BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Precizari din partea bancilor si a ANPC privind noile contracte de credit

    ING Bank Romania

    Banca a mentinut nivelul dobanzii
    contractuale, care se formeaza dintr-un singur element variabil
    (EURIBOR/ROBOR) plus un element fix (prezentat ca suma dintre marja
    veche plus 2,25% la euro si 1,25% la lei, reprezentand costul de
    finantare). ING Bank si-a notificat clientii ca elimina comisionul
    de rambursare anticipata.

    ING a pus la dispozitia clientilor actele aditionale
    incepand cu 6 septembrie. S    impla notificare de catre client
    a neacceptarii modificarilor actului aditional sau contestarea
    acestora direct la banca sau in fata autoritatilor nu atrage dupa
    sine suspendarea obligatiilor de plata a creditului; alternativ,
    clientii pot rambursa anticipat creditul, fara perceperea vreunui
    comision.

    “ING Bank sta la dispozitia tuturor clientilor
    sai pentru discutii individuale, dar nu incurajeaza negocieri
    ‘colective’ atita timp cat contractele de credit sunt individuale”,
    precizeaza banca.

    RBS Bank Romania

    Banca a comunicat ca “in
    perioada urmatoare”, clientii vor primi notificari si vor fi
    invitati sa semneze actul aditional la contractul de credit, insa
    pot veni la sucursale si inainte de primirea notificatilor, data
    limita pentru raspunsul fata de modificarile prevazute in actul
    aditional fiind 29 octombrie 2010.

    Noua
    formul    a de
    calcul     aplicata la credite
    este EURIBOR / ROBOR
    / LIBOR la 12 luni,     valabil la 21 iunie 2010 (EURIBOR 12M este 1,28%, ROBOR 12M este
    7,14%, LIBOR 12M este 1,19%), la care se adaug    a o marja
    fixa a
    b    ancii. Valoarea marjei
    b    ancii este
    format    a din
    diferen    ta dintre
    dob    anda
    curent    a perceputa de
    c    atre
    banc    a conform
    prevederilor din contract     si valoarea indicelui de
    referin    ta EURIBOR /
    ROBOR / LIBOR valabi    l pentru data de 21 iunie
    2010.

    Alte
    modific    ari
    ale contractului privesc
    eliminarea comisionului de rambursare anticipat    a, daca
    rambursarea anticipata
    intervine intr-o perioada cand
    dob    anda este
    variabil    a, si renuntarea la taxa unica
    pentru servicii
    prestate la cererea
    consumatorului.

    ANPC

    La randul sau, Autoritatea Nationala pentru
    Protectia Consumatorilor a notificat inca o data, in aceasta saptamana,
    ca modificarile din actul aditional al contractului nu pot cuprinde
    majorari ale costului total al creditului, creditorul nu are voie
    sa redenumeasca comisioanele pe care legea ii cere sa le elimine,
    iar actul aditional nu trebuie sa cuprinda alte modificari decat
    cele cerute de OUG 50.

    Daca actul nu este semnat si nici contestat in
    scris de catre client, prevederile actului aditional intra in
    vigoare prin acceptare tacita. In cazul in care clientul contesta
    in scris actul aditional, banca este oricum obligata sa aplice
    modificarile cerute de OUG 50 in favoarea clientului (stabilirea
    dobanzii in functie de indicatorii EURIBOR / ROBOR / LIBOR si
    eliminarea unor comisioane).

    Daca institutia creditoare vrea sa faca si
    alte modificari ale contractului, trebuie sa le prezinte intr-un
    alt act aditional, separat, care trebuie transmis clientilor cu cel
    putin 30 de zile inainte de aplicare si pentru care acestia au la
    dispozitie 15 zile pentru a hotari daca accepta modificarile.
    Potrivit ANPC, daca banca include in actul aditional initial si
    alte modificari decat cele impuse prin OUG 50/2010, risca o amenda
    contraventionala cuprinsa intre 20.000 si 100.000 de lei.

  • Bancile preseaza din nou Finantele sa ofere un randament mai mare pentru titlurile de stat

    Chestiunea dobanzii la titlurile de stat a devenit in ultima
    luna o preocupare tot mai intensa pentru bancile participante la
    licitatii, ai caror analisti motiveaza, in declaratiile date pentru
    agentiile straine de presa, ca Finantele ar trebui sa ofere dobanzi
    peste plafonul autoimpus de 7%, atat din cauza asteptarilor mai
    mari privind inflatia si a pesimismului in crestere privind
    perspectiva economiei, cat si, mai nou, din cauza incertitudinilor
    legate de remaniere si de viitorul politic al programului de
    reforme negociat cu FMI.

    “E interesant de vazut ca ei (statul, n.red.) au esuat in a
    vinde tocmai titlurile care de obicei atrag cel mai mare interes
    din partea cumparatorilor, gratie scadentei lor scurte”, a comentat
    pentru Reuters
    Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania. “Pare ca
    remanierea si alti factori au crescut presiunea pe dobanzi, asa
    incat ne asteptam ca previziunile noastre privind o renuntare la
    plafonul de 7% sa se indeplineasca mai curand decat ne
    asteptam”.

    “Guvernul se tine inca de limita de 7%, dar presiunea pietei se
    intensifica inclusiv pentru titlurile cu scadente mici. Recenta
    agitatie de pe scena politica n-a fost deloc de ajutor. Acum, cel
    mai important lucru e ca programul cu FMI sa fie mentinut in
    grafic”, a declarat agentiei
    Bloomberg     Gyula Toth, strateg pentru pietele emergente la
    UniCredit din Viena.

    Alti participanti la piata sustin insa ca e doar o problema de
    cine rezista mai mult si ca rezultatul de luni e doar un caz
    izolat, din cauza excesului de lichiditate din piata. “Daca
    Ministerul Finantelor se tine de acest plafon de 7% si daca banca
    centrala nu inunda piata cu lichiditate, atunci bancile vor accepta
    pana la urma dobanda pentru titlurile la sase luni”, declara un
    trader, citat de Reuters.

    De la inceputul anului, statul a vandut titluri in valoare de
    circa 28 de miliarde de lei, fata de un obiectiv de 34,25 miliarde.
    Luni, investitorii au prezentat oferte in valoare de 1,47 miliarde
    de lei, dar tot ce a depasit randamentul de 7% a fost respins.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    In principal din cauza majorarii TVA, BNR a modificat prognoza
    de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce estimarea
    privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8% pentru
    anul in curs.; aceasta schimbare a fost invocata de banci in toate
    comentariile din ultima vreme despre necesitatea ca statul sa vina
    cu randamente mai bune pentru certificatele de trezorerie sau
    obligatiunile pe care le ofera. Tinta de inflatie pentru acest an
    este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

  • Millennium Bank lanseaza un nou credit ipotecar

    Valoarea marjei depinde de valoarea avansului si de optiunea
    clientilor de a-si transfera veniturile la banca. Dobanzile sunt
    variabile, iar clientii beneficiaza de asigurare de viata gratuita
    si de zero comisioane de administrare si de rambursare in avans.
    Millennium Bank percepe comision de analiza zero pentru cei care
    folosesc noul credit pentru a-si refinanta un alt imprumut ipotecar
    pana la sfarsitul anului.

    “Clientii pot opta fie pentru un avans minim, de 20%, fie pentru
    o dobanda mai mica, in functie de nevoile lor”, afirma Eliza Erhan,
    director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium Bank.
    Campania de promovare a noului credit ipotecar este realizata
    impreuna cu Holograf, iar clientii care fac o simulare pentru
    Creditul Ipotecar Millennium Bank primesc un CD cu Holograf.

    Millennium Bank, subsidiara a grupului portughez Millennium bcp,
    este una dintre bancile de talie mica de pe piata romaneasca, cu o
    cota de piata de sub 1%.

  • Visul creditelor ieftine: bancherii vs. restul lumii (VIDEO)

    “D-nule Ghetea.. noi, clientii.. consideram ca aceasta Ordonanta reprezinta cel putin decenta!! Desi nu credeam, acest Guvern s-a gandit macar o data si la oamenii pe care ei ii conduc si nu au mai tinut cont de interesele celor mari si puternici… La nivel national s-au strans mii de clienti nemultumiti ai diferitelor banci: BCR, VB, BancPost, BT, OTP… insufletiti de aceasta ordonanta… care si-au spus: STOP!! ajunge cat m-ati prostit… acum e timpul sa iau atitudine”, scrie Vestemeanu, un comentator de pe site-ul BUSINESS Magazin.

    In cateva cuvinte, mesajul lui Vestemeanu catre Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, a rezumat exact toate elementele conflictului care agita de cateva saptamani comunitatea celor cu credite la banci.Dupa scurtul interval de euforie in care banca era doar o sursa de bani pentru ziua de azi (locuinta, masina, aparatura electronica) si mai putin o sursa de ingrijorare pentru ziua de maine sau poimaine (plata creditului), criza si scaderea veniturilor i-au adus pe multi debitori la banci in postura de a-si plati tot mai greu datoria.

    Datele BNR arata ca volumul creditelor neperformante in valuta a crescut cu 300% din decembrie 2008 pana in iunie 2010, iar numarul celor cu intarzieri la plata de peste 90 de zile a crescut cu 80%, asa incat unul din zece debitori este restantier, acumuland in medie 1,4 credite restante.

    In ultimul Raport privind stabilitatea financiara, BNR si-a declarat “preocuparea” fata de riscurile de stabilitate financiara a tarii determinate de situatia populatiei, luand in calcul ca veniturile oamenilor stagneaza sau scad, iar serviciul datoriei nu poate scadea “semnificativ” din trei motive, de toate trei fiind responsabila politica de creditare a bancilor: cele mai multe imprumuturi sunt pe termen mediu si lung, cu decenii intregi de indatorare care stau in fata clientilor, o parte din imprumuturi sunt in valuta cu rate variabile ale dobanzii, deci vulnerabile la viitoarele cresteri de dobanzi pe pietele externe, iar multe credite au avut la inceput conditii promotionale a caror perioada de gratie a expirat sau va expira.

    Acestea au fost si temeiurile autoritatilor atunci cand au adaptat la conditiile din Romania faimoasa Directiva 48/2008 a CE privind creditele de consum, extinzandu-i aplicarea de la creditele noi la toate cele existente (circa 8 milioane) si de la creditele de consum la toate imprumuturile luate in anii anteriori, inclusiv cele imobiliare. “Ordonanta a fost adoptata in ultimul moment, pentru ca expira termenul acordat tarilor membre UE prin Directiva 48 si practic bancile a trebuit sa implementeze totul aproape peste noapte”, afirma Radu Topliceanu, director executiv Aria Credite Persoane Fizice la Raiffeisen Bank Romania.

    Directiva, care in esenta ar fi impus doar desfiintarea sau limitarea unor comisioane, intre care cel de rambursare anticipata, si transparenta calculului de dobanda, a devenit, in forma Ordonantei de Urgenta 50, intrata in vigoare la 21 iunie, un instrument de corectie pentru supraindatorarea din ultimii ani a celor circa 4,5 milioane de oameni care au luat credite de la banci. A devenit asa pe de o parte pentru ca transparenta calculului, dupa cum se stie, inseamna pierderi substantiale de venituri pentru majoritatea bancilor, care inainte determinau costul creditului prin marje aplicate la dobanzile interne de referinta si nu la indicatorii independenti – EURIBOR (la credite in euro), LIBOR (la credite in dolari sau alte valute), ROBOR (la credite in lei).

    Pe de alta parte insa, a devenit un instrument de corectie si pentru ca Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor, initiatoarea ordonantei, a intervenit in ecuatie, starnind spiritele: a comunicat Asociatiei Romane a Bancilor, la 29 iulie, ca bancile pot sa mentina vechiul nivel de dobanda, majorand marja fixa pentru creditele cu dobanzi variabile in momentul cand adopta noua formula de calcul ceruta de ordonanta, dar in acelasi timp a comunicat ca bancile nu pot majora marja fixa decat cu acordul clientului.

  • Bancherii: Ordonanta privind creditele,”un efect social dezastruos”

    OUG 50, care impune bancilor sa ofere clientilor dobanzi fixe la
    creditele noi si cele existente sau sa recalculeze dobanzile
    variabile in functie de indicatori obiectivi, ca Euribor sau Robor,
    in loc de ratele de referinta proprii ai bancilor, va avea in cele
    din urma “un efect dezastruos din punct de vedere social”, atunci
    cand economiile europene isi vor relua din plin cresterea, iar
    indicele Euribor va creste, apreciaza Ghetea.


    Momentul introducerii ordonantei coincide cu un minim istoric al
    Euribor, aflat la un nivel in jur de 1%, insa expectatia ca
    valorile de acum sa ramana neschimbate este gresita, iar atunci
    cand acestea vor ajunge din nou la 4-5%, clientii se vor trezi cu
    dobanzi marite in loc de avantajul unor credite mai ieftine,
    sustine seful ARB.


    Ghetea afirma ca ARB va continua sa atraga atentia autoritatilor
    asupra implicatiilor financiare si sociale ale aplicarii unei
    ordonante care preia prevederile Directivei 48 a CE privind
    protectia beneficiarilor de credit, insa le extinde, impunand
    recalcularea dobanzilor nu numai la creditele de consum noi, ci la
    orice tip de credit, inclusiv pentru cele aflate in derulare, in
    numar total de 8 milioane.

    “Sigur ca suntem obisnuiti sa ni se spuna: bancile vor sa-si
    traga spuza pe turta lor, vor sa-si protejeze businessul”, adauga
    Radu Ghetea, “dar bancile sunt printre cei mai mari contribuabili
    la buget, iar economia nu poate trai atata vreme cat sistemul
    bancar e pus pe butuci”. Calculele ARB privind pierderile pe care
    sistemul bancar le-ar suferi in cazul aplicarii ordonantei vorbesc
    de o suma totala intre 450 si 900 de milioane de euro anual.

    ARB a avut si are discutii cu Autoritatea Nationala pentru
    Protectia Consumatorilor, initiatoarea ordonantei, cu BNR si
    comisiile de buget-finante si juridice ale Parlamentului, spre a
    obtine clarificari privind aplicarea ordonantei. ANPC a instiintat
    recent bancile ca de fapt pot modifica marjele fixe, astfel incat
    cuantumul final al dobanzii sa ramana neschimbat, insa numai daca
    obtin acordul clientului – “adica niciodata”, conchide Ghetea.

    —————————

    Radu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea
    eveniment din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS
    Magazin. La precedentele editii au participat Mariana Gheorghe
    (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank
    Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
    (Romtelecom).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • BNR: Pentru prima data in ultimii doi ani, bancile dau semne de relaxare a creditarii

    Sunt si banci insa, cam 10% din total, care au preferat sa
    relaxeze conditiile de acordare a imprumuturilor, principala metoda
    fiind cresterea scadentei maxime, respectiv a intervalului in care
    trebuie rambursat creditul, ceea ce a dus la scaderea ratei lunare,
    conform unui sondaj de opinie derulat de Banca Nationala a Romaniei
    in randul bancherilor.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Romanii cu credite isi cer dreptul dat de lege la dobanzi mai mici, bancile si BNR se tem de consecinte

    In functie de interpretare, anumite prevederi ale ordonantei ar
    putea obliga bancile sa ofere clientilor marjele prevazute in
    contractele de credit incheiate in trecut, dar acestea s-ar aplica
    acum la indicatorii independenti – Euribor sau Robor – in locul
    indicatorilor de referinta proprii ai bancilor, mentionati in actul
    initial, ceea ce ar conduce la dobanzi mult mai mici si,
    consecutiv, venituri mult mai mici pentru bancheri.

    In timp ce Autoritatea Nationala pentru Protectia
    Consumatorului, cea care a initiat actul normativ, considera ca
    interpretarea corecta a textului nu duce la modificari ale costului
    creditului fata de nivelul actual, bancherii si inclusiv BNR se tem
    ca orice client care se va adresa justitiei cerand aplicarea marjei
    initiale la un indicator independent va avea castig de cauza.

    BNR ramane cu un “cartof fierbinte” in brate, pentru ca
    bancherii se plang ca vor contabiliza pierderi de sute de milioane
    de euro in urmatoarele luni, iar actionarii nu mai sunt dispusi sa
    le suporte, deoarece ar fi pricinuite de o modificare legislativa,
    si nu de neperformanta portofoliilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Ce cont iti trebuie pentru a avea o renta lunara de 20.000 de euro din investitii

    Lunar, aceste persoane pot alege sa primeasca o anumita suma, o
    renta, in urma investitiilor pe care le realizeaza administratorul
    cu banii din conturile lor. Valoarea celei mai mari rente pe care o
    primeste in fiecare luna un roman este de peste 20.000 euro, contul
    sau fiind de aproape doua milioane de euro.

    Titluri de stat, depozite bancare, actiuni, unitati de fonduri
    de investitii, imobiliare si aur sau actiuni la Fondul Proprietatea
    sunt cateva dintre instrumentele in care sunt plasati banii depusi
    în conturile individuale.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Concurenţa avertizează băncile să nu se înţeleagă la comisioane

    Autoritatea din domeniul concurenţei atrage atenţia membrilor
    Asociaţiei Române a Băncilor că schimbul de informaţii, în special
    privind costurile aferente împrumuturilor, ar putea intra sub
    incidenţa prevederilor Legii Concurenţei, precum şi ale
    dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.
    “Această atenţionare vine în contextul acţiunii promovate şi
    susţinute de bănci pentru a modifica prevederile Ordonanţei de
    Urgenţă a Guvernului privind contractele de credit pentru
    consumatori.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dobanzi cu 50% mai mari la depozite, daca iei la pachet titluri la un fond de investitii

    Pentru cei care nu stiu, fondurile sunt mai riscante, dar pot
    aduce si castiguri de 3-4 ori mai mari decat un simplu depozit.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro