT&C care cunosc o dezvoltare accelerată şi sunt foarte căutate pe piaţa muncii, îşi pot construi o carieră care le oferă perspective bune atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor”, adaugă general managerul Cisco România. Potrivit studiilor Cisco, 70% dintre cei care termină cursurile companiei obţin noi locuri de muncă sau mai bune, primesc responsabilităţi sporite şi câştigă salarii mai mari.

    NetAcad în România a fost lansată în decembrie 1998, când a fost înfiinţată prima academie regională RoEduNet Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti. Un an mai târziu, a început pregătirea primilor 20 de instructori la academia regională RoEduNet Bucureşti. Ulterior RoEduNet Bucureşti – Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnica Bucureşti a fost autorizat drept centru de instruire regională pentru academiile regionale din 15 ţări. Prima academie locală şi-a început activitatea la Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” din Bucureşti, pe 4 mai 1999. La scurt timp după aceea, Colegiul Naţional „Unirea” din Focşani a început să predea elevilor curricula Cisco. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare, a început să funcţioneze din vara anului 2000 şi un centru de pregătire în networking realizat în colaborare cu Cisco România. În ceea ce priveşte modalitatea de funcţionare a programului în prezent, curricula este livrată prin intermediul unei platforme cloud de e-learning, care poate fi adaptată la nevoile a milioane de studenţi şi instructori conectaţi. Cursurile sunt disponibile în peste 20 de limbi. În general, acestea au între 8 şi 14 sesiuni, dar în funcţie de specializarea studiată, de nivelul de pregătire a cursantului, de capacitatea de asimilare a informaţiilor şi disponibilitatea de a veni la cursuri, numărul sesiunilor poate varia.

    Iar dacă în 1999 în cadrul academiilor era predat un singur curs Cisco, în prezent, programul oferă 20 de cursuri, inclusiv pe teme de foarte mare actualitate, precum securitate, IoT (Internet of Things), introducere în IT&C, reţele, securitate cibernetică, sisteme de operare (cursuri de Linux la niveluri diferite de pregătire, cu certificările respective), programare.

    „În prezent, programul s-a diversificat foarte mult, în concordanţă cu aşteptările şi cu cerinţele din domeniul IT. Angajatorii caută oameni care nu doar că înţeleg tehnologia, ci pot face legătura între afaceri şi tehnologie  adică înţeleg nevoile companiei şi le pot traduce în soluţii tehnologice”, descrie general managerul Cisco România evoluţia programului.

    Absolvenţii cursurilor NetAcad obţin competenţe de bază în reţelistică şi sunt capabili să proiecteze, să construiască şi să opereze reţele cu până la 100 de terminale, explică Pena. „Vrem să aducem oamenii în contact cu tehnologia indiferent de locul în care se află şi să-i familiarizăm cu unul dintre cele mai interesante domenii IT: reţelistica”, spune el.

    Legat de IoT, studenţii învaţă principiile de bază ale platformelor big data; studiul sistemelor de operare îi ajută să obţină competenţe în instalarea, configurarea şi depanarea calculatoarelor şi dispozitivelor mobile. „Mai mult decât atât, pe lângă competenţe IT, absolvenţii NetAcad îşi dezvoltă şi competenţe sociale (comunicare în public, relaţionare/colaborare, capacitatea de a rezolva probleme etc.)”, adaugă Pena.

    El observă că, faţă de acum 10-15 ani, competenţele de bază ale unui inginer de reţea s-au extins şi includ programabilitatea şi crearea de prototipuri, cu specializare în securitate, cloud, automatizare, IoT, programabilitatea reţelelor şi proiectarea complexă a reţelelor. „Ne pregătim pentru o nouă categorie de ingineri, care sunt capabili să integreze hardware, software, reţele, securitate şi Internet of Things. Datorită varietăţii de programe pe care le oferă NetAcad, fiecare cursant îşi poate alege una sau mai multe direcţii de dezvoltare”, descrie Pena aplicabilitatea cursurilor în contextul actualelor cerinţe.

    „Curricula NetAcad este concepută să ofere o experienţă de învăţare combinată, care să răspundă nevoilor în schimbare atât din partea studenţilor, cât şi a angajatorilor. Abordarea combinată înseamnă că studenţii obţin experienţă din lumea reală şi învaţă prin practică, în laborator”, explică Pena.

    Potrivit general managerului de la Cisco România, programul oferă studenţilor bazele pentru o carieră digitală, de care este atât de nevoie, în contextul actual, în care organizaţiile se gândesc la modul în care pot digitaliza operaţiunile, de la producţie la retail, de la oraşe inteligente, la logistică: „Acest proces necesită o forţă de muncă în permanentă adaptare şi recalificare pentru a răspunde cerinţelor în schimbare de pe piaţă”.

  • Cutremur total în lumea de business: Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea

    Chatbotul, dronele şi blockchainurile se numără printre ultimele tendinţe tehnologice la nivel global. Cum se adaptează companiile de pe piaţa locală LA aceste schimbări şi la ce pericol se expun în cazul unei transformări prea lente? 

    „Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, declară Aurelia Costache, partener al EY România şi lider al departamentului de asistenţă în afaceri.

    Un studiu realizat de Constellation Research arată că, începând cu anii 2000, 52% din companiile care au apărut în Forbes 500 au fost afectate semnificativ ca urmare a impactului tehnologiei.

    Potrivit reprezentanţilor EY, tehnologia disruptivă este tehnologia care poate provoca un cutremur în zona de aplicabilitate, prin scăderea interesului pentru produse, servicii şi scoaterea de pe piaţă a unor companii foarte mari şi crearea de produse, servicii şi industrii noi. Pe plan local, pe lângă exemplele clasice de tehnologii disruptive cu impact major asupra pieţei, cum ar fi Uber în domeniul transportului public şi Airbnb în industria hotelieră, Răzvan Popescu, innovation & intelligent automation lead la EY, susţine că dronele reprezintă ultimul trend în mai multe sectoare, precum cel al asigurărilor. „Am fost plăcut surprins când am văzut companii din domeniul asigurărilor din România care au folosit drone pentru emiterea poliţelor pentru locuinţe sau pentru verificări în cazul daunelor din sectorul agricol“, a spus el, cu ocazia prezentării studiului Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive?, realizat de firma de audit şi consultanţă EY pe un eşantion de 310 de lideri ai organizaţiilor locale, în perioada ianuarie – februarie 2018.

    Un exemplu vine şi din piaţa internaţională. Compania britanică Graham Construction a reuşit, cu ajutorul dronelor, să reducă timpul de colectare a datelor de şase ori, de la trei zile la jumătate de zi, şi să economisească 5.000 de euro într-un singur proiect cu un randament al investiţiei de câteva luni.

    De altfel, reprezentantul EY crede că „există trei tehnologii care vor avea un impact semnificativ în business în următorii ani: chatbot – aplicaţii care comunică cu clienţii, dronele – care pot reduce timpul de intervenţie în unele industrii, şi blockchain – unde folosirea criptomonedelor va avea un impact semnificativ în multe industrii”. Popescu exemplifică beneficiile utilizării tehnologiei chatbot (inteligenţă artificială creată pentru a interacţiona cu clienţii unei companii) cu o companie de pe piaţa internaţională, Amtrak, o companie din SUA cu peste 20.000 de angajaţi, care activează în domeniul transportului public feroviar. Compania a realizat, într-un singur an, folosindu-se de tehnologia chatbot, prin intermediul robotului Julie, reduceri de costuri de peste un milion de dolari şi o creştere cu 25% a numărului de rezervări.

    Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor disruptive implică şi anumite riscuri. Conform aceluiaşi studiu realizat de Constellation Reaserch, costurile anuale ale criminalităţii digitale şi ale furtului de proprietate intelectuală se ridică la 350-540 miliarde de euro.

    Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluţie industrială. Majoritatea companiilor (263) se află în primul stadiu, în care exploatează produsele şi serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. În cel de-al doilea stadiu se regăseşte un grup mai mic, de 42 de companii care şi-au asumat transformarea digitală şi care formează o cultură a inovaţiei în interiorul companiei. Ultimul stadiu cuprinde doar cinci companii, cele care s-au transformat deja şi care şi-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare. Conform studiului EY, atât la nivel global, cât şi pe plan local, proporţia dintre companiile care se consideră bine şi foarte bine pregătite şi cele care nu se cred pregătite sau prea puţin pregătite pentru schimbările disruptive este aproximativ egală. În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face faţă schimbărilor disruptive, însă reprezentanţii EY consideră că nivelul de pregătire pentru schimbare este, de fapt, mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea iniţială, atunci când se iau în calcul iniţiativele specifice de leadership, cultură, inovaţie şi deschidere la ce se întâmplă în exterior.

    Atât în România, cât şi la nivel global, doar 36% dintre companii identifică şi evaluează semnele care pot indica tendinţe în stadiu incipient. 54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă iniţiative privind stimularea angajaţilor pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii angajaţii îşi pot aloca timp pentru a inova.

  • Un cutremur aşteptat în business

    „Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, declară Aurelia Costache, partener al EY România şi lider al departamentului de asistenţă în afaceri.

    Un studiu realizat de Constellation Research arată că, începând cu anii 2000, 52% din companiile care au apărut în Forbes 500 au fost afectate semnificativ ca urmare a impactului tehnologiei.

    Potrivit reprezentanţilor EY, tehnologia disruptivă este tehnologia care poate provoca un cutremur în zona de aplicabilitate, prin scăderea interesului pentru produse, servicii şi scoaterea de pe piaţă a unor companii foarte mari şi crearea de produse, servicii şi industrii noi. Pe plan local, pe lângă exemplele clasice de tehnologii disruptive cu impact major asupra pieţei, cum ar fi Uber în domeniul transportului public şi Airbnb în industria hotelieră, Răzvan Popescu, innovation & intelligent automation lead la EY, susţine că dronele reprezintă ultimul trend în mai multe sectoare, precum cel al asigurărilor. „Am fost plăcut surprins când am văzut companii din domeniul asigurărilor din România care au folosit drone pentru emiterea poliţelor pentru locuinţe sau pentru verificări în cazul daunelor din sectorul agricol“, a spus el, cu ocazia prezentării studiului Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive?, realizat de firma de audit şi consultanţă EY pe un eşantion de 310 de lideri ai organizaţiilor locale, în perioada ianuarie – februarie 2018.

    Un exemplu vine şi din piaţa internaţională. Compania britanică Graham Construction a reuşit, cu ajutorul dronelor, să reducă timpul de colectare a datelor de şase ori, de la trei zile la jumătate de zi, şi să economisească 5.000 de euro într-un singur proiect cu un randament al investiţiei de câteva luni.

    De altfel, reprezentantul EY crede că „există trei tehnologii care vor avea un impact semnificativ în business în următorii ani: chatbot – aplicaţii care comunică cu clienţii, dronele – care pot reduce timpul de intervenţie în unele industrii, şi blockchain – unde folosirea criptomonedelor va avea un impact semnificativ în multe industrii”. Popescu exemplifică beneficiile utilizării tehnologiei chatbot (inteligenţă artificială creată pentru a interacţiona cu clienţii unei companii) cu o companie de pe piaţa internaţională, Amtrak, o companie din SUA cu peste 20.000 de angajaţi, care activează în domeniul transportului public feroviar. Compania a realizat, într-un singur an, folosindu-se de tehnologia chatbot, prin intermediul robotului Julie, reduceri de costuri de peste un milion de dolari şi o creştere cu 25% a numărului de rezervări.

    Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor disruptive implică şi anumite riscuri. Conform aceluiaşi studiu realizat de Constellation Reaserch, costurile anuale ale criminalităţii digitale şi ale furtului de proprietate intelectuală se ridică la 350-540 miliarde de euro.

    Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluţie industrială. Majoritatea companiilor (263) se află în primul stadiu, în care exploatează produsele şi serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. În cel de-al doilea stadiu se regăseşte un grup mai mic, de 42 de companii care şi-au asumat transformarea digitală şi care formează o cultură a inovaţiei în interiorul companiei. Ultimul stadiu cuprinde doar cinci companii, cele care s-au transformat deja şi care şi-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare. Conform studiului EY, atât la nivel global, cât şi pe plan local, proporţia dintre companiile care se consideră bine şi foarte bine pregătite şi cele care nu se cred pregătite sau prea puţin pregătite pentru schimbările disruptive este aproximativ egală. În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face faţă schimbărilor disruptive, însă reprezentanţii EY consideră că nivelul de pregătire pentru schimbare este, de fapt, mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea iniţială, atunci când se iau în calcul iniţiativele specifice de leadership, cultură, inovaţie şi deschidere la ce se întâmplă în exterior.

    Atât în România, cât şi la nivel global, doar 36% dintre companii identifică şi evaluează semnele care pot indica tendinţe în stadiu incipient. 54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă iniţiative privind stimularea angajaţilor pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii angajaţii îşi pot aloca timp pentru a inova.

  • Cum am putea călători cu avionul: Scenariul care până acum câţiva ani părea SF acum ar putea fi realitate. ”Trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”

    Ajungi la aeroport fără bilet sau paşaport. Nu trebuie să te îngrijorezi, pentru că sistemul îţi scanează faţa şi aMprenta; ştie cine eşti şi în ce avion să te urci. Când ajungi la poartă, aceasta se deschide automat deoarece camerele de luat vederi te recunosc şi ai voie să urci în avion. Iată un scenariu dintr-un viitor care ar putea să nu fie atât de îndepărtat pe cât ai crede.

    În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat şi nu mai sunt doar spaţii de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar şi aşa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerinţele călătorilor.
    „Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreşedinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

    Traficul de pasageri la nivel global a depăşit 7,7 miliarde în 2016 şi este de aşteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piaţă de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din ţări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
    Potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

    Pentru ca aeroporturile să poată susţine o asemenea creştere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală şi să implementeze sisteme IoT pentru a creşte satisfacţia călătorilor, implicit şi veniturile aeroporturilor, dar şi ale comercianţilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

    „Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri şi volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informaţiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

    Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaştere facială şi de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porţi cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

    Cum ar funcţiona sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată faţa şi amprenta şi este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci şi sute de camere de filmat şi de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaşte şi poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

    Totuşi, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Faţa devine paşaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează şi te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
    Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinşi să consume  alimente şi băuturi, servicii  sau să achiziţioneze produse. Astfel, şi aici s-ar putea implementa tehnologii şi procese de interpretare a datelor şi Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experienţă bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informaţii prin senzori şi camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuşi să ofere informaţii în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

    În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiţi pentru a oferi experienţe şi promoţii personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poţi folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de aşteptare de 45 de minute şi astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poţi termina campania şi poţi vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluţii trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital şi punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, şi câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obţină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

    Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-şi doreşte o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului şi să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiţi-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanţă mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeaşi cursă am putea să-mi ia şapte ore cu o maşină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menţionează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primeşte toată lumea”.

    Aşadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esenţiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanţă GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

    Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât şi liniile aeriene investesc în infrastructura IT şi securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluţii IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc iniţiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiţia pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investeşti bani, trebuie să ştii ce vrei. Trebuie să ştii cum arată situaţia în prezent şi cum doreşti să fie”, consideră Müller.  
    În aceeaşi perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze şi să dezvolte proiecte de inteligenţă artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene şi 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene şi 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotaţi cu inteligenţă artficială până în 2020.
    Ca termen de comparaţie: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din Bucureşti a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncţională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreţinere.

  • Cum şi de ce trebuie să se schimbe aeroporturile

    În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat şi nu mai sunt doar spaţii de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar şi aşa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerinţele călătorilor.
    „Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreşedinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

    Traficul de pasageri la nivel global a depăşit 7,7 miliarde în 2016 şi este de aşteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piaţă de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din ţări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
    Potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

    Pentru ca aeroporturile să poată susţine o asemenea creştere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală şi să implementeze sisteme IoT pentru a creşte satisfacţia călătorilor, implicit şi veniturile aeroporturilor, dar şi ale comercianţilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

    „Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri şi volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informaţiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

    Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaştere facială şi de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porţi cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

    Cum ar funcţiona sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată faţa şi amprenta şi este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci şi sute de camere de filmat şi de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaşte şi poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

    Totuşi, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Faţa devine paşaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează şi te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
    Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinşi să consume  alimente şi băuturi, servicii  sau să achiziţioneze produse. Astfel, şi aici s-ar putea implementa tehnologii şi procese de interpretare a datelor şi Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experienţă bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informaţii prin senzori şi camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuşi să ofere informaţii în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

    În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiţi pentru a oferi experienţe şi promoţii personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poţi folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de aşteptare de 45 de minute şi astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poţi termina campania şi poţi vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluţii trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital şi punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, şi câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obţină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

    Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-şi doreşte o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului şi să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiţi-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanţă mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeaşi cursă am putea să-mi ia şapte ore cu o maşină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menţionează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primeşte toată lumea”.

    Aşadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esenţiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanţă GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

    Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât şi liniile aeriene investesc în infrastructura IT şi securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluţii IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc iniţiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiţia pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investeşti bani, trebuie să ştii ce vrei. Trebuie să ştii cum arată situaţia în prezent şi cum doreşti să fie”, consideră Müller.  
    În aceeaşi perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze şi să dezvolte proiecte de inteligenţă artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene şi 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene şi 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotaţi cu inteligenţă artficială până în 2020.
    Ca termen de comparaţie: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din Bucureşti a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncţională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreţinere.

  • Care sunt cele mai noi trenduri în materie de telefoane mobile? Ce caută românii la un smartphone

    Samsung, liderul pieţei de smartphone-uri din România, a lansat în primăvara acestui an noul vârf de gamă, Galaxy S9. Despre noutăţile pe care S9 le aduce pe segmentul premium şi despre obiceiurile de consum ale românilor vorbeşte Cristi Cojocaru, directorul diviziei de telecom din cadrul Samsung România.

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Românii preferă luxul

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Geniul care vrea să facă oceanele să se cureţe singure. Autoritaţile îi numesc ideea “cea mai mare curăţenie din istorie”

    Boyan Slat este un tânăr de 24 de ani care, în urmă cu câţiva ani, a dezvoltat un concept numit “The Ocean Cleanup”, pe care l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Acesta presupunea instalarea unei reţele de ziduri plutitoare în apele oceanelor, cu scopul de a acumula, cu ajutorul curenţilor marini, plasticul care poluează apele.

    Ideea i-a venit în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. El a explicat cum crede că plasticul ar putea fi colectat cu ajutorul curenţilor şi al valurilor oceanului. De ce să nu foloseşti forţele oceanului în avantaj propriu? “Luptă cu ajutorul naturii, în loc să lupţi împotriva ei”, este motto-ul tânărului.

    Slat a avut, de-a lungul timpului, susţinători celebri, printre care se numără regi, prim-miniştrii sau staruri rock, dar au fost, deopotrivă, şi persoane care au încercat să îl descurajeze, spunându-i că ar putea răni vieţuitoarele marine pe care doreşte să le protejeze. În cinci ani, Slat a reuşit să strângă peste 40 de milioane de dolari pentru start-up-ul său şi să formeze o echipă de 70 de ingineri.

    Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

    Unul dintre dispozitivele lansate de Slat a trecut un test crucial săptămâna trecută, în timpul căruia a traversat regiuni din oceanul Pacific şi s-a întors în San Francisco. Ca urmare a succesului înregistrat, proiectul a primit undă verde din partea guvernului danez, de a-şi extinde operaţiunile şi în apele internaţionale.

    Dacă programul lansat de Slat va continua să dea rezultate, tânărul inventator plănuieşte proiectarea a încă 60 de mecanisme similare pe care să le lanseze între Hawaii şi California. Acesta a calculat că în mai puţin de cinci ani ar putea curăţa jumătate din cantitatea de plastic. O organizaţie din Olanda a lumit această iniţiativă “cea mai mare curăţenie din istorie”.

    Măsuri în direcţia reducerii poluării se iau şi la nivel macro. O serie de oraşe americane au renunţat la paiele de plastic. La sfârşitul lunii mai, şi Comisia Europeană a îndrumat cele 28 de state membre să adopte măsuri care să excludă folosirea plasticului.

  • Telekom Romania a lansat o soluţie de backup în cloud pentru computere şi servere

    Soluţia Telekom Cloud Backup a fost creată pe baza tehnologiei Veeam Cloud Connect şi acoperă o gamă largă de scenarii de backup pentru companii, fiind destinată protejării atât a staţiilor de lucru (PC, laptop), cât şi a serverelor cu sisteme de operare Linux sau Windows. Datele companiilor sunt salvate automat pe o platformă de backup implementată în centrele de date performante şi sigure ale Telekom Romania, aflate pe teritoriul României, unde fiecare client are alocat un spaţiu dedicat.

    Disponibilă pe baza unui abonament lunar pentru spaţiul de stocare şi pentru licenţele software Veeam, soluţia nu necesită investiţii în infrastructură IT suplimentară. Instalarea şi configurarea durează câteva minute, iar backup-urile se fac automat, conform unui calendar stabilit de fiecare utilizator în parte, fără a fi nevoie de operaţiuni suplimentare pentru salvarea informaţiilor.

    Soluţia Telekom Cloud Backup reduce semnificativ efortul de implementare şi management al unei soluţii de backup din partea clientului, respectând cerinţele strategiei 3-2-1-0 de protecţie a datelor, potrivit căreia, cea mai eficientă metodă de asigurare a datelor presupune existenţa a 3 copii, pe 2 sisteme diferite dintre care 1 să se afle la distanţă, într-o altă locaţie geografică, pentru a asigura 0 erori.

    Clienţii soluţiei Telekom Cloud Backup beneficiază de securitate deplină a datelor – la sursa, în timpul transferului şi la destinaţie, datorită tehnologiilor avansate de criptare şi a conexiunilor SSL. Activarea soluţiei se face imediat după semnarea contractului de achiziţie, clienţii beneficiind totodată de suport tehnic specializat oferit de tehnicienii Telekom Romania.

    Soluţia Telekom Cloud Backup se adresează atât clienţilor care folosesc deja tehnologie de backup Veeam pentru infrastructura IT proprie, cât şi celor care nu folosesc această tehnologie. Conectarea soluţiei Telekom Cloud Backup cu aplicaţia Veeam Backup & Replication sau agentul de backup instalate pe echipamentele clienţilor se efectuează automat.

  • ICEE.fest 2018: marii jucători din internet şi tehnologiei vin la Bucureşti

    Aşadar, 200 de experţi şi speakeri internaţionali din domeniul internet, digital şi tehnologie vor veni la Bucureşti pe 14 şi 15 iunie la Interactive Central and Eastern Europe Festival.

    În ediţia din 2018 vor fi nu mai puţin de nouă linii de conţinut şi şapte scene (1 Main, 4 Focus, 2 VIP); aşa cum spun organizatorii, este vorba de o cantitate uriaşă de know-how concentrat în doar două zile. Pentru ca cei prezenţi să poată decide care sunt zonele de interes şi pentru o cât mai bună organizare a timpului, organizatorii au lansat şi aplicaţia ICEE.fest. Ediţia de anul trecut a evenimentului a adunat aproape 4.000 de participanţi – profesionişti, antreprenori şi investitori din 15 ţări. Peste o treime din cei prezenţi au venit din afara României.

    Anul acesta vor fi prezenţi reprezentanţi din partea tuturor marilor companii din digital şi tehnologie, începând cu jucători precum Google, Facebook, Netflix sau Apple, continuând cu branduri majore din tehnologie ca Shazam, Instagram, YouTube, playeri globali din media – CNN, Financial Times, The New York Times, El Mundo – dar şi agenţii de media, creaţie, virtual reality, la care se adaugă futurişti, speakeri cunoscuţi şi experţi.

    Printre invitaţii de seamă de la ICEE.fest 2018 se numără Gerd Leonhard, fost musician, futurolog, autor de cărţi, David Scheider, co-autor al comediei „The Death of Stalin”, Grant Sabatier, milionar în bitcoin, specialist în metode neconvenţionale de îmbogăţire folosind digitalul, sau Brian Wong, autor de cărţi, celebru pentru că a fost cel mai tânăr antreprenor din istorie, care a reu;it să obţină o finanţare substanţială pentru start-up-ul său la doar 19 ani.

    Cele nouă linii de conţinut principale din cadrul festivalului sunt: Disruption by Technology – despre cum tehnologia schimbă modelele de business; VR/AR & Creativity – campanii virale spectaculoase şi proiecte VR/AR în experienţă de cinema; Advertising & Marcom – cele mai noi tendinţe în comunicarea comercială online; Digital Content & AdTechnology – provocările la care sunt supuşi producătorii de conţinut şi cum pot îşi pot monetiza traficul într-o industrie dominată de Google şi Facebook; eCommerce & Retail – linie dedicată celor care vând online produse şi servicii; Fintech, Blockchain & Cryptocurrencies – o scenă separată dedicată lumii financiar-bancare şi noilor tehnologii din domeniu; eHealth & MedTech – transformările aduse de digital în medicină şi relaţia cu pacienţii, în parteneriat cu prestigiosul program Stanford Medicine X; Tech & Democracy – despre impactul tehnologiei în comunicarea publică si politică, în parteneriat cu Majoritas; Startups & Investments – o scenă dedicată antreprenorilor, fondurilor de investiţii şi start-up-urilor.

    Cum arată programul ICEE.fest 2018?

    De-a lungul primei zile, scena principală, UPgrade, e dedicată principalilor jucători la nivel global şi tehnologiilor care schimbă regulile în business şi în comunicare. Focus 1 se axează pe fintech şi blockchain, cu o secţiune dedicată Facebook-ului, la finalul zilei, în vreme ce Focus 2 şi Focus 4 tratează zona e-health (scena 4 mai are şi o secţiune specială dedicată industriei de travel); Focus 3 analizează impactul tehnologiei în democraţie şi comunicare publică. Seara primei zile va găzdui concerte cu Arme, Şuie Paparude, The Monojacks şi spectacolul de standup comedy susţinut de actorul şi comediantul britanic Jeff Leach.

    În ziua a doua, scena UPgrade va fi dedicată speakerilor inspiraţionali şi independenţi, în prima parte a zilei. Va urma o secţiune dedicată Netflixului şi conţinutului video, iar după-amiaza campaniile creative spectaculoase, VR/AR, realitatea mixtă şi alte tehnologii noi de comunicare vor fi în prim-plan.

    Focus 1 va analiza conţinutul digital, ştirile, jurnalismul, dar şi adtech-ul şi metodele de monetizare a conţinutului de calitate, într-o piaţă dominată de Google şi Facebook. Focus 2 va fi scena specialiştilor în retail şi eCommerce, iar Focus 4 se va transforma în locul de întâlnire a start-up-urilor cu antreprenori de succes şi fonduri de investiţii.

    ICEE.fest este organizat în parteneriat cu Orange şi are printre susţinători BCR, Glo, Nissan, Kaufland, mPlatform, VTex, Enel, MedLife, Freewheel / Comcast, Nescafe Dolce Gusto, Coca-Cola şi alţi parteneri.

    Oameni de marketing, jurnalişti, publicitari, oameni de afaceri sau de comunicare au participat în 2017 la diverse prezentări în cele două zile la festival sperând să înveţe ceva punctual despre o anumită arie (fie comerţul online, fie publicitatea online) sau să primească o privire de ansamblu a ceea ce se întâmplă în lume sau să afle cum poate fi folosită tehnologia ca un motor de creştere pentru afaceri. Majoritatea prezentărilor au durat 15-20 de minute, dar au existat dezbateri de peste 60 de minute. Ediţia din acest an are ambiţii şi mai mari.

    Zece tendinţe despre care veţi afla mai multe la

    ICEE.fest 2018 şi tot atâtea studii de caz pe care le veţi descoperi pe 14-15 iunie:

    Graniţa dintre real şi virtual dispare: noile tehnologii permit ca un gamer să concureze, pe bune, cu un pilot de curse în timp real. Iată o nebunie tehnică şi creativă realizată de Unit 9.

    Experienţe interactive de gaming şi entertainment în AR, combinate şi cu televiziunea „tradiţională”: în curând vom putea privi show-uri şi competiţii sportive pe masa din sufragerie. Un proiect spectaculos al celor de la Rewind, pentru Red Bull.

    Realitatea mixată, cu elemente combinate de AR si VR: filmările volumetrice produc „magie multidimensională”. Vor fi disponibile câteva exemple, via Dimension Studio.

    Integrarea publicului în film: pentru realizarea „Ghost in the Shell”/ VR, Rewind a colaborat cu Oculus, Paramount şi Dreamworks. Rezultatul? Noţiunea de „spectator” se schimbă, iar publicul poate fi parte din acţiune.

    Arta tridimensională în realitate virtuală: Discovery şi artistul Wesley Allsbrook au combinat realitatea virtuală, arta şi ştiinţa pentru a descrie momentul în care cel mai important înotător al tuturor timpurilor, Michael Phelps, se confruntă cu cel mai puternic prădător al oceanelor.

    Producţii grandioase pentru captarea atenţiei consumatorilor: produsă de regizorul spaniol Pedro Martin-Calero, BBH London a creat o poveste care i-a adus alături pe Maradona, Cafu, Effenberg şi Vicente del Bosque. Toate acestea, în pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.

    Experienţele „extreme” nu mai implică riscuri: The Shard este cea mai înaltă clădire din Marea Britanie, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Happy Finnish a dorit să îmbunătăţească vederea deja spactaculoasă, adăugând elemente de realitate virtuală.

    Interacţiunea directă cu produsele, înainte de achiziţie, e posibilă acum prin tehnologiile AR: telefoanele smart şi tabletele pot funcţiona, prin realitate augumentată, ca o oglindă interactivă.

    Într-o lume dominată de social media, real-time marketingul e în creştere: cu un algoritm care monitorizează starea de spirit online, Hungerithm e o campanie care a avut rezultate remarcabile: 67% creştere a vânzărilor. O idee premiată cu Gold la Cannes Lions.
    Umorul şi curajul funcţionează în continuare: tehnologia nu oferă soluţii pentru orice. Uneori, sunt suficiente umorul şi curajul.

    Experienţe interactive de gaming şi entertainment în AR, combinate şi cu televiziunea „tradiţională”: în curând vom putea privi show-uri şi competiţii sportive pe masa din sufragerie. Un proiect spectaculos al celor de la Rewind, pentru Red Bull.

    Realitatea mixată, cu elemente combinate de AR si VR: filmările volumetrice produc „magie multidimensională”. Vor fi disponibile câteva exemple, via Dimension Studio.

    Integrarea publicului în film: pentru realizarea „Ghost in the Shell”/ VR, Rewind a colaborat cu Oculus, Paramount şi Dreamworks. Rezultatul? Noţiunea de „spectator” se schimbă, iar publicul poate fi parte din acţiune.

    Arta tridimensională în realitate virtuală: Discovery şi artistul Wesley Allsbrook au combinat realitatea virtuală, arta şi ştiinţa pentru a descrie momentul în care cel mai important înotător al tuturor timpurilor, Michael Phelps, se confruntă cu cel mai puternic prădător al oceanelor.

    Producţii grandioase pentru captarea atenţiei consumatorilor: produsă de regizorul spaniol Pedro Martin-Calero, BBH London a creat o poveste care i-a adus alături pe Maradona, Cafu, Effenberg şi Vicente del Bosque. Toate acestea, în pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.

    Experienţele „extreme” nu mai implică riscuri: The Shard este cea mai înaltă clădire din Marea Britanie, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Happy Finnish a dorit să îmbunătăţească vederea deja spactaculoasă, adăugând elemente de realitate virtuală.
    Interacţiunea directă cu produsele, înainte de achiziţie, e posibilă acum prin tehnologiile AR: telefoanele smart şi tabletele pot funcţiona, prin realitate augumentată, ca o oglindă interactivă.

    Într-o lume dominată de social media, real-time marketingul e în creştere: cu un algoritm care monitorizează starea de spirit online, Hungerithm e o campanie care a avut rezultate remarcabile: 67% creştere a vânzărilor. O idee premiată cu Gold la Cannes Lions.
    Umorul şi curajul funcţionează în continuare: tehnologia nu oferă soluţii pentru orice. Uneori, sunt suficiente umorul şi curajul.