BusinessMagazin

Tag: credite

  • Banca Transilvania iese cu o ofertă de refinanţare a creditelor de la alte bănci

    Banca returnează clienţilor echivalentul unei dobânzi, în puncte Star BT – la aniversarea de un an a împrumutului de la Banca Transilvania şi acordă până la 100 de lei în puncte de puncte Star BT – la contractarea creditului. Promoţia este valabilă până în data de 31 august. Punctele Star BT fac parte din pachetul de avantaje al programului de loialitate Star BT, alături de ratele fără dobândă pentru achiziţii făcute în cele peste 4.000 de magazine partenere.

    Creditul de refinanţare trebuie să fie de acelaşi tip cu creditul iniţial – imobiliar, de consum etc. Perioada maximă de creditare este de 30 de ani pentru refinanţarea creditelor de consum contractate înainte de 31 octombrie 2011, respectiv de 5 ani pentru cele contractate ulterior datei menţionate. În cazul unei credit de nevoi personale garantat cu ipoteca imobiliară, pentru persoanele care au cont la BT pentru încasarea veniturilor, în cazul împrumuturilor în euro, dobânda este de 6%, fixă în primul an, iar ulterior este de Euribor 6M + 5,5%, iar în cazul creditelor în lei, dobânda este de 6,9%, fixă în primii 2 ani, ulterior aceasta fiind de Robor 6M + 2,5%. În cazul creditelor de refinanţare pentru investiţii imobiliare, durata maximă a creditului este de 30 de ani.

    Prin refinanţare, clienţii pot contracta un credit nou, pentru a rambursa un împrumut pe care îl au deja la o altă bancă. Clienţii pot folosi astfel diferenţa de cost dintre două împrumuturi pentru diverse destinaţii. Procedura de contractare a unui astfel de credit este asemăntoare cu cea pentru un împrumut cu alte destinaţii. Noul dosar de credit trebuie să cuprindă documentaţia standard pe care o presupune un dosar de credit, precum şi o copie după contractul de credit care se doreşte să fie refinanţat.

    Banca a lansat pe site-ul său aplicaţia Calculator refinanţare (http://www.bancatransilvania.ro/refinantare/), care permite persoanelor interesate să solicite online un credit de refinanţare, să-şi calculeze valoarea noii rate sau suma economisită.

    Banca Transilvania este a treia bancă din sistem după active, cu o cotă de piaţă de 8% la finele anului trecut. Instituţia are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi 1,67 milioane de clienţi activi. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) deţine 15% din capitalul social al băncii.

  • UE ar putea garanta împrumuturi acordate de bănci companiilor pentru a susţine creditarea

    Uniunea Europeană (UE) ar putea garanta plata unor împrumuturi acordate de bănci companiilor, în încercarea de a îmbunătăţi accesul acestora la finanţare, mai ales în sudul Europei, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

    Accesul mai uşor la credite este esenţial pentru a reporni creşterea economică în Europa, întrucât nici măcar dobânzile foarte scăzute ale băncilor centrale nu reuşesc să stimuleze finanţarea, scrie New York Times.

    Principala provocare a Comisiei este să revitalizeze şase economii din sudul Europei, aflate în recesiune – Grecia Cipru, Italia, Portugalia, Spania şi Slovenia – întrucât acestea nu-şi vor putea plăti niciodată datoriile foarte mari fără creşterea PIB.

    Executivul comunitar analizează trei tipuri de instrumente pentru a încuraja creditarea, eforturile vizând în principal întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 95% din totalul firmelor europene.

    Toate cele trei iniţiative prevăd comasarea resurselor unor facilităţi de împrumut ale UE pentru a asigura garanţiile, a spus Barroso.

    În prezent, o companie din sudul Europei trebuie să plătească o dobândă de două sau trei ori mai mare decât un competitor din nordul continentului, arată date ale Băncii Centrale Europene.

    O companie din Cipru ar trebui să plătească ca dobândă 70.300 de euro pentru un împrumut de 1 milion de euro pe un an, în timp ce un rival din Franţa ar avea un cost de 21.600 de euro, iar unul din Germania de 29.200 euro. În Grecia, o companie trebuie să achite o dobândă de 66.600 de euro la un astfel de împrumut.

    Pe lângă creditele bancare, UE analizează şi alte modalităţi de a facilita accesul companiilor din sudul Europei la finanţări, prin parteneriate cu capital privat şi instrumente speciale de divizare a riscului, coordonate cu Banca Europeană pentru Investiţii.

     

     

     

  • ZF Bankers Summit 2013 – Preşedinte executiv UniCredit Ţiriac: Nu favorizăm creditarea în valută, dar ecartul referinţelor este mare şi clienţii nu-l pot duce

     “Nu favorizăm creditarea în valută, venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Ecartul este mare şi sunt clienţi care nu pot suporta acel cost”, a spus Radu la ZF Bankers Summit 2013.

    Oficialul UniCredit a explicat că nu se referă la ecartul dintre dobânzile pasive şi active pe cele două valute, sau la marja aplicată de bănci, ci la ecartul între referinţa la euro şi referinţa la lei.

    România are cea mai înaltă dobândă de referinţă din Uniunea Europeană, de 5,25% pe an, în timp ce rata de referinţă a Băncii Centrale Europene (autoritatea monetară din zona euro) se situează la 0,5% pe an.

    Răsvan Radu spune că creditarea nu este oprită şi trebuie anallizat de la bancă la bancă, întrucât există bănci care nu mai pot credita şi atrag resurse pentru acoperirea creditelor din sold, bănci care stau bine şi nu vor să se expună şi bănci care vor să crească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS ia credite de 800 mil. euro

    Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat în unanimitate în luna mai această decizie, arată un document publicat în Monitorul Oficial. Creditele ar urma să provină de la bănci, instituţii financiare, fonduri de investiţii româneşti sau internaţionale şi/sau orice alte entităţi private, inclusiv prin încheierea unuia sau mai multor contracte de finanţare.

    De asemenea, în cadrul şedinţei AGA din 7 mai la care au participat acţionari care deţin 90% din companie, a fost aprobată şi luarea oricăror măsuri necesare pentru obţinerea finanţării, restructurarea creditelor existente sau plata lor anticipată. La finele anului 2011, compania avea datorii totale de 860 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum s-au ieftinit locuinţele

    Băncile au raportat în primul trimestru o cerere constantă de credite imobiliare noi, contrar aşteptărilor de reducere a acesteia, iar pe termen scurt prognozează o evoluţie similară a cererii de credite pentru cumpărarea de terenuri şi locuinţe. Gradul mediu de îndatorare s-au modificat foarte puţin, situându-se în jur de 47% pentru creditele nou acordate, respectiv 50% la nivelul întregului portofoliu de credite imobiliare.

    Apartamentele cu două camere vor rămâne şi în perioada următoare vedetele pieţei imobiliare, cu aproximativ 33% din numărul total de tranzacţii planificate, urmate de apartamentele de 3 camere, cu 21% din numărul de tranzacţii, respectiv de vile/case, cu 15% din numărul tranzacţiilor, conform unui studiu efectuat de BCR împreună cu peste 200 de parteneri agenţii şi dezvoltatori imobiliari.

  • Stocul de credite al Raiffeisen s-a redus cu 3,3% în T1, însă austriecii au continuat să absoarbă depozite

    Grupul austriac Raiffeisen a raportat un profit net de 30 mil. euro din operaţiunile realizate în România în primul trimestru al acestui an, apropiat de rezultatul din aceeaşi perioadă din 2012 şi mai mult decât dublu faţă de profitul din T4 2012.

     

  • Soldul împrumuturilor luate de firme şi populaţie a scăzut cu aproape 2% în aprilie

    Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (0,6% în termeni reali), iar cel în valută, exprimat în lei, s-a redus cu 2,5% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4%).

    “La 30 aprilie 2013, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,1 la sută (-7,0 la sută în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2012, pe seama majorării cu 3,8 la sută a componentei în lei (-1,5 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 5,4 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,8 la sută)”, arată BNR, într-un comunicat.

    Creditul guvernamental a scăzut în aprilie cu 0,5%, la 72,788 miliarde lei. La 30 aprilie 2013, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 10,2% (14,7% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2012.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în aprilie cu 0,1% faţă de martie 2013, până la 200,697 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,1%, la 77,032 miliarde lei. La 30 aprilie 2013, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 1,4% (3,7% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2012.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mai scade leul?

    Analiştii estimează în general că evoluţia leului, care a corespuns în ultimele luni atât cu tendinţa globală de creştere a apetitului pentru risc, cât şi cu interesul ridicat al investitorilor pentru titlurile româneşti, ar putea fi influenţată negativ de perspectiva ca Rezerva Federală să încheie programul curent de relaxare monetară, ducând astfel indirect şi la scăderea interesului pentru plasamente în active româneşti. Leul s-a apreciat cu 3% de la începutul lunii aprilie până la jumătatea lui mai, spre 4,30, însă a pierdut apoi din atractivitate.

    “Fluxurile slabe de capital în economia reală (investiţii străine directe, credite) susţin scenariul unui curs între 4,35 şi 4,40 lei/euro în următoarele trimestre”, cred analiştii Raiffeisen Bank România, adăugând că ponderea mare a nerezidenţilor pe piaţa titlurilor de datorie ar putea induce în continuare volatilitate pe piaţă.

     

  • EximBank şi-a crescut soldul de credite şi garanţii cu 25% anul trecut, la 3,7 mld. lei

    Eximbank, banca de stat dedicată finanţării exportatorilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii, avea la la sfârşitul anului trecut un volum total de 3,7 miliarde de lei (840 mil. euro) al finanţărilor, garanţiilor şi asigurărilor acordate, cu 25% peste nivelul din decembrie 2011.Activele băncii au scăzut cu 5% şi au ajuns la 3,9 miliarde de lei (880 mil. euro) la sfârşitul lunii decembrie.
     
    Banca de stat a încheiat anul trecut cu un profit net de 13 milioane de lei (2,9 milioane de euro), reuşind să se menţină în topul celor mai profitabile zece instituţii de credit deşi câştigul s-a diminuat cu 60% faţă de 2011. Comparativ, sistemul bancar a avut anul trecut o pierdere agregată record de 2,1 miliarde de lei.
     
    „Evoluţia rezultatului net a fost determinată de contextul macroeconomic în care băncile şi-au desfăşurat activitatea. Cred că este mai relevant faptul că ne-am menţinut în top zece cele mai profitabile bănci decât cifrele în sine“, a declarat Traian Halalai, preşedintele EximBank.
     

     

  • STUDIU DE CAZ: Cum să reduci cheltuielile pentru e-mail la jumătate şi să salvezi 150.000 de euro

    CONTEXTUL: Conceptul de cloud computing intră în atenţia tot mai multor companii, inclusiv din România. Tendinţa mondială de migrare de la aplicaţiile instalate pe computere şi achiziţia şi operarea propriei infrastructuri IT la închirierea acestei infrastructuri şi utilizarea online a aplicaţiilor prin cloud începe să prindă teren şi pe plan local.

    DECIZIA: Provident Financial România implementează soluţia de cloud computing Office 365 a Microsoft. Este cel mai mare astfel de contract semnat până acum de Microsoft pe plan local – aproximativ 750 de utilizatori, angajaţi ai comerciantului de credite de mică valoare, folosesc soluţia Office 365.

    EFECTELE: Dincolo de creşterea productivităţii angajaţilor şi a mobilităţii forţei de vânzări sau de reducerea costurilor de administrare a departamentului IT, cheltuielile cu soluţia de e-mail pentru angajaţi sunt estimate să se reducă la jumătate de la implementarea din 2011 şi până în 2016. Mai mult, potrivit calculelor Provident, o infrastructură IT internă similară cu Office 365 ar fi costat 150.000 de euro, cheltuieli care sunt astfel economisite.

    SOLUŢIILE DE TIP CLOUD COMPUTING, PRIN CARE O COMPANIE EXTERNALIZEAZĂ INFRASTRUCTURA ŞI SERVICIILE IT ŞI FOLOSEŞTE APLICAŢII SOFTWARE ONLINE, fără să le mai instaleze pe computere, par să fi rămas rezervate mai degrabă companiilor mici şi mijlocii cu cel mult câteva zeci de angajaţi decât corporaţiilor. În 2011 însă, Microsoft a semnat cel mai mare contract pentru implementarea soluţiei Office 365, la acel moment pentru un număr de aproximativ 300 de utilizatori din rândul angajaţilor companiei, anume Provident Financial România.

    În prezent, toţi cei peste 750 de angajaţi folosesc soluţii cloud. Astfel, aceştia au acces la toate funcţiile suitei de aplicaţii Office, fără ca acestea să fie instalate pe computerele din companie, ci accesate de la distanţă prin internet. Asemenea tuturor soluţiilor de tip cloud disponibile pe piaţa locală, Office 365 vine la pachet cu servicii de suport şi este vândut ca un abonament lunar pentru fiecare utilizator în parte, cu tarife diferite în funcţie de numărul de servicii incluse, de la câţiva euro şi până la sume de ordinul zecilor de euro pe lună pentru un angajat.

    IDEEA IMPLEMENTĂRII CLOUD COMPUTINGULUI ÎN PROVIDENT A APĂRUT DIN DOUĂ MOTIVE: pe de-o parte, soluţia de e-mail folosită era găzduită şi administrată de o sucursală din cadrul grupului britanic, ceea ce însemna costuri destul de ridicate, iar pe de altă parte, compania avea nevoie de un sistem de lucru colaborativ, cu funcţionalităţi de videoconferinţă, dar şi management al documentelor, aşa încât să eficientizeze activitatea şi să diminueze cheltuielile cu deplasările. În prima parte din 2011, compania a derulat un proiect pilot de migrare în nori pentru 60 dintre angajaţi, iar apoi a decis extinderea soluţiei pentru un număr mai mare de oameni, mai cu seamă că o analiză efectuată de departamentul IT a arătat că pentru o infrastructură şi servicii similare Office 365 deţinute la nivel intern ar fi fost necesară o investiţie în hardware, software şi servicii de peste 150.000 de euro.

    Proiectul de implementare s-a derulat în mai mule etape, în urma unor analize la nivel de funcţionalităţi şi compatibilităţi şi apoi analize ale infrastructurii în vederea migrării. În final, cei 300 de utilizatori iniţiali, cifră extinsă ulterior la 750, s-au mutat în nori, cu planuri diferite de licenţiere în funcţie de necesităţile de lucru – Exchange Online pentru angajaţii care au nevoie doar de e-mail, planul E1 care include Lync şi SharePoint Online pentru utilizatorii mobili şi planul E3 care oferă suplimentar şi Office Professional Plus. Iar pentru echipa de management au fost incluse şi smartphone-uri Windows Phone 7.5 pentru integrarea nativă cu Office 365.

    VALOAREA CONTRACTULUI NU A FOST FĂCUTĂ PUBLICĂ, însă o estimare pe baza tipului de servicii Office 365 selectate şi a numărului de utilizatori se învârte în jurul a câtorva mii de euro, plată efectuată lunar fără alte investiţii în echipamente şi aplicaţii.
    Cele mai evidente efecte ale migrării în cloud sunt faptul că în decurs de cinci ani de la implementare, costurile soluţiei de e-mail vor fi scăzut cu 50%. Apoi, investiţia este mai mică decât dacă s-ar fi făcut o investiţie în infrastructură şi servicii IT proprii – cheltuiala iniţială de peste 150.000 de euro în acest sens va fi plătită astfel în cel puţin patru ani, pe când infrastructura IT internă necesită îmbunătăţiri şi noi inves-tiţii mai repede decât atât.

    Mai mult, angajaţii companiei dispun de aceleaşi funcţionalităţi nu numai pe desktop, ci şi pe dispozitivele mobile precum tablete sau telefoane mobile inteligente fără costuri suplimentare, pe când soluţia de e-mail mobil folosită anterior impunea plata unei licenţe pentru fiecare dispozitiv de aproximativ 20 de euro pe lună. Apoi, compania a sesizat o creştere a productivităţii, precum şi o diminuare a cheltuielilor cu transportul aferente călă-to-riilor periodice pentru şedinţe la nivel de grup ale managementului şi mai multor mem-bri din echipa de vânzări.

    Şi, nu în ultimul rând, s-au optimizat costurile inclusiv cu administrarea departamentului de IT al Provident, întrucât soluţia Office 365 este administrată direct de către Microsoft, pe când o soluţie proprie ar fi presupus ges-tio-narea internă a serverelor, actualizarea solu-ţiilor software şi responsabilitatea securităţii datelor. Ceea ce, în final, ar fi însemnat angajaţi în plus.