Tag: angajare

  • Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat

    Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat din cauza lipsei “inteligenţei emoţionale”, potrivit The Telegraph.

    Cu ocazia lansării noului film James Bond, “Spectre”, Serviciul Secret lansează o campanie de recrutare a viitorilor agenţi. Dar canditaţii nu ar trebui să urmeze exemplul lui James Bond deoarce acesta nu ar putea fi angajat din cauza numeroaselor defecte.

    “Probabil că James Bond nu ar fi acceptat, deoarece lucrul în echipă este extrem de important pentru Serviciul Secret de Informaţii. Agenţii care lucrează pe cont propriu nu au prea mult succes”, potrivit unei surse din cadrul serviciului, conform BuzzFeed.

    Chiar dacă agentul 007 ar fi un agent extrem de bine pregătit, MI-6 caută spioni care au şi o latură sensibilă.

    “Să ai un grad ridicat de inteligenţă artificială este la fel de important pentru MI-6 ca nivelul de educaţie. Caută oameni care fac o adevărată pasiune din interacţiunea cu alţi oameni, care să-i înţeleagă pe ceilalţi, mai ales în unele relaţii interumane extrem de complexe”, a adăugat aceeaşi sursă.

  • Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape 9 în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director

    De cinci ani Andrei Ionescu coordonează departamentul de servicii de evaluare a riscurilor, şi, spune el, „dacă la început aveam o echipă formată din 10 oameni, ea a crescut astfel încât astăzi numără 30 de specialişti“. Anul trecut, departamentul de care este responsabil a înregistrat venituri în creştere cu 20%, iar echipa s-a mărit cu încă şase membri; în ultimii ani, businessul a crescut constant, cu 15-20%, afirmă Andrei Ionescu. Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 20% pentru departamentul serviciilor de evaluare a riscurilor, care se ocupă de programe de anticorupţie, guvernanţă corporativă, securitate cibernetică, evaluări de proiecte finanţate prin fonduri europene şamd.

    Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape nouă în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director. „Am traversat perioade pline de reuşite, dar şi de învăţăminte, în special pe fondul crizei financiar-bancare care a debutat acum şapte ani“. În urma acestor experienţe, povesteşte el, a învăţat că e nevoie de multă perseverenţă şi o viziune clară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus. Însă lecţia cea mai importantă pe care a învăţat-o a fost că în consultanţă „nu poţi realiza mare lucru de unul singur, ci ai nevoie de o echipă, pentru că orice persoană are o limită care nu poate fi depăşită decât prin completarea cu ajutorul unui grup“.

    Înainte de Deloitte, Andrei Ionescu a lucrat în industria telecom, în domenii ca antifraudă şi revenue assurance, precum şi audit intern, în Cosmorom (actualul Telekom Mobile) şi Romtelecom în România. A avut însă parte şi de o experienţă rar întâlnită, „aceea de a-mi continua dezvoltarea profesională în Arabia Saudită, unde nu numai că am luat contact cu o altă cultură, dar am dobândit şi cunoştinţe profesionale specifice domeniului de consultanţă, în cadrul operatorului naţional de telecomunicaţii“.

    Consideră esenţială pentru evoluţia profesională decizia de a se angaja într-o companie de consultanţă multinaţională de nivelul Big 4. „Nu a fost neapărat un moment dificil, dar cu siguranţă a însemnat o schimbare majoră în cariera mea, care s-a dovedit a fi o decizie oportună. În dinamica actuală a pieţei, 10 ani este o perioadă lungă de timp. Anticipez că voi fi tot în Deloitte, dar ca partener.“

  • Şi-a început cariera ca mecanic auto, iar acum este directorul de departament transport rutier al IB CARGO

    La 30 de ani, Daniel Şerban a fost promovat recent în funcţia actuală, după ce anterior a fost manager de transport a companiei IB Cargo, care a ajuns la 361 de angajaţi iar anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 14,7 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când
    a raportat o cifră de afaceri de 10,2 milioane de euro.

    Este responsabil de coordonarea departamentului, atât operaţional cât şi comercial, echipa având în prezent 12 oameni. Departamentul de care este responsabil a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de euro, circa o treime din încasările companiei, şi în creştere faţă de 2013 (3,5 milioane de euro). Spre comparaţie, în 2011, când a preluat conducerea departamentului, acesta avea doi angajaţi şi o cifră de afaceri de 700.000 de euro.

    Absolvent al Facultăţii de Transporturi (2008) din Bucureşti, Daniel Şerban s-a angajat din primul an de facultate, ca mecanic auto la un parc de camioane al Aurora Pan-Al. În al doilea an de facultate a devenit şofer profesionist de camion în cadrul aceleiaşi companii, iar în anul IV a preluat funcţia de dispecer. La absolvirea facultăţii a fost angajat în funcţia de coordonator de transport la Agnis Trading, companie în care a lucrat timp de doi ani.

    În 2010 a preluat funcţia de coordonator de transport, la DGH Log, având în subordine o echipă de cinci oameni. Întâmplarea a făcut ca în urmă cu patru ani să-l cunoască pe directorul general al IB Cargo, Cătălin Putineanu, şi în scurt timp a început colaborarea. În numai trei luni de la angajare în cadrul IB Cargo, când lucra singur în biroul din Bucureşti, a reuşit să tripleze cifra de afaceri a departamentului. La începutul colaborării sale cu firma, lucra doar cu camioane subcontractate, iar acum departamentul pe care îl conduce are contract de exclusivitate pentru 120 de camioane. Şi dacă în urmă cu patru ani erau folosite resurse office pentru comenzi şi raportări, acum este folosit un ERP, care a ajutat la eficientizarea activităţii.

    „Este un business în care trebuie să fii atent nu doar la clienţi ci şi la furnizori, pentru că doar lucrând cu partenerii potriviţi poţi avea cele mai bune şi sigure soluţii. Când spun ceva, aşa rămâne, nu-mi schimb afirmaţiile, indiferent de evoluţia pieţei.“

  • Motivul incredibil pentru care acest angajat Google doarme într-un camion în parcarea companiei. Vezi în ce condiţii doarme – FOTO

    Brandon, tânărul de 23 de ani, s-a angajat la Google pe un post de inginer de software, iar în loc să închirieze un apartament în San Francisco, el a ales să trăiască într-un camion.

    Ideea i-a venit lui Brandon când era intern în cadrul companiei şi stătea într-un apartament cu două camere alături de alţi 3 oameni, loc pentru care plătea 65 de dolari pe noapte, aproximativ 2000 de dolari pe lună, informează Business Insider.

    “Plăteam prea mulţi bani pentru apartament şi stăteam foarte puţin acasă”, a explicat tânărul. Anul următor s-a întors în San Francisco, angajat la Google, dar de data aceasta a cumpărat o camionetă Ford din 2006 cu sute de mile la bord, pentru care a plătit 10.000 de dolari.

    Astfel costurile s-au redus dramatic, nu foloseşte electricitate, telefonul este plătit de Google, doar asigurarea maşinii îl costă 121 de dolari pe lună. “Nu deţin nimic ce trebuie băgat în priză, camionul e prevăzut cu lumini, am o lampă ce merge pe baterii, iar laptopul şi telefonul îl încarc la serviciu”, a spus el. “Am doar lucruri esenţiale, un pat, un dulap şi cam atât”, adaugă Brandon.

    În plus, Brandon mănâncă în fiecare zi în campusul Google şi face duş la sala de sport, după antrenament.

    Această soluţie l-a făcut să economisească destul de mulţi bani, încât să plătească 16.500 de dolari din datoriile pe care le avea către stat. Mai are de achitat aproximativ 6.000 de dolari. Speră să economisească 90% din venituri astfel.

    Acest stil de viaţă îi oferă mai multă libertate şi crede că este o experienţă ideală având în vedere că vrea să călătorească prin lume.

  • Cel mai bun sfat al unui fost angajat Google pentru tinerii care vor să-şi construiască o carieră

    Liz Wessel are doar 25 de ani şi este deja CEO. După ce a lucrat pentru Google timp de doi ani, ea a hotărât să-şi înfiinţeze propria companie. WayUp, firma tinerei de 25 de ani, este un site ce are peste 200.000 de utilizatori, studenţi care caută joburi la companii precum Microsoft, Uber, The New York Times, Disney sau Google, informează Business Insider.

    Primul sfat al lui Wessel pentru tinerii este să fie deschisi la oportunităţi. “Când ai 20 de ani trebuie să experimentezi, să nu-ţi fie frică să încerci lucruri diferite, să călătoreşti. În perioada asta trebuie să descoperi cine eşti”, a spus ea.

    Al doilea sfat este ca tinerii să nu alerge după bani, ci după fericire.”Ar trebui să te concentrezi să găseşti un loc, un job care te face fericit. Dacă doar cauţi un salariu mai mare sau prestigiu s-ar putea să-ţi faci un rău”, este de părere Liz Wessel. “Am mulţi prieteni care au intrat în domeniul financiar doar pentru că este un domeniul bănos, însă au renunţat între timp pentru că nu erau fericiţi”, adaugă ea.

  • A renunţat la o carieră în marketing în corporaţii pentru a vinde haine la mâna a doua. Acum câştigă mii de dolari pe lună

    În 2012, pe vremea când era studentă la Unversitatea din Arkansas, Alexandra Marquez a început să folosească o aplicaţie numită Poshmark, similară ca funcţionalităţi ca Instagram, dar care permitea vânzarea şi cumpărarea de haine.

    “M-a prins din primul minut”, povesteşte Marquez celor de la Business Insider. “Era modul ideal de a câştiga nişte bani.”

    Deşi o mare parte din cei 700.000 de utilizatori foloseau Poshmark pentru a-şi face curat în dulap, Alexandra Marquez a intuit potenţialul de business. A început să meargă prin magazine de second hand sau outlet-uri, vânzând apoi produsele prin intermediul aplicaţiei. “A fost destul de complicat la început”, povesteşte antreprenoarea. “Câştigam în jur de 500 de dolari pe lună.” Cu timpul însă, a învăţat ce branduri şi tipuri de haine se vând, iar vânzările au crescut în mod semnificativ.

    După absolvire, Marquez s-a angajat în cadrul unei companii specializate în marketing, dar a renunţat după doar un an pentru a se concentra pe afacerea cu haine. Astăzi ea dedică trei sau patru zile pe săptămână cumpărăturilor pentru a putea posta noi produse zilnic. Veniturile au ajuns la 5.000 de dolari pe lună, dar tânăra e încrezătoare că acestea vor creşte în continuare. Cele mai multe haine vândute de ea pe Poshmark au preţuri cuprinse între 40 şi 250 de dolari.

  • Cât câştigă un şofer Uber?

    Anul trecut Uber a anunţat că un şofer din New York care lucrează full time pentru Uber câştigă în medie 90.000 de dolari pe an.
    Şoferii au reacţionat şi au mărturist pentru Business Insider că nu câştigă în niciun caz atât de mult, căştigurile fiind undeva între 10.000-41.000 pe an.

    Emily Guendelsberger, jurnalist de la ziarul Philadephia City Paper, a decis să afle cât câştigă un şofer Uber şi s-a angajat la compania de ride-sharing.

    După 100 de curse, ea a câştigat 17 dolari pe oră. Numai că suma s-a diminuat când a extras 28%, procentajul fiind partea Uber, apoi încă 19% pentru cheltuieli (benzină etc), iar câştigul a ajuns la 9,34 de dolari pe oră.

    “Dacă aş lucra 10 ore pe zi, şase zile pe săptămână, cu o săptămână liberă, aş face aproximativ 30.000 de dolari pe an, înainte de a-mi plăti taxele”, a spus Guendelsberger. “Ca să fac 90.000 de dolari ar trebui să lucrez 27 de ore pe zi, 365 de zile pe an”, a adăugat ea.

  • Ce companie aeriană angajază stewardese din România. Vezi ce salariu oferă şi care sunt condiţiile pentru a fi angajat

    Rsc consulting, agenţie de plasare a forţei de muncă în străinătate,  anunţă un nou proiect de selecţie de însoţitoare de bord la Cluj-Napoca, în vederea angajării a 25 de românce în cadrul companiei de aviaţie Flynas.

    Evenimentul de selecţie  va avea loc vineri, 16 Octombrie 2015, începând cu ora 8:00, la Hotel RAMADA Cluj-Napoca.

    Pentru a putea aplica, candidatele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: trebuie să aibă minim studii liceale (document de absolvire liceu), vârsta cuprinsă între 21 şi 30 de ani, înălţime minimă 160 cm, greutate proporţională cu înălţimea, abilitatea de a înota, fluenţă în limba engleză (scris şi vorbit). De asemenea, candidatele nu trebuie să aibă tatuaje, pierce-uri sau cicatrici la vedere.

    Tinerele vor fi angajate cu un contract de muncă pe o perioadă de 2 ani, cu posibilitate de reînnoire. Compania oferă training gratuit şi 80% din salariul de încadrare pe perioada  trainingului  organizat în primele 6-8 săptămâni de la angajare. Apoi  salariu lunar va fi aproximativ de 2.400 de dolari (în funcţie de orele de zbor efectuate). 

  • Enciclopedia terorismului: Ce este şi ce vrea Statul Islamic?

    În iunie 2014, gruparea a declarat în mod oficial înfiinţarea unui „califat“, un stat guvernat în concordanţă cu legea islamică, sau Sharia, de către reprezentantul lui Dumnezeu pe Pământ, califul. Organizaţia a cerut musulmanilor din întreaga lume să jure supunere liderului Statului Islamic, Ibrahim Awad Ibrahim al-Badri al‑Samarrai, cunoscut mai degrabă sub numele de Abu Bakr al-Baghdadi.

    Statul Islamic a cerut şi altor grupări jihadiste din lume să îi accepte autoritatea supremă, iar multe dintre acestea au făcut deja acest lucru, între ele fiind şi mai multe ramificaţii ale reţelei al-Qaeda.

    Organizaţia Stat Islamic vrea să elimine obstacolele din calea reinstaurării domniei lui Dumnezeu pe Pământ şi să apere comunitatea musulmană, sau umma, de infideli şi apostaţi. Gruparea a salutat perspectiva unei confruntări directe cu coaliţia condusă de Statele Unite, văzută ca o prevestire a confruntării finale dintre musulmani şi inamicii lor, descrisă în profeţiile apocaliptice islamice.

    Statul Islamic îşi datorează existenţa defunctului Abu Musab al-Zarqawi, un iordanian care a înfiinţat Tawhid wa al-Jihad în 2002. Un an după invazia americană în Irak, Zarqawi a jurat credinţă lui Osama bin Laden şi a format al-Qaeda în Irak (AQI), care a devenit o forţă majoră pentru insurgenţă.

    După moartea lui Zarqawi în 2006, AQI a creat o organizaţie umbrelă, Statul Islamic în Irak (ISI), care a fost slăbită în mod constant de trupele americane şi de crearea consiliilor Sahwa (Deşteptare), de către triburile arabilor suniţi care i-au respins brutalitatea.

    Baghdadi, fost deţinut american, a devenit lider în 2010 şi a început să reconstruiască ISI. Până în 2013, ISI a comis din nou zeci de atacuri pe lună în Irak. Organizaţia s-a alăturat totodată rebelilor care luptă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad în Siria, înfiinţând Frontul al-Nusra.

    În aprilie 2013, Baghdadi a anunţat unirea forţelor sale din Irak şi Siria şi crearea Statului Islamic din Irak şi Levant (ISIS). Liderii al-Nusra şi al-Qaeda au respins mişcarea, dar luptătorii loiali lui Baghdadi Baghdadi s-au desprins de al-Nusra şi au ajutat ca ISIS să rămână în Siria. La sfârşitul lui decembrie 2013, ISIS şi-a concentrat din nou atenţia în Irak şi a profitat de blocajul politic dintre guvernul condus de şiiţi şi minoritatea suniţilor arabi. Cu ajutorul triburilor şi foştilor susţinători ai lui Saddam Hussein, ISIS a preluat controlul asupra oraşului Falluja din centrul Irakului. În iunie 2014, ISIS a cucerit oraşul Mosul din nordul ţării, iar apoi a avansat spre Bagdad, masacrându-şi adversarii şi ameninţând să eradicheze numeroase minorităţi etnice şi religioase. La sfârşitul acelei luni, după ce şi-a consolidat controlul asupra mai multor zeci de oraşe, ISIS a declarat crearea califatului şi şi-a schimbat numele în Statul Islamic.

    Califul conduce o structură de consilii şi departamente administrative care sunt replicate la nivel regional şi local. Acestea coordonează o serie de funcţii şi servicii care includ securitate şi informaţii, finanţe, media, sănătate şi conflicte de familie sau legale.

    În septembrie 2014, directorul Centrului Naţional pentru Contraterorism din Statele Unite a declarat că Statul Islamic controlează o mare parte din bazinul Tigru-Eufrat, o regiune de o mărime similară cu cea a Marii Britanii, de circa 210.000 de kilometri pătraţi. Şapte luni mai târziu, armata americană a declarat că Statul Islamic a pierdut circa un sfert din teritoriul aflat sub control în Irak, echivalent cu 13.000-15.500 de kilometri pătraţi, dar suprafaţa controlată în Siria a rămas în mare parte neschimbată, pierderile din anumite zone fiind compensate de victoriile obţinute în altele.

    Cu toate acestea, datele nu reflectă neapărat situaţia din teritoriu. În realitate, militanţii Statului Islamic exercită un control deplin numai într-o mică parte din teritoriul respectiv, care include oraşe, drumuri principale, câmpuri petroliere şi facilităţi militare. Membrii grupării au libertate de mişcare în zone în mare parte nelocuite din afara zonelor de control, aşa cum sunt numite de Institutul pentru Studii de Război, dar vor avea probleme să le apere.

    În mod similar, nu este foarte clar cum trăiesc oamenii sub controlul parţial sau total al Statului Islamic din Siria şi Irak. În martie 2015, preşedintele Comitetului Internaţional pentru Crucea Roşie a estimat că este vorba despre peste 10 milioane de oameni dominaţi de ISIS.