Tag: firma

  • Securitatea informatică lipseşte aproape complet din agenda executivilor din România

    Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi creşterea riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, securitatea informaţiilor trebuie sa fie abordată prin strategii pe termen lung şi să fie coordonată de echipe specializate şi bine pregătite. Acest lucru implică bugete dedicate şi o selecţie atentă a ofiţerilor responsabili cu securitatea informaţiei, ei având rolul dificil de a ţine ameninţările cibernetice la distanţă.

    “În ultimii ani, importanţa poziţiei de specialist de securitate în contextul business-ului a crescut şi în România; companii care până acum câţiva ani nu aveau asemenea poziţii deschise sau manifestau un interes limitat faţă de acest subiect devin tot mai conştiente de nevoia de a acoperi această arie de importanţă strategică”, spune Bogdan Petre, manager al diviziei Enterprise Risk Services (ERS) din cadrul Deloitte România. “Din experienţă putem spune că firmele mari (adesea, multinaţionale) sunt mult mai deschise către aceste aspecte, în parte pentru că existenţa acestei funcţii se impune prin politica grupului”, a adăugat acesta. Deşi, în general, ofiţerul pentru securitatea informaţiei a ieşit din biroul său şi a devenit mai influent, abordarea companiilor în acest domeniu nu se ridică încă la nivelul riscurilor şi ameninţărilor existente şi, în plus, bugetele alocate securităţii sunt limitate. în general, nici echipele IT, nici organizaţiile în sine nu sunt perfect conştiente de numărul şi gravitatea incidentelor înregistrate, ele neputând astfel justifica investiţiile sau creşterea bugetelor pentru managementul securităţii informaţiei.

    “Complexitatea problemelor de securitate sporeşte, astfel încât până şi metodele tradiţionale considerate în trecut ca fiind cele mai sigure sunt puse acum sub semnul întrebării”, potrivit lui Cătălin Ţigănilă, senior manager ERS, care aduce în discuţie un studiu recent lansat de Deloitte, conform căruia atât analiştii, cât şi directorii din companii mari din domeniile tehnologie, media şi telecomunicaţii consideră că peste 90% dintre parolele create de utilizator – chiar şi cele considerate ca fiind foarte bune – sunt vulnerabile atacurilor de tip hacking şi pot fi sparte în câteva secunde sau minute. Devin necesare elemente suplimentare de identificare, cum ar fi dispozitivele digitale de autentificare prin generare de coduri ( ex. “token”,  “digi pass”, etc.), solicitarea de parole adiţionale trimise prin SMS pe telefonul utilizatorului, utilizarea de amprente sau alte elemente de biometrie sau smart card-uri.

    Divizia Serviciilor de Risc din cadrul Deloitte (Enterprise Risk Services) oferă clienţilor servicii de management al riscurilor şi îi ajută să înţeleagă riscurile specifice fiecărui domeniu, să determine nivelele acceptabile de expunere, să implementeze sisteme de control şi monitorizare permanentă. Echipa din România, cu peste 20 de consultanţi, furnizează servicii de atestare şi certificare a sistemelor IT, evaluarea controalelor generale IT, risc şi conformitate contractuală, managementul riscului sistemelor IT, servicii de consultanţă şi audit pentru sistemele de management al securităţii informaţiilor (SMSI), evaluarea vulnerabilităţilor tehnice şi teste de penetrare şi inginerie socială. Clienţii diviziei numără companii de top din industrii importante, precum şi entităţi din administraţia publică.

    Potrivit celui mai recent studiu lansat de Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL) – TMT Global Security Study, directorii celor mai mari companii de profil din lume au trecut de la etapa de conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare la cea a implementării unei strategii şi a unui plan de securitate în 2013 ca principala măsură de îmbunătăţire a securităţii informaţiilor. Tot mai multe organizaţii înţeleg că securitatea informaţiei reprezintă un aspect fundamental în afaceri, iar atenţia lor se îndreaptă nu doar spre conceptul de securitate, ci şi spre robusteţea şi stabilitatea în mediul virtual (cyber resilience).

    Rezultatele studiului derulat în cadrul a 121 de companii din 37 de ţări printre care şi România indică o atitudine foarte optimistă în ceea ce priveşte protecţia faţă de ameninţările externe – 88% dintre directorii intervievaţi considerând că firmele lor nu sunt vulnerabile. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, peste jumătate dintre ei recunosc că s-au confruntat cu atacuri cibernetice în cursul anului anterior. În plus, mai puţin de jumătate dintre respondenţi au implementat un plan de reacţie în cazul unei breşe de securitate şi numai 30% dintre ei consideră că partenerii externi îşi asumă suficient de multă responsabilitate în ceea ce priveşte securitatea. Totodată, 74% dintre cei 121 de respondenţi au identificat breşele de securitate înregistrate de terţi ca fiind în topul ameninţărilor; pe locurile următoare se situează atacuri de tipul denial of service (menite să supra-solicite destinatarii, ducând la blocarea/ refuzul serviciilor) şi eroarea sau omisiunile angajaţilor.

    “Nu există organizaţie protejată în proporţie de 100%”, subliniază Andrei Ionescu, director ERS Deloitte România. “Fiecare companie trebuie să aibă metode clare de identificare şi reacţie în astfel de cazuri. Organizaţiile nu trebuie să lucreze doar cu partenerii lor de afaceri pentru a înţelege şi îmbunătăţi politicile de securitate; ele trebuie să implice factorii de legiferare, autorităţile de reglementare şi agenţiile de resort, să fie dispuse să împărtăşească informaţii sensibile pentru a răspunde la provocarea globală privind riscul cibernetic”.

  • CGS: Soluţiile ERP în cloud vor exploda abia peste 2-3 ani

    “În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.

    În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi  timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.

    Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.

    Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.

    “Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.

  • Mititei ce ar conţine carne de cal, produşi de firma soţului şefei de la controlul alimentelor

     Cantitatea de 200 de kilograme de carne tocată etichetată drept vită, despre care se crede că ar fi de cal şi care a fost depistată într-un magazin din Bucureşti, a fost produsă la o fabrică din Ploieşti.

    În urma alertei sanitar-veterinare, inspectorii Direcţiei Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Prahova au făcut controale la respectivul producător şi au stabilit că acesta a produs 1.536 de kilograme de carne asupra căreia există suspiciunea că ar conţine carne de cal în loc de carne de vită, a declarat corespondentului MEDIAFAX şeful DSVSA Prahova, Mihai Terecoasă.

    Carnea tocată şi preparată ca mici traşi, a fost ambalată în 1.920 de caserole a câte 800 de grame şi distribuită în 36 de judeţe, printr-un cunoscut lanţ de supermarket-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAZUL HUIDU: Instanţa reduce la jumătate daunele pe care le are de plătit firma de asigurări

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Braşov, judecătorul Cristinel Ghigheci, instanţa a admis recursul formulat de firma de asigurări auto SC Asigurare – Reasigurare Astra SA şi a redus la jumătate cuantumul daunelor pe care aceasta trebuie să le plătească familiilor victimelor accidentului provocat de Şerban Huidu.

    De asemenea, instanţa a respins recursul formulat de Ioana Câmpean, fiica uneia dintre victime, care a cerut dublarea daunelor.

    Astfel, soţia lui Ştefan Balog va primi 70.000 de euro în loc de 120.000 de euro, fiul acesteia 60.000 de euro, iar Ioana Câmpean – 60.000 de euro.

    Sentinţa instanţei este definitivă, potrivit sursei citate.

    În 7 martie, magistraţii Curţii de Apel au judecat recursul formulat de firma de asigurări auto SC Asigurare – Reasigurare Astra SA care a fost obligată să plătească integral daunele civile în cuantum de peste 360.000 de euro stabilite de către Judecătoria Braşov, în 18 decembrie 2012, către familiile celor trei victime din accidentul provocat de Huidu, însă sentinţa a rămas în pronunţare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi ajunge la 156 de magazine

    “Continuăm să ne extindem cu un ritm alert, conform planificării şi avem toate motivele să considerăm că de luna viitoare Profi va deveni clar cea de a doua mare reţea de retail modern din Romania,” a declarat directorul general Profi, Pawel Musial. “Alimrom este fosta reţea Alimentara din Cluj şi, când aceste magazine vor fi inaugurate, vom avea 11 unităţi Profi în acel oraş.”

    Noul magazin din Bucureşti este amplasat la parterul unui bloc de locuinţe de pe Şoseaua Sălaj nr.133,  în sectorul cinci. Are o suprafaţă totală de 703 mp şi o sală de vânzări de 300 mp.
     

  • Depardieu a înfiinţat o firmă în satul din Belgia unde s-a refugiat de taxele din Franţa

     Depardieu a înregistrat la adresa sa din satul Nechin o firmă de tip holding, folosită pentru investiţii în alte companii, potrivit Monitorului Oficial din Belgia.

    Cunoscutul actor francez s-a aflat în centrul atenţiei în ultimele luni după ce, pe lângă controversele legate de mutarea în Belgia din cauza taxelor, a cerut şi primit cetăţenie rusă din partea preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

    Documentele firmei, numită Holding 2712, au fost depuse la tribunalul comercial săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laptele retras din şcolile din Sectorul 2, reintrodus de luni pentru că produsul este conform

     “La solicitarea primarului Neculai Onţanu, firma care distribuie laptele la unităţile de învăţământ din Sectorul 2 a prezentat, în cursul zilei de vineri, buletine de analiză emise de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti care atestă conformitatea calităţii laptelui” se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 2.

    Potrivit sursei citate, s-a dispus reluarea distribuţiei de lapte începând de luni, întrucât “produsul este conform”.

    Patronul firmei timişene Simultan, Florin Herbai, a afirmat, vineri, că primarul Sectorului 2 al Capitalei a oprit de la livrare produsele lactate ale societăţii în urma unei neînţelegeri şi că aceste produse nu conţin aflatoxină peste norma legală, având analizele făcute la un laborator din Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea are o avere de 1,3 mld.dolari

    În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Dominique Strauss-Kahn a înfiinţat o firmă de consultanţă în afaceri

    Justiţia a renunţat ulterior la cazul de agresiune sexuală împotriva Dominique Strauss-Kahn, cunoscut în Franţa ca DSK, iar presupusa victimă a declanşat un proces civil împotriva acestuia. Într-un caz separat, procurorii din Franţa au renunţat, la 2 octombrie, la o anchetă în baza unor acuzaţii că Strauss-Kahn şi alte persoane au violat o prostituată în Washington în 2010. Potrivit unui document de la tribunalul comercial din Paris, Strauss-Kahn a înregistrat firma Parnasse pentru a oferi consultanţă în afaceri, informează Bloomberg.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Oficialii CEZ spun ca o firma a grupului este “la un pas” de lichidare din cauza CFR

    “CEZ Romania este cea mai buna achizitie din portofoliul
    grupului ceh. (…). CFR trebuie restructurata, sper ca statul
    roman lucreaza la asta. CEZ Vanzare este la un pas de lichidare
    pentru ca societatea de stat CFR nu isi plateste datoriile. Ma tem
    ca asta se va intampla, pentru ca actionarul (guvernul ceh – n.r.)
    nu este disupus sa majoreze capitalul unei firme dintr-o achizitie
    internationala. Urmatorul pas este sa vorbesc cu actionarul sa
    majoreze capitalul CEZ Vanzare”, a afirmat Veskrna. CFR este cel
    mai mare datornic al CEZ, cu restante de 274 milioane lei la
    sfartitul anului 2010. La jumatatea anului 2011 datoriile estimate
    ale CFR catre CEZ au ajuns la 330 milioane de lei. Creantele totale
    ale CEZ Romania sunt de 734 milioane de lei. Datoriile totale ale
    CFR catre toti furnizorii de energie se ridica la doua miliarde de
    lei. “CEZ Vanzare avea la momentul infiintarii un capital social de
    40 milioane de lei, iar acum are un minus de 30 milioane de lei.
    Practic, am pierdut 70 milioane de lei din cauza CFR”, a afirmat
    directorul financiar al CEZ Romania, Leon Vrska.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro