BusinessMagazin

Tag: educatie

  • STUDIU: Doar 16% din adolescenţii români vor să emigreze

    Majoritatea adolescenţilor români consideră că România este o ţară în care sunt recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani de către agenţia de cercetare Open-I Research, la iniţiativa Educaţia Azi, se arată într-un comunicat de presă.

    Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, “73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O profesoară din Palestina a câştigat un premiu pentru educaţie în valoare de 1 milion de dolari

    Hanan al-Hroub, o profesoară de la o şcoală primară din Palestina, care a crescut într-o tabără pentru refugiaţi, a câştigat marele premiu la Global Teacher Prize, în valoare de 1 milion de dolari, învingând alţi 8.000 de candidaţi din întreaga lume, informează Latest News India.

    Ceremonia a avut loc în Dubai, iar premiul i-a fost înmânat lui al-Hroub de către şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, conducătorul emiratului Dubai.

    „Pentru un arab, un palestinian aceast succes la cel mai înalt vârf în educaţie ar putea fi un exemplu pentru profesorii din întreaga lume”, a spus Hanan al-Hroub.

    Ea a declarat pentru Associated Press că va utiliza banii pentru a crea burse pentru studenţii care execelează şi pentru a-i încuraja să urmeaze o carieră în educaţie.

    Al-Hroub s-a aflat alături de ceilalţi 9 finalişti la Dubai pentru ceremonia de premiere. Ceilalţi finalişti provin din ţări precum: Australia, Finlanda, India, Japonia, Kenia, Pakistan, Marea Britanie şi Statele Unite (doi finalişti).

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • O româncă, printre cei mai buni profesori din lume

    O profesoară de matematică din Mehedinţi este singurul dascăl din România inclus, anul acesta, pe lista finaliştilor Global Teacher Prize, competiţie supranumită şi „Nobelul Educaţiei”, scrie Avocatnet

    Manuela Prajea, profesor de matematică şi director la Colegiul Naţional Traian din Drobeta Turnu Severin, este singurul român care se numără printre finaliştii Global Teacher Prize, competiţie cunoscută sub numele de „Premiul Nobel pentru profesori”.

    Profesoara, cu o experienţă de 25 de ani în învăţământ, spune că, în cazul în care va câştiga premiul de un milion de dolari pus în joc, va dona întreaga sumă. Banii vor fi investiţi în întregime în Colegiul Naţional Traian, pentru dotări moderne şi burse pentru elevi şi profesori.

    Global Teacher Prize a fost înfiinţat în 2014 de Fundaţia Varkey şi este o competiţie deschisă profesorilor din toată lumea care predau tinerilor între 5 şi 18 ani.

    Citiţi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Lecţia de business: Bogăţie, caritate şi o universitate

    Carnegie considera că este un act de „neglijenţă criminală“ pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi în companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh. Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: „Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi“.

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901 a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică, şi a fondat mai multe instituţii, printre care Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite. Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

    „Oamenii care au reuşit în viaţă sunt cei care şi-au ales o direcţie şi nu s-au abătut de la ea.“ – Andrew Carnegie

  • Cum arată unele dintre cele mai îndrăzneţe pensiuni construite în România?

    Nu sunt foarte numeroase şi nu au vrut să răscolească cu nimic mediul în care au crescut din moment ce acesta a fost chiar prima sursă de inspiraţie. Dar cu toate acestea, în ultimii ani, unele dintre cele mai frumoase locuri din România au devenit scena unor experimente arhitecturale surprinzătoare prin unghiurile sau materialele folosite. Frumuseţea acestui demers de a ieşi din tipar este faptul că pe cât de neobişnuite sunt aceste prezenţe, pe atât de bine s-au acomodat în spaţiul care le-a devenit gazdă.

    „Se vorbeşte mult despre rolul anturajului în educaţiei unui individ, dar nu se ţine cont că arhitectura e unul dintre cei mai importanţi vectori din educaţia unei persoane“, spune Bogdan Babici, unul dintre arhitecţii care au stat în spatele proiectului Atra, o casă de oaspeţi de pe Valea Doftanei, judeţul Prahova, începută în anul 2009 şi finalizată în 2011 în urma unei investiţii de circa un milion de euro.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Cum arată unele dintre cele mai îndrăzneţe pensiuni construite în România?

    Nu sunt foarte numeroase şi nu au vrut să răscolească cu nimic mediul în care au crescut din moment ce acesta a fost chiar prima sursă de inspiraţie. Dar cu toate acestea, în ultimii ani, unele dintre cele mai frumoase locuri din România au devenit scena unor experimente arhitecturale surprinzătoare prin unghiurile sau materialele folosite. Frumuseţea acestui demers de a ieşi din tipar este faptul că pe cât de neobişnuite sunt aceste prezenţe, pe atât de bine s-au acomodat în spaţiul care le-a devenit gazdă.

    „Se vorbeşte mult despre rolul anturajului în educaţiei unui individ, dar nu se ţine cont că arhitectura e unul dintre cei mai importanţi vectori din educaţia unei persoane“, spune Bogdan Babici, unul dintre arhitecţii care au stat în spatele proiectului Atra, o casă de oaspeţi de pe Valea Doftanei, judeţul Prahova, începută în anul 2009 şi finalizată în 2011 în urma unei investiţii de circa un milion de euro.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 11 motive pentru care 2015 a fost un an bun

    1. Educaţia

    Conform UNESCO, numărul copiilor care nu au acces la educaţie a scăzut de la 100 de milioane la 57 de milioane – practic, nouă din zece copii învaţă în prezent să citească şi să scrie. Este continuarea unui proces început în urmă cu 15 ani, iar Banca Mondială apreciază că suntem la doar o generaţie distanţă de o lume fără analfabeţi.

    2. Scăderea sărăciei

    Numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a scăzut la 702 milioane în 2015, adică 9,6% din populaţia globului. Este un progres faţă de 2012, când 902 milioane de oameni, adică 12,8% dintre oameni trăiau în sărăcie, şi cel mai redus număr de oameni săraci din ultimii 200 de ani.

    3. Internetul

    În prezent sunt 3,2 miliarde de oameni conectaţi la internet, dintre care 2 miliarde în ţări dezvoltate. Pentru comparaţie, în 2000 erau 300 de milioane de oameni conctaţi la internet, dintre care 100 de milioane în ţări dezvoltate. 2015 ne-a arătat şi că următorul miliard de oameni se va conecta la internet folosind telefoane mobile ieftine, iar internetul mobil este atât de folositor şi de intuitiv, încât devine cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria omenirii.

    4. Educaţia financiară

    700 de milioane de persoane au căpătat, în ultimii trei ani, acces la conturi bancare şi servicii financiare şi de transfer de bani, iar procentul persoanelor nebancarizate a scăzut sub 20%. Acestea sunt rezultatele unui studiu care a analizat 150.000 de persoane din 140 de ţări.

    5. SIDA înregistrează o tendinţă descrescătoare

    Pentru 37 de milioane de persoane de pe întreg globul SIDA este în prezent tratabilă. 41% dintre bolnavi sunt trataţi, de două ori mai mulţi decât în 2010, iar numărul celor înfectaţi este la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.

    6. Lupta cu malaria

    Malaria ucide mai mulţi oameni decât accidentele de automobil, dar în ultimii ani, în urma folosirii insecticidelor împotriva ţânţarilor şi a terapiilor, rata mortalităţii a scăzut cu 85% în Asia, cu 72% pe continentul american, cu 65% în zona Pacificului şi cu 64% în Orientul Mijlociu. În Africa rata mortalităţii a scăzut cu 66% şi cu 71% în cazul copiilor sub cinci ani. Numărul total de decese a scăzut la 438.000 în 2015, de la 839.000 în 2000.

    7. Eradicarea poliomielitei

    După investiţii de 9 miliarde de dolari şi după vaccinarea a 2,5 miliarde de copii, numărul cazurilor de poliomielită a scăzut cu 99%. În luna decembrie 2015 OMS a anunţat că poliomielita nu mai este epidemică în Nigeria, care ar putea deveni ultima ţară de pe continentul african din care boala va fi eradicată, în 2017. Cele mai afectate două state sunt în prezent Pakistan şi Afghanistan.

    8. Reducerea foametei

    Din cei 7,3 miliarde de locuitori ai planetei, 805 milioane sufereau de foamete cronică întrte 2012 şi 2014, dar numărul acestora a scăzut în prezent cu circa 200 de milioane faţă de 1990 (trebuie să ţinem cont şi de creşterea populaţiei cu 1,9 miliarde de oameni, în aceeaşi perioadă).

    9. Apa potabilă

    Numărul celor care au acces la apă potabilă a scăzut sub 700 de milioane pentru prima dată în istorie, iar numărul celor care au apă de băut a crescut cu 76% faţă de 1990. În 2015 doar trei state – Angola, Guinea Ecuatorială şi Papua Noua Guinee – au apă potabilă pentru mai puţin de jumătate dintre locuitori, în comparaţie cu 23 de ţări în 1990. Doar în Africa 427 de milioane de oameni au dobândit acces la surse de apă proaspătă.

    10. Rata mortalităţii infantile

    Rata mortalităţii infantile a scăzut în toate ţările din lume, graţie eradicării epidemiilor, a suplemntelor de vitamina A, a medicamentelor pentru SIDA şi tratamentelor medicamentoase. În 2015, pentru prima dată, rata globală a mortalităţii infantile  a scăzut sub 6 milioane:  în fiecare zi rămân în viaţă 19.000 de copii care în alte vremuri ar fi fost condamnaţi.

    11. Lupta împotriva schimbărilor climatice

    2015 a fost cel mai cald an din istoria măsurabilă, temperatura medie mondială crescând cu 1 grad Celsius de la debutul revoluţiei industriale. Dar China a început să ardă mai puţin cărbune, iar emisiile de CO2 nu au mai crescut. Acordul de la Paris, semnat de aproape 200 de state, este o altă măsură demnă de menţionat.