BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Creşterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum

    Creş­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut înce­pând din această lună va ma­jora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de sa­lariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informaţiilor de la Minis­terul Muncii.

    Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi.

    Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 mi­lioa­ne de salariaţi (că­rora le creşte suma primită „în mâ­nă“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de pro­du­se necesare pentru traiul zilnic.

    Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creş­te­re preconizată de 20% a salariului le va aduce un sala­riu net de 540 de lei lunar.

    Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediţiei de ce rapor­tea­ză în statisticile sale 338.000 de salariaţi care câştigă mai puţin de 1.050 de lei salariul brut.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Paşte 2016 – Obiceiuri şi tradiţii. Cât cheltuie românii de sărbători

    Familia este principala sursă de informaţii pentru români atunci când vine vorba de tradiţiile şi obiceiurile de Paşte. Una dintre tradiţii spune că de Paşte trebuie să ne “înnoim”, astfel, românii sunt în perioada sărbătorilor pascale mai degrabă atraşi de promoţii la haine sau articole de încălţăminte decât la produse mai scumpe.

    Paştele este un eveniment important în viaţa românilor, un eveniment care aduce tradiţiile în prim plan pentru 6 din 10 români.  În acelaşi timp, pentru 3 din 10 români, Paştele înseamnă timp petrecut cu familia. Aceştia tind să fie tineri (sub 24 de ani, din urbanul mare, cu educaţie ridicată) care locuiesc departe de familie în restul anului şi care profită de sărbători pentru a veni acasă.

    Paştele este asociat mai degrabă cu simboluri religioase, de aceea cei mai mulţi dintre români se vor duce să ia lumină şi vor asista la slujba de Înviere. Farmecul acestor activităţi este de a participa activ, live la eveniment, mai degrabă decât de a-l vedea transmis la televizor. Persoanele care urmăresc, totuşi, slujba la televizor sunt femeile, cu vârsta peste 35 de ani, cu educaţie scăzută sau medie, care locuiesc în zonele rurale sau în oraşele mici.

    Un român alocă în medie 542 RON pentru toate cheltuielile legate de Paşte. Deşi se poate observa o creştere uşoară a venitului pe gospodărie faţă de 2015, bugetul alocat pentru Paşte în 2016 continuă să reprezinte 1/3 din venitul gospodăriei, la fel ca şi anul trecut. Deşi la nivel de percepţie majoritatea simte că bugetul ei rămâne constant faţă de anul trecut, 16% dintre români consideră că vor aloca pentru bugetul din 2016 mai mulţi bani decât în 2015.

    Categoria cu cel mai mare impact în buget o reprezintă alimentele pentru masa de Paşte. 52% dintre români vor cheltui mai mult de 200 de RON pentru a se bucura de un meniu 100% tradiţional sau preponderent tradiţional. Cum românilor le place să ţină cont de tradiţii şi obiceiuri, pentru masa de Paşte nu numai că se alocă cea mai mare parte din buget, dar si mult timp de pregătire din partea membrilor familiei. Pregătirea mâncărurilor tradiţionale devine, astfel, un prilej bun de a petrece timp alături de cei dragi. Roadele muncii pot fi degustate la masa de Paşte. Printre mâncărurile care nu vor lipsi de pe masă se află: ouă colorate, dulciuri şi produse de panificaţie făcute în casă (cozonac, pască, etc), legume, fructe şi carne de miel.
    În spiritul tradiţiei, coloratul ouălor, cât şi pregătirea cozonacului continuă să se facă în gospodărie, mai degrabă decât să fie cumpărate gata pregătite. 3 din 10 români declară, totuşi, că vor cumpăra cozonacul gata făcut, fie din cofetării/brutării, fie din retail.

    Cadourile reprezintă următoarea categorie cu importanţă ridicată pentru bugetul de Paşte. Dintre cei 76% care vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, aproximativ 50% plănuiesc să aloce 300 RON sau mai puţin pentru această activitate.
    Interesul pentru promoţiile de Paşte pare să fie şi el influenţat de tradiţiile legate de cadouri. Astfel, 40% dintre români sunt în mod special interesaţi de promoţii pentru haine, încălţăminte sau accesorii şi secundar de produse de valoare mai mare, cum ar fi: electronicele, electrocasnicele, telefoanele mobile sau tabletele.

    Familia şi sărbătorile pascale din copilărie sunt principalele surse de informare pe care românii le folosesc în planificarea Paştelui. Familia devine, astfel, principalul canal de transmitere şi păstrare a cutumelor româneşti. Singurul canal clasic de comunicare care ocupă un rol important în informarea românilor în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile de Paşte este televizorul.  Acesta este un mediu important de informare pentru 32% dintre români.

    Interesul românilor pentru promoţii se adaptează în funcţie de ocazia în jurul căreia are loc campania promoţională, arată comparaţia dintre interesul pentru promoţii de Paşte versus de Black Friday, la nivelul internauţilor. Astfel, românii care folosesc internetul preferă să primească de Paşte promoţii la articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi secundar la electronice, electrocasnice, telefoane mobile, tabele, laptopuri, în timp ce în perioada Black Friday îşi doresc, în mod special, oferte speciale la produse de valoare mare şi secundar la produse cosmetice sau de înfrumuseţare.

    În acest context, obiceiurile şi tradiţiile de Paşte oferă oportunităţi noi pentru branduri, cum ar fi:

    Readucerea în actualitate a tradiţiilor regionale, încurajarea diversităţii obiceiurilor, pe fundalul unei receptivităţi crescute pentru tradiţii. Majoritatea românilor continuă să respecte tradiţiile predate din generaţie în generaţie, Paştele devine, astfel, o ocazie bună pentru a combina tradiţii cu obiceiuri noi.

    Simplificarea şi eficientizarea procesului de pregătire pentru Paşte. Mesele de Paşte sunt tradiţionale sau preponderant tradiţionale şi necesită mult timp de pregătire, de aceea brandurile ar putea veni în ajutorul persoanelor responsabile cu pregătirea mesei cu sfaturi pentru prepararea mai rapidă a bucatelor sau prin oferirea unor pachete cu toate ingredientele necesare diferitelor mâncăruri tradiţionale.

    Implicarea tuturor membrilor familiei în pregătirea mesei de Paşte. Pregătirea mesei de Paşte este o ocazie ca familia să lucreze împreună, iar brandurile pot încuraja această activitate. Copiii pot colora ouăle sau pot decora masa, în timp ce părinţii pregătesc friptura. Procesul de pregătire a mesei devine mai amuzant, iar efortul poate fi premiat.

    Targetarea consumatorilor prin canalele preferate cu oferte despre promoţiile de interes. Faţă de alte ocazii, de Paşte, românii vor să afle informaţii despre promoţii la: mâncare, îmbrăcăminte sau aparatură pentru casă, iar singurul canal clasic de comunicare aflat în topul surselor de informare este televizorul. Aşadar, o campanie tactică la TV va creşte notorietatea promoţiei.

    Implicarea românilor în cauze sociale, campanii CSR. 2 din 10 români se implică deja în donarea de haine vechi, iar 1 din 10 fie donează bani, fie face voluntariat. Aducerea tradiţiilor în prim plan şi creşterea interesului pentru activităţi religioase sunt un context bun pentru a atrage mai mulţi români să susţină o cauză socială fie prin donare, muncă voluntară sau cumpărarea unor articole de Paşte. 

    Andreea Grigoroiu – Consumer Strategist, Starcom MediaVest Group

  • Studii de caz: Gamificarea

    RESURSE UMANE

    Biroul din Ungaria al companiei de servicii de audit, consultanţă fiscală şiconsultanţă pentru afaceri PricewaterhouseCoopers şi-a propus să îşi implice mai mult candidaţii în procesul de recrutare. Candidaţii la joburi petreceau 10 minute sau mai puţin pe pagina companiei, iar PwC considera că un bazin de angajaţi mai implicaţi ar oferi angajaţi mai buni, care ar petrece mai mult în companie după ce ar fi angajaţi. Pentru a face acest lucru, compania s-a folosit de Multipoly (o abreviere de la jocul Monopoly).

    Jocul permite candidaţilor să arate cât de pregătiţi sunt să lucreze la PwC prin plasarea lor în echipe şi prezentarea lor probleme de business asemănătoare cu cele pe care le-ar întâlni la locul de muncă. După un interviu simulat, candidaţii au posibilitatea să încerce roluri precum cel de consultant, consultant senior şi manager. Candidaţii la joburi trebuie să demonstreze cunoştinţe de business, abilităţi digitale şi relaţionale pentru a juca jocul.

    Managerul de recrutare al companiei din Ungaria a declarat publicaţiilor internaţionale că acei candidaţi care au jucat Multipoly au fost mai bine pregătiţi pentru a face faţă interviurilor deoarece jocul i-a informat şi-a pregătit pentru companie insistând pe abilităţile de care au nevoie pentru obţinerea succesului la firmă.

    Dacă înainte angajaţii petreceau mai puţin de 10 minute pe site-ul companiei, jocul Multipoly i-a ţinut pe pagina companiei chiar şi 90 de minute. Baza de candidaţi a crescut cu 190%, iar interesul utilizatorilor de a afla detalii despre companie a crescut cu 78%. Totodată, tranziţia spre cultura organizaţională a companiei a fost mai uşoară după jucarea Multipoly.

    MANAGEMENT

    Google, la fel ca majoritatea companiilor, avea nevoie ca angajaţii să îşi înregistreze cheltuielile de deplasare în baza unui program regulat. Google a gamificat procesul cheltuielilor, lăsându-şi angajaţii care nu foloseau banii rămaşi să le fie plătiţi la următorul salariu, să păstreze banii pentru o călătorie viitoare sau îi doneze unei cauze nobile alese de ei.

    Proiectul de gamificare a cheltuielilor de deplasare a avut ca rezultat completarea în procent de 100% a formularelor de înregistrare a călătoriilor după doar şase luni de la lansarea programului.

    EDUCAŢIE

    Deloitte trebuia să construiasă o curriculă de training pentru executivi seniori, dar avea dificultăţi în încurajarea executivilor să înceapă şi să termine programul.

    A introdus în proiect elemente din jocuri precum insigne, leaderboards şi simboluri de statut care măsurau câţi dintre executivi participau şi finalizau cursurile.

    Durata medie de finalizare a unui curs a scăzut cu jumătate, iar numărul utilizatorilor programului a crescut semnificativ.

    Citiţi mai multe despre gamificare aici

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Ce destinaţii exotice preferă românii şi cât cheltuie pentru o vacanţă

    Românii, care aleg destinaţii de vacanţă îndepărate, preferă să îşi petreacă vacanţa în locuri exotice, pe primele cinci locuri în preferinţele turiştilor aflându-se Maldive, Thailanda, Republica Dominicană, Bali şi Cuba, potrivit unui studiu realizat de agenţia de turism Eturia.

    Aceştia plătesc între 1.400 euro şi 2.500 euro de persoană pentru un sejur şi preferă să călătorească alături de familie.

    Potrivit aceluiaşi studiu, pentru o perioadă de 7-10 nopţi în Maldive, Thailanda sau Republica Dominicană, românii plătesc aproximativ 1400-1700 euro/persoană.

    Ca destinaţie de circuit, românii care achiziţionează vacanţe în destinaţii îndepărtate apreciază tot mai mult Statele Unite ale Americii, circuite ce pot ajunge până la 3000 euro/persoană, cu vizitarea Coastei de Vest timp de 2 săptămâni.

    Aproximativ 65% dintre solicitările primite de Eturia vin din partea familiilor, în timp ce 10% dintre clienţi aleg să meargă singuri în concediu, numărul lor fiind în creştere faţă de anii precedenţi.

    Dacă în urmă cu 2 ani, media de vârstă a persoanelor care alegeau să călătorească în destinaţii exotice era cuprinsă între 35 şi 50 de ani, în prezent media de vârstă este între 25 şi 65 de ani, dintre aceştia tot mai mulţi tineri între 25-35 de ani au început să solicite călătorii în destinaţii exotice.

    Înfiinţată în anul 2007, agenţia de turism Eturia a vândut în cei opt ani de activitate peste 11.000 de pachete de vacanţă personalizate şi destinaţii exotice.

    Compania dezvoltă trei direcţii principale de business: vacanţe personalizate pentru turiştii cu bugete medii de vacanţă, vacanţe cu plecări predefinite şi vacanţe de lux. În anul 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 5,9 milioane de euro.

     

  • Cum poţi să faci mii de euro din vânzarea de creioane: o antreprenoare de 25 de ani a construit un business cu produse vintage

    Aşa-numita mişcare a hipsterilor a readus în atenţia publicului un număr de produse, precum creioanele sau vinilurile; o tânără antreprenoare a profitat de asta şi a dezvoltat un business care produce mii de euro pe lună.

    Caroline Weaver, de 25 de ani, este proprietara magazinului CW Pencil Enterprise; ea comercializează creioane inspirate de modele ale unor scriitori celebri, precum John Steinbeck.

    “Este probabil cel mai cunoscut creion din America”, spune Weaver. “Chiar dacă trebuie să depui puţin efort ca să foloseşti un creion, mulţi oameni apreciază asta. Este acea conexiune între cât de des trebuie să ascuţi creionul şi volumul de muncă depus.”

    Chiar dacă cei mai mulţi clienţi ai ei sunt mileniali, aceştia nu sunt şi cei care aduc profitul. Comanda medie este de 50 de dolari online şi de 25 de dolari în magazin, iar cei care cheltuie sume mari au peste 50 de ani. Produsele sunt vândute la un preţ dublu faţă de cel de producţie.

    Weaver a investit 80.000 de dolari în afacere şi spune că aceasta îi aduce profit, fără a specifica exact marja.

  • Festivalul de muzică cu cea mai scumpă intrare din lume. Biletul costă 1 milion de dolari – GALERIE FOTO

    Festivalele de muzică devin o atracţie din ce în ce mai mare pentru oameni şi mulţi dintre aceştia sunt dispuşi să călătorească sute sau chair mii de kilometri şi cheltuie sume importante pentru a vedea formaţia sau artistul preferat interpretând melodiile live. Având în vedere acest lucru, era doar un pas până la festivalul cu biletul intrare de 1 milion de dolari.

    Potrivit Forbes, un bilet la festivalul din Islanda Secret Solstice Festival costă nu mai puţin de 1 milion de dolari, de la 200.000 de dolari cât a fost anul trecut. Ce primesc cei care sunt de acord să plătească o astfel de sumă?

    În primul rând, plătitorii sunt aduşi cu un avion privat la festival, de oriunde în lume şi sunt cazaţi pentru şapte nopţi într-o vilă luxoasă cu şase camere, amplasată în centrul capitalei Reykjavik. În bilet intră şi o cină pregătită de un chef islandez important, două maşini de lux  24 de ore din 24 , serviciu de pază, două concerte private, un tur cu elicopterul deasupra Islandei, un tur de vizionare a balenelor şi delfinilor, o plimbare după miezul nopţii pe un gheţar şi transfer cu elicopterul peste tot de-a lungul săptămânii.

    Mai mult, ai acces în toate zonele festivalului, incluzând un bar privat al artiştilor care vor urca pe scenă, acces la prima petrecere din lume ce va avea loc într-un gheţar sau accesul la un concert în interiorul unui vulcan.

    Cine cântă în cadrul festivalului? Sute de artişti de-a lungul a celor patru zile de  festival, printre aceştia se numără Radiohead, the Deftones, Of monsters and men, Jamie Jones, St. Germain sau Roisin Murphy.

    Vestea bună este că nu trebuie să fii dispus să plăteşti 1 milion de dolari pentru a-i vedea în concert pe artiştii de mai sus, ci trebuie să plăteşti 200 de dolari pentru un abonament pe patru zile sau 283 pentru un abonament VIP. 

  • O nouă destinaţie europeană câştigă din ce în ce mai mulţi turişti români

    Numărul de înnoptări ale turiştilor români care călătoresc în Germania a crescut de la 728.161 în 2014 la 801.705 în 2015. În total s-a înregistrat o creştere de 10,1%, care poziţionează România în primele 20 de pieţe pentru turismul de incoming în Germania, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Organizaţiei Germane pentru Turism. Motivele principale pentru călătoriile în Germania sunt: petrecerea sărbătorilor (43%), vizitarea prietenilor şi a rudelor (30%) şi afacerile (27%). Cei mai mulţi turişti călătoresc cu maşina (67%), avionul (22%) şi autocarul (10%). 
     
    Germania este o destinaţie mai populară în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani), 49% dintre ei alegând Germania ca destinaţie turistică. În schimb, numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania. Cei mai mulţi turişti (78%) aleg călătoriile lungi (în jur de 9 zile). În medie, turiştii români care călătoresc în Germania cheltuie 36 euro pe zi, iar 31% dintre aceştia îşi rezervă toate aspectele legate de vacanţă on-line.
     
    Cu 79,7 milioane de înnoptări internaţionale, turismul de incoming în Germania înregistrează în 2015, pentru a şasea oară consecutiv, creşteri semnificative. Conform datelor Institutului Federal de Statistică, numărul înnoptărilor oaspeţilor străini în unităţile de cazare cu cel puţin zece paturi pentru perioada ianuarie – decembrie 2015, se situează cu 4,1 milioane peste valorile anului precedent – o creştere de 5,4 %.  
     
     „Bilanţul pentru 2015 depăşeşte estimările noastre, precum şi toate prognozele  UNWTO, care au plecat de la premisa creşterii globale a turismului de până la 3-4%. Chiar şi în comparaţie cu cele mai mari destinaţii turistice din Europa, Germania poate câştiga puncte, fiind un motor de creştere“, a explicat Petra Hedorfer, preşedinte al Consiliului de Administraţie DZT. 
    Faţă de anul anterior, Germania a înregistrat un plus de 2,1 milioane de înnoptări, adică o creştere aboslută de 50%. Astfel, din totalul numărului de înnoptări înregistrate în Germania, 73,4% au fost realizate de turişti din ţările europene. Clasamentul motoarelor de creştere este condus de Spania cu 517.000 înnoptări suplimentare, urmată de Elveţia  (plus 492.000), Marea Britanie (plus 382.000) şi Olanda (plus 176.000).
     
    Nouă din cele zece pieţe sursă pentru incoming-ul Germaniei se află în Europa. Primul loc este deţinut de Olanda cu 11,2 milioane de înnoptări (cu 1,6% mai mult). Pe locul secund se află Elveţia, cu 6,4 milioane de înnoptări (cu 8,4% mai mult). O rată ridicată de creştere a înregistrat şi Marea Britanie, care a generat cu 7,4% mai multe înnoptări decât anul trecut şi care ocupă locul patru, imediat după SUA, în topul incoming al pieţelor sursă. Pe următoarele locuri se află Italia, Austria, Danemarca, Franţa şi Belgia cu rate de creştere între 1,3 şi 5 %. Cea mai mare creştere dintre pieţele europene în 2015 a fost înregistrată din partea Spaniei (24,2%), ajungând la 2,7 milioane de înnoptari). Cu acest rezultat, ibericii se întorc în top 10. 
     
    O serie de incertitudini influenţează aşteptările cu privire numărul potenţial de turişti la începutul anului 2016. Situaţia securităţii în Europa şi, în general, la nivel mondial, evoluţia situaţiei refugiaţilor, precum şi condiţiile economice mondiale generale pot afecta decizia de a călători. Luând în considerare aceşti factori, DZT consideră ca fiind realistă o creştere între 1 şi 3%.