BusinessMagazin

Tag: capital

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.

  • Calitatea activelor bancare in tari ca Romania sau Ungaria, motiv semnificativ de ingrijorare – Fitch

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, cea mai slaba calitate
    a activelor bancare este concentrata insa nu in aceste tari, ci in
    Kazahstan, Ucraina, Letonia si Lituania. In unele dintre pietele
    estice, noteaza Fitch fara a nominaliza vreuna, inclusiv
    rezultatele financiare inainte de calcularea provizioanelor au
    inceput sa fie marcate de performanta slaba a activelor si de
    reducerea gradului in care institutiile se bazeaza pe resurse din
    afara, atrase prin imprumuturi.

    Ponderea creditelor bancare in PIB, raportul intre credite si
    depozite si volumul imprumuturilor in valuta raman ridicate in
    anumite piete din regiune, constata agentia, toate acestea fiind
    indicii ale potentialului de risc in sistemul bancar. Cu toate
    acestea, afirma Fitch, cele mai multe dintre pietele emergente,
    inclusiv cele din Europa de Est, au perspectiva de rating stabila,
    reflectand tendintele actuale si gradul de risc. Romania are
    calificativul BB+ cu perspectiva stabila pentru indatorarea pe
    termen lung, calificativ confirmat de Fitch in august 2010.

    Raportul Fitch vine dupa ce, la sfarsitul lui octombrie, analistii
    agentiei apreciau ca bancile din Romania, Ungaria si Bulgaria sunt
    cele mai vulnerabile din Europa de Est la o eventuala reintoarcere
    a crizei financiare, pentru ca volumul imprumuturilor neperformante
    ramane ridicat, iar lipsa cresterii economice limiteaza
    creditarea.

    “Bancile nu au o situatie prea buna, in termeni de calitate a
    activelor – in Romania, intr-o anumita masura in Ungaria si intr-o
    masura mai mica in Bulgaria. Bancile din aceste trei tari prezinta,
    de asemenea, vulnerabilitati din cauza dezechilibrelor din
    economie”, declara Michael Steinbarth, senior director al Fitch
    Londra, intr-un interviu pentru Bloomberg. La aceasta situatie contribuie
    ponderea mare a creditelor in valuta acordate, impactul disparitiei
    boomului imobiliar si o anumita dependenta fata de finantarea din
    partea grupurilor-mama din Vest, inclusiv a celor din Grecia in
    cazul bancilor din Bulgaria si Romania, adauga Steinbarth.

    Proportia creditelor neperformante ajunsese in iunie la 12,6% in
    Bulgaria si 7,5% in Ungaria. In ce priveste Romania, in ultimul
    raport asupra stabilitatii financiare, publicat la sfarsitul lui
    august, BNR constata ca rata creditelor neperformante a crescut in
    perioada decembrie 2008 – iunie 2010 de la aproape 1% la 8,9%
    pentru portofoliul bancar privind companiile, respectiv de la 0,8%
    la 4,5% pentru portofoliul privind sectorul populatiei. “Ponderea
    ridicata a activelor imobiliare in bilantul firmelor si al
    populatiei genereaza preocupari privind implicatiile posibilei
    scaderi in continuare a preturilor la aceste active”, afirma banca
    centrala.

  • OTP Bank majoreaza capitalul filialei din Romania cu 18,6 mil. euro

    Majorarea de capital, inregistrata la
    Registrul Comertului la 16 noiembrie, creste capitalul social al
    bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126 milioane de
    euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in ianuarie,
    cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei, la 462,90
    milioane de lei.

    In prima jumatate a anului,
    costul riscului s-a triplat pentru OTP Bank Romania, ceea ce a dus
    la pierderi de 2,1 miliarde de forinti (7,5 milioane de euro), fata
    de un profit de 561 de milioane de forinti in prima jumatate a lui
    2009, conform raportului semestrial al grupului, care prevedea ca
    “peisajul macroeconomic dificil din Romania creste riscul unor
    viitoare dezechilibre”. Provizioanele au crescut in acelasi
    interval de la 1,98 miliarde la 6,36 miliarde de forinti, iar
    ponderea creditelor restante la plata cu peste 90 de zile in
    volumul brut al creditelor a crescut de la 1,9% la 8,4%.

    Cu ocazia testului de stres
    bancar derulat in vara la nivelul a 91 de banci din UE, OTP Bank
    s-a situat insa mult peste pragul minim de solvabilitate fixat de
    UE la 6% (este vorba de raportul intre capitalul propriu de rang I
    si valoarea totala a activelor). In cazul unui scenariu negativ, in
    care criza financiara continua, solvabilitatea definita astfel ar
    fi de 16,2% la sfarsitul lui 2011.

    OTP Bank Romania este
    controlata de grupul bancar ungar OTP (peste 99,99%), o cota sub
    0,1% fiind detinuta de Merkantil Bank. OTP Bank ofera servicii
    universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia, Bulgaria,
    Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12 milioane
    de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de aproape
    1.500 de unitati, prin intermediul retelei de ATM-uri si prin
    sistemul de canale electronice.

  • Cine castiga si cine pierde in razboiul mondial al valutelor

    Liderii celor mai puternice 20 de state ale lumii, reuniti in
    Coreea de Sud in urma cu cateva zile, au convenit sa fie “vigilenti
    fata de miscarile excesive de pe piata valutara”, sa limiteze
    deficitele de cont curent si sa se abtina de la devalorizari ale
    monedelor nationale cu scopul de a stimula artificial
    competitivitatea economiilor. Pe cat de vagi si de seci par
    deciziile de mai sus, pe atat de graitoare au parut ele pentru
    pietele financiare: aurul s-a scumpit, petrolul a urcat la 82 de
    dolari pe baril, monedele din economiile emergente, inclusiv din
    Europa de Est, au crescut, iar dolarul a scazut in continuare,
    trecand de 1,40 dolari/euro.

    Desigur, nu e chiar ceea ce s-ar fi asteptat de la liderii G20,
    care au facut tot posibilul sa lase impresia ca vor coopera, ca se
    inteleg bine si ca nu exista niciun “razboi al valutelor” –
    expresia lansata de ministrul brazilian de finante Guido Mantega,
    cu referire la SUA, Europa si Japonia si la eforturile lor de
    devalorizare a propriilor monede, in dauna economiilor emergente.
    Acestea din urma, cu notabila exceptie a Chinei, care continua sa
    reziste presiunilor SUA de a-si lasa moneda sa se deprecieze, raman
    sa traga ponoasele crizei, sugera Mantegna, pentru ca nu sunt atat
    de puternice nici ca sa-si protejeze propriile monede, la infinit
    de speculatiile valutare, nici sa foloseasca ele insele de parghia
    devalorizarii ca sa-si mareasca exporturile in felul in care o fac
    SUA sau Germania.

    Pietele financiare insa au luat declaratia G20 asa cum este,
    respectiv drept o declaratie a imposibilitatii si a lipsei de
    dorinta de a face mai mult, si si-au continuat natural jocul contra
    dolarului, mutandu-si atentia asupra reuniunii din aceasta
    saptamana a Rezervei Federale a SUA, de unde toata lumea asteapta o
    noua runda de masuri de “relaxare cantitativa” (cumpararea de
    titluri de stat de pe piata cu scopul de a creste lichiditatea si
    deci de a stimula creditarea in economie – in fapt, incercarea de a
    iesi din recesiune prin tiparirea de moneda). Cat despre China, de
    aici nu e de asteptat nicio schimbare – cu alte cuvinte, Beijingul
    va continua sa cumpere dolari, ca sa impiedice aprecierea yuanului,
    desi va face concesii de moment menite sa mai taie din avantul SUA
    de a contraataca prin alte mijloace. Mai exact, administratia Obama
    a amanat pana dupa urmatorul summit al G20, din noiembrie, o
    decizie pe raportul Congresului care cere instituirea de tarife
    punitive la import pentru “tarile ce isi manipuleaza monedele”,
    adica pentru China.

    Din iunie si pana joia trecuta, yuanul a pierdut treptat 1,92%
    in valoare fata de dolar, ceea ce pentru Beijing e suficient ca sa
    scape de sanctiunile vamale ale SUA, dar pentru Washington nu e,
    mai ales ca la 4 noiembrie sunt alegerile partiale din State, unde
    cea mai importanta miza e tot cea economica – poate iesi America
    din recesiune, intre altele si prin silirea Beijingului sa accepte
    o apreciere mai mare a yuanului?Prin urmare, razboiul valutelor e
    in plina desfasurare, desi sefii de state si guvernatorii bancilor
    centrale isi dau osteneala sa-l minimalizeze (“e doar o chestiune
    de semantica” si “nu as califica situatia obiectiva ca fiind
    reflectata de aceasta sintagma, razboi valutar”, spunea
    guvernatorul Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet).

    Poate nimeni nu l-a mai aratat atat de evident cu degetul ca
    brazilianul Mantegna, insa razboiul valutar este o realitate de ani
    de zile, inca dinainte de inceputurile actualei crize economice din
    2008, iar miza sa este suprematia pe graficul exporturilor mondiale
    si, mai nou, iesirea din recesiune cu ajutorul unor exporturi mai
    competitive. Tensiunea valutara a ajuns insa in ultimele luni
    aproape de punctul de fierbere pentru ca, mai mult decat pana acum,
    bancile centrale si-au asumat misiunea de a devaloriza propriile
    monede pentru a-si face marfurile mai atractive la export si a
    descuraja importurile, iar ceea ce nu au facut bancile centrale au
    desavarsit fondurile speculative in cautare de instrumente
    rentabile in care sa-si plaseze banii.

    Intr-un mare joc mondial de suma nula, in care castigurile unora
    sunt obligatoriu pierderile usturatoare ale altora, si pe fondul
    unui climat economic deteriorat de criza, cei care au avut la
    dispozitie bani de plasat au inundat cu lichiditati pietele.
    Bancile centrale au cumparat titluri emise de propriile state sau
    de cele din aria lor de actiune (cazul Bancii Centrale Europene,
    care initial a justificat aceasta prin intentia de a sustine
    Grecia, Portugalia sau Spania in fata speculatorilor internationali
    ce atacau euro); uneori au facut-o explicit cu scopul de a evita
    crize noi de lichiditate de genul celei care a paralizat piata in
    contextul caderii Lehman Brothers din 2008. Masura, cunoscuta sub
    numele de “quantitative easing” (“relaxare cantitativa”), trebuia
    sa fie in principiu una extraordinara, dar treptat toti actorii
    implicati au devenit dependenti de ea – bancile centrale, statele,
    bancile comerciale si fondurile de investitii -, ba mai mult, s-a
    conturat ideea periculoasa ca daca acest joc nu mai continua,
    economiile recad in criza, in temuta varianta in forma de W.

  • Societe Generale si-a dublat profitul in trimestrul al treilea

    Rezultatul este peste asteptarile analistilor, care estimau un
    profit intre 688 si 716 milioane de euro. Explicatia pentru o
    asemenea performanta este, conform bancii, scaderea provizioanelor
    pentru credite neperformante si cresterea pietei de retail bancar
    international.

    Veniturile bancii au urcat in trimestrul al treilea cu 5,5%, la 6,3
    miliarde de euro, de la 5,97 miliarde in aceeasi perioada din 2009.
    Operatiunile de retail in crestere au contracarat scaderea cu 18% a
    veniturilor din operatiunile cu clientii corporatisti. Activitatea
    de banca de investitii a produs venituri in crestere cu 10% fata de
    trimestrul anterior.

    “Este o confirmare a revirimentului Societe Generale”, a declarat
    Frederic Oudea, CEO al grupului.

    In cursul lunilor iulie – septembrie, SocGen a continuat sa-si
    reduca expunerea in active toxice, in total cu circa 2,6 miliarde
    de euro.

    Pe primele noua luni ale anului, profitul net a fost de 3,04
    miliarde de euro, nivel pe care analistii il aveau in vedere pentru
    tot anul 2010.

    Rata capitalului de baza de rang I (core Tier I), care masoara
    curent forta capitalului unei banci, a fost de 8,4% la sfarsitul
    lui septembrie, ceea ce inseamna ca banca nu va trebui sa recurga
    la majorari de capital pentru a satisface noile reglementari Basel
    III impuse bancilor din statele UE, care in anii urmatori, din 2013
    pana in 2019, trebuie sa atinga standarde mai inalte de calitate a
    capitalului (7% rata capitalului de baza de rang I, care la randul
    lui va avea parte de o definire mai exigenta).

    Frederic Oudea a declarat ca banca va depasi cerintele de capital
    ale Basel III fara a fi nevoita sa faca majorari de capital. In
    estimarea lui, SocGen va avea o rata a capitalului de baza de rang
    I de circa 7,5% la 1 ianuarie 2013 si de 8,5% la sfarsitul anului
    respectiv.

    Oudea a estimat si ca in 2012, nivelul profitului
    anual va putea atinge 6 miliarde de euro.

    Societe Generale, proprietarul Bancii Romane pentru Dezvoltare,
    este al doilea grup financiar din Franta, dupa Paribas, si primul
    care isi anunta rezultatele trimestriale.

  • Piraeus Bank anunta o majorare de capital de peste 1 mld. euro

    Majorarea de capital va avea loc printr-o vanzare de actiuni in
    valoare de 800 de milioane de euro, in ianuarie, urmata de o
    vanzare de obligatiuni convertibile in valoare de 250 de milioane.
    Planul urmeaza sa fie supus aprobarii actionarilor la 23
    noiembrie.

    “Emisiunea de actiuni ne va permite sa ne intarim baza de capital
    in conditiile unei conjuncturi de piata complicate si sa ne plasam
    in postura de a beneficia de pe urma unei imbunatatiri a
    conditiilor economice”, a declarat Michalis Sallas, presedintele
    Piraeus Bank, citat de publicatia elena Capital.

    Majorarea de capital va implica o suma mai mare decat se asteptase
    piata, ceea ce explica evolutia actiunilor Piraeus, care vineri au
    cazut intr-o prima faza cu 7,4% la bursa din Atena si au tras in
    jos indicele bursei cu 3,5%.

    Bancile grecesti incearca sa atraga capital, in contextul in care
    multi depunatori, speriati de criza financiara, si-au retras
    depozitele, iar tara a avut nevoie de finantarea FMI si a UE pentru
    ca nu a mai avut acces pe pietele de capital. National Bank of
    Greece, cea mai mare banca privata din tara, a facut deja o
    majorare de capital de 1,8 milioane de euro in cursul acestei
    luni.

    Piraeus Bank a trecut testul de stres bancar la nivel european din
    iulie, insa la limita (o rata a capitalului de rang I de 6%), iar
    majorarea de capital ii va imbunatati solvabilitatea (pana la o
    rata de 10,8%). Profitul pe prima jumatate a anului a cazut cu 92%,
    iar banca, la fel ca si celelalte de pe piata elena, a ramas
    dependenta de operatiunile de cumparare a bondurilor grecesti de
    catre Banca Centrala Europeana.

    Alex Manos, managing directorul bancii, a declarat vineri pentru
    Bloomberg ca Piraeus “va incerca sa nu
    impovareze excesiv generozitatea BCE”. Reuters l-a citat pe Manos cu declaratia ca
    emisiunea de actiuni va crea “un tampon contra unei inrautatiri
    neasteptate a pietei”, iar emisiunea de obligatiuni urmareste “un
    exercitiu de explorare a resurselor suplimentare de cerere ale
    investitorilor”.

    Lipsa de resurse financiare si lipsa de sustinere din partea
    guvernului a dus la abandonarea planului ca Piraeus Bank sa cumpere
    participatiile guvernului de la Atena la ATEBank si Hellenic
    Postbank, pentru 701 milioane de euro. Alex Manos a precizat ca
    Piraeus nu va mai reveni asupra ofertei.

    Barclays Capital, Credit Suisse, Goldman Sachs si Morgan Stanley
    vor fi coordonatorii globali ai emisiunii de actiuni.

    In afara de Grecia, Piraeus are operatiuni in Bulgaria, Romania,
    Serbia, Cipru, Egipt, Ucraina si SUA.

    Surse din piata financiara citate de Reuters au afirmat ca decizia
    Piraeus ar putea creste presiunea asupra celorlalte banci
    importante, Alpha Bank si EFG Eurobank, sa recurga si ele la o
    majorare de capital.

  • Economia Europei de Est: se contureaza o revenire cu doua viteze

    Un articol de pe blogul agentiei, ilustrat cu o fotografie de la
    protestul politistilor din Bucuresti, citeaza opinia analistilor de
    la Goldman Sachs, conform carora “s-a manifestat o diferentiere
    clara intre economiile mai robuste si cele mai fragile ale
    regiunii”. Goldman Sachs considera ca economiile mai solide –
    Polonia, Cehia, la care se adauga Turcia si Israelul, frecvent
    asociate in analizele financiare cu Europa de Est – vor fi primele
    care vor vedea o accelerare a fluxurilor financiare, atat in forma
    cumpararilor de obligatiuni, cat si in forma achizitiei de
    actiuni.

    Reducerea dobanzilor la niveluri fara precedent in tarile
    dezvoltate si ingrijorarile privind datoria publica a unor tari din
    zona euro ca Grecia si Irlanda i-au facut pe investitorii de
    portofoliu sa caute in alta parte posibilitati de a-si plasa
    capitalul cu randamente mai bune. Investitorii cauta oportunitati
    in Europa Centrala si de Est, testand tari ca Ungaria, de pilda,
    unde insa dificultatile guvernarii Fidesz de a aduce sub control
    cheltuielile bugetare creeaza un teren incert, ca si in Romania, o
    alta tara care in ultimii ani a depins de sustinerea FMI.

    Pentru tarile vizate de fluxurile de capital speculativ, aceste
    miscari se pot dovedi insa riscante. In eventualitatea unui nou soc
    global dupa modelul prabusirii Lehman Brothers – o eventualitate pe
    care investitorii si analistii nu o exclud nici acum -, tarile
    respective sunt expuse la iesiri masive de capital, de genul celor
    care au maturat 30% din valoarea zlotului polonez fata de euro.
    Exista, de asemenea, destule necunoscute in privinta redresarii
    economice in sine, de la batalia pentru disciplina bugetara si pana
    la ce se va intampla in Germania, economia locomotiva a zonei
    euro.

    In ultimul raport asupra perspectivelor economice globale, FMI
    estimeaza ca Germania va cunoaste anul acesta o crestere a PIB de
    3%, urmata la anul de o incetinire la 2%. Pentru Europa emergenta
    (Polonia, Ungaria, Romania, Ungaria, Bulgaria, Croatia, tarile
    baltice si Turcia), FMI prevede o crestere de 3,7%, urmata in 2011
    de o incetinire la 3,1%, chiar daca toate statele din zona, cu
    exceptia Turciei, au perspective de avans al PIB mai mare in 2011
    decat anul acesta.

  • Vanzarea pachetului detinut de stat la Petrom la BVB se amana pentru 2011

    “Suntem in procesul de selectie a intermediarilor. Speram sa
    finalizam pana la sfarsitul anului, iar apoi brokerul ne va
    consilia in privinta celui mai bun moment pentru vanzare”, a
    declarat pentru
    Bloomberg     Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul
    Economiei, precizand ca din momentul cand decizia va fi luata, va
    mai fi nevoie de cateva saptamani pentru a pregati documentele
    necesare vanzarii pe bursa a actiunilor.

    Fostul ministru al industriei, Adriean Videanu, avea in plan ca
    actiunea sa se incheie pana in luna septembrie. Videanu spunea in
    august ca statul va vinde inca din acest an pachetele minoritare la
    Petrom, Transelectrica si Transgaz, pentru ca in 2011 sa fie cotat
    un prim pachet din Romgaz, iar in 2012 sa urmeze Hidroenergetica si
    Electra, viitorii “campioni nationali” energetici a caror creare o
    avea in vedere Guvernul.

    Scoaterea la vanzare prin Bursa a participatiilor minoritare ale
    statului la marile companii energetice ar urma sa aiba dublu scop –
    sa atraga la buget bani ieftini care ar putea fi folositi pentru
    lucrari de infrastructura sau alte investitii finantate public si
    sa impulsioneze piata de capital.

    In ceea ce priveste Petrom, statul intentioneaza sa foloseasca
    toata suma pe care o va obtine pentru a participa la majorarea de
    capital initiata de proprietarul Petrom, grupul austriac OMV, in
    asa fel incat sa nu-si dilueze participatia, spunea Adriean
    Videanu. In primavara, AGA a aprobat o majorare de capital cu 600
    de milioane de euro care ar trebui sa aiba loc in decurs de un
    an.

    Seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, declara in august ca va astepta
    decizia statului de a vinde o parte din cota sa de 20,6% din Petrom
    inainte de a initia o operatiune de majorare de capital. OMV detine
    51,01% din actiunile Petrom, statul (prin Ministerul Economiei)
    detine 20,6%, iar Fondul Proprietatea 20,1%.

  • Ce solutie are consilierul guvernatorului Isarescu pentru iesirea din criza

    Romania depinde de banii investitorilor straini pentru reluarea
    cresterii economice, crede Lucian Croitoru, consilierul
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu, care atrage atentia asupra
    diverselor idei “gresite” lansate in spatiul public in legatura cu
    politicile economice si fiscale.

    “Trebuie sa fim invadati de capitalurile straine, de asta
    depinde reluarea cresterii economice. Ce trebuie spus clar e ca
    investitiile vor veni daca se mentine coerenta politicilor
    economice, cu pastrarea stabilitatii financiare. E singura cale
    pentru reluarea cresterii”, a spus Lucian Croitoru, cu ocazia unui
    seminar pe tema finantarii investitiilor in energie. Pentru anul
    acesta, Fondul Monetar International si Comisia Europeana
    prognozeaza contractia cu 1,9% a produsului intern brut (PIB), in
    timp ce revenirea pe plus se va inregistra abia anul viitor, cand
    economia ar putea creste cu 1,5%.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.