BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • KPMG: Pandemia COVID-19 a impus una dintre cele mai mari creşteri ale investiţiilor în tehnologie

    Companiile au cheltuit echivalentul a aproximativ 15 miliarde de dolari în plus pe săptămână în domeniul tehnologiei pentru a integra munca la domiciliu în condiţii de siguranţă în timpul pandemiei COVID-19, dezvăluie studiul de piaţă CIO Survey 2020, realizat de KPMG / Harvey Nash.

    Aceasta a fost una dintre cele mai mari creşteri ale investiţiilor în tehnologie din istorie – liderii IT din lume cheltuind în trei luni mai mult decât creşterea bugetului pe un an, pe măsură ce criza mondială a lovit şi carantina a fost instituită peste tot în lume.

    Cel mai mare studiu de piaţă pentru liderii din domeniul tehnologiei din întreaga lume, cu peste 4.200 de respondenţi din organizaţii aflte în 83 de ţări şi cu un buget combinat de peste 250 miliarde de dolari în domeniul tehnologiei, a descoperit, de asemenea, că în ciuda acestei uriaşe creşteri a investiţiilor, din care costurile cu securitatea şi protecţia datelor au avut cea mai mare pondere în timpul pandemiei COVID-19, 4 din 10 lideri în tehnologia informaţiei au raportat că organizaţiile lor au experimentat mai multe atacuri cibernetice decât de obicei.

    Peste trei sferturi din aceste atacuri au fost de tip Phishing (83%) şi aproape două treimi au fost tip Malware (62%), sugerând că migrarea masivă la munca de la distanţă („telemuncă”) a crescut expunerea companiei la atacuri cibernetice din cauza angajaţilor.

    În acelaşi timp, organizaţiile s-au străduit să găsească profesionişti calificaţi în domeniul securităţii cibernetice pentru a sprijini această schimbare către munca la domiciliu şi au raportat că securitatea cibernetică (35%) este acum cea mai „solicitată” competenţă tehnologică în lumea întreagă. Este pentru prima dată în mai mult de un deceniu când abilităţile legate de securitatea cibernetică au ajuns în fruntea listei de roluri şi abilităţi tehnologice deficitare în cadrul companiilor.

    „Nimeni nu ar fi putut prezice mutarea neaşteptată în masă a forţei de muncă din întreaga lume din perimetrul sigur ale reţelei corporative în camere de zi, dormitoare şi pe mese de bucătărie. Prin urmare, expunerea organizaţiei la atacuri cibernetice s-a extins considerabil”, observă Gabriel Tănase, Partener în cadrul departamentului Cyber & Tehnologie al KPMG România.

    „Prin urmare, nu este o surpriză că atacurile cibernetice au crescut ca urmare a influenţei induse de condiţiile pandemice Covid-19” continuă el. „Deoarece atacul de tip Spear Phishing a devenit principalul vector de atac, organizaţia ar trebui să se concentreze mai degrabă pe educarea oamenilor din punct de vedere al securităţii cibernetice, decât pe securizarea prin măsuri tehnice a noului perimetru”, concluzionează Gabriel Tănase.

  • Care sunt cărţile preferate ale unuia dintre cei mai cunoscuţi investitori din IT-ul românesc. Sursa sa de inspiraţie este SF-ul

    Supranumit de unii, pe bună dreptate, un „guru” al investiţiilor în IT din România, după o serie de proiecte de succes dezvoltate în plan local, Andrei Pitiş are planuri ambiţioase şi pentru viitor, visând, după cum declara într-un interviu mai vechi, să ajute încă 100 de antreprenori să ajungă milionari din start-up-uri. Dacă unele dintre „secretele” care l-au ajutat în activitatea de business, şi pe care vrea să le împărtăşească şi altora, au fost învăţate din experienţă, pe altele le-a deprins din cărţile citite. Ce lecturi i-au servit drept sursă de inspiraţie?

    Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti şi al unui master în Computer Science în cadrul aceleiaşi instituţii, Andrei Pitiş a fost, de-a lungul timpului, unul dintre cele mai active personaje ale mediului local de tehnologie. În 2012 îşi începea mandatul de preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), iar în 2014 a fondat Vector Watch, cumpărat de gigantul Fitbit trei ani mai târziu, într-o tranzacţie de 15 milioane de dolari. Nu a păstrat însă tainele antreprenoriatului doar pentru sine. „Am ajutat în mod direct şase oameni să devină milionari în euro şi mi-aş dori ca, direct sau indirect, să ajung să ajut 100 de oameni să devină milionari în euro din start-up-uri din tehnologie, pentru că la asta mă pricep. Este o provocare şi pentru mine şi va trebui să creeze un sistem pentru ca acest lucru să se întâmple.  Ca să ajungi la 100 de milionari, trebuie să lucrezi cu cel puţin 400”, explica Andrei Pitiş, într-un interviu acordat ZF, pe vremea în care era VP Engineering al Fitbit.

    În mai 2019 a fost promovat în funcţia de vicepreşedinte al companiei, rol la care a renunţat însă în vara acestui an, când a decis să se dedice proiectului Simple Capital, un vehicul pe care l-a fondat pentru a-şi gestiona investiţiile în diverse start-up-uri.

    Tehnologia şi investiţiile nu sunt singurele pasiuni ale antreprenorului. „Întotdeauna am încurajat lectura şi angajaţii au avut buget de cumpărat cărţi indiferent de subiect”, spune Pitiş.

     În general citeşte acasă, seara, când preferă cărţile clasice, dar şi pe tabletă sau telefon, oricând are puţin timp, alegând în general beletristica sau filosofia. Spune însă că tipul de literatură pe care îl foloseşte ca sursă de inspiraţie este cel SF. Pe agenda sa literară curentă se află „Bacalaureat”, de Ovidiu Eftimie, iar cartea copilăriei sale este „Aku-Aku”, a lui Thor Heyerdal.

    O carte care a avut un impact puternic asupra sa, povesteşte antreprenorul, este Sapiens, de Yuval Noah Harari. „ Am înţeles că oamenii  se organizează în jurul unor credinţe comune şi în felul acesta sunt de fapt conduse si organizaţiile.” Nu exclude din lista de lecturi nici cărţile specifice industriei în care activează, un exemplu în acest sens fiind „Measure what matters”, din care spune că a învăţat cum să crească o organizaţie de la startup la medium size.

    Andrei Pitiş nu se numără însă printre acei oameni care aleg cărţile pentru a se relaxa, deoarece consideră că „lectura are mai degrabă un rol stimulant decât unul relaxant”, aşa că pentru relaxare preferă filmele.

    L-am întrebat şi cu ce scriitor i-ar plăcea să ia masa dacă ar avea ocazia de a alege unul anume, şi ce anume l-ar întreba. Mi-a răspuns însă că o face deja, „dar când iau masa, şi scriitorii sunt oameni, nu scriitori, astfel încât nu îi ţăcăn cu întrebări existenţiale. Mai degrabă întrebări legate de circumstanţele în care au scris anumite cărţi”.

    În opinia sa, cărţile care ar trebui să nu lipsească din bibliotea unui antreprenor sau om de business sunt cele de filosofie şi de psihologie şi, pe viitor, crede că atât cărţile în format fizic cât şi cele digitale vor continua să coexiste.

     

    Lectura curentă a lui Andrei Pitiş:

     Bacalaureat — Ovidiu Eftimie

     

    Cartea care i-a înfrumuseţat copilăria:

     Aku-Aku — Thor Heyerdal

    O lectură cu învăţăminte:

    ​Measure what matters —  John Doerr

    Cel mai puternic impact asupra sa l-a avut:

    Sapiens — Yuval Noah Harari

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • Se strânge lanţul în jurul marilor companii de tehnologie: Japonia îşi uneşte forţele cu Europa şi SUA pentru a reglementa Big Tech

    Japonia îşi uneşte forţele cu Europa şi Statele Unite pentru a contracara abuzurile de piaţă ale marilor companii de tehnologie, a anunţat autoritatea de concurenţă din Tokyo, ceea ce arată un front unit în lupta pentru reglementarea operatorilor de platforme digitale, potrivit Reuters.

    Kazauyuki Furuya, preşedintele autorităţii de concurenţă din Japonia (FTC), a mai spus că Tokyo ar putea lansa o anchetă în cazul oricărei fuziuni sau achiziţii, atunci când dimensiunea tranzacţiei o cere.

    „Dacă dimensiunea oricărei tranzacţii este foate mare, putem lansa o investigaţie pentru practici anti-concurenţiale asupra procesului de achiziţie”, a spus el pentru Reuters.

    Autorităţile anti-concurenţă ale Uniunii Europene au lansat o investigaţie în luna august asupra tranzacţiei de 2,1 miliarde dolari prin care Google vrea să cumpere Fitbit pentru a concura cu Apple şi Samsung pe această piaţă.

    Japonia pregăteşte terenul pentru a reglementa operatorii de platforme digitale. Printre acestea se numără marii giganţi de tehnologie Google, Apple, Amazon şi Facebook.

    Giganţii din sectorul de tehnologie utilizează aceleaşi practici de business în toată lumea, ceea ce înseamnă că o coordonare globală este crucială, a spus Furuya.

  • Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN – VIDEO

    • Dacă în trecut, anunţurile de investiţii în tehnologie erau rara avis, acum s-a ajuns la o piaţă care a evoluat dincolo de investiţiile în start-up-uri de tip „pre-seed” sau „seed”, de câteva sute de mii de euro, până la cele de tip „follow up”, în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Valoarea finanţărilor din ecosistemul start-up-urilor tech se îndreaptă astfel spre pragul de 100 de milioane de euro. Care este viitorul lor, au povestit pentru Business MAGAZIN reprezentanţii celor mai cunoscute fonduri de investiţii de profil, dar şi fondatorii primelor start-up-uri româneşti din tehnologie listate la bursă.
    • Au condus companii din construcţii şi imobiliare cu afaceri de sute de milioane de euro, au coordonat tranzacţii şi fuziuni, au stat la cârmă şi au ţinut în mâini procese ample de dezvoltare. Apoi au ales să plece, unii dintre ei la concurenţă, alţii în industrii complet diferite sau pe drumurii proprii, în căutarea unei pauze sau a unor oportunităţi antreprenoriale. Ce au făcut mai departe? Ce fac acum 10 dintre managerii de top din construcţii şi real-estate care au plecat din fruntea unor companii de profil?
    • În era informaţiei rapide, mass-media a devenit un vast câmp de luptă între idei şi ideologii opuse. În Republica Moldova, în timp ce pe acest front se ciocnesc influenţele din estul rusesc cu cele din România şi Occident, dar şi interesele oligarhilor şi politicienilor locali, presa tinde să-şi piardă independenţa şi să devină un instrument de propagandă rusească.
    • Industria fashionului din România, evaluată la circa 2 miliarde de euro, nu a fost ocolită nici aceasta de „tendinţele” aduse de pandemie. Designerii şi producătorii români de articole vestimentare, dar şi retailerii de fashion, au fost nevoiţi să se adapteze pentru a supravieţui. Cum plănuiesc ei să-şi continue businessurile, într-un context incert?

    (Business MAGAZIN)

  • Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare?

    Investiţiile în start-up-uri locale de tehnologie au început să ia avânt cu precădere după anul 2017, când în România au fost lansate mai multe fonduri de investiţii axate pe finanţare de proiecte tech. În 2018 a fost lansat fondul de investiţii GapMinder, în 2019 au apărut pe piaţă şi fondurile Early Game Ventures şi ROCA X şi au fost puse şi bazele Simple Capital – fond lansat de Andrei Pitiş; în primele luni ale acestui an s-a lansat şi platforma de equity crowdfunding SeedBlink, precum şi fondul de investiţii Cleverage VC axat pe domeniul medtech. Acestora li se adaugă şi comunitatea TechAngels – proiect iniţiat în 2013 care a ajuns în prezent la 70 de membri – antreprenori sau specialişti din companii multinaţionale, cu experienţă în planificarea de business, dezvoltarea de produse, abordarea pieţelor, vânzări, marketing şi nu numai.

    Unul dintre pionerii investiţiilor în start-up-uri locale de tehnologie a fost 3TS Catalyst România, fond administrat de 3TS Capital Partners, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de investiţii din Europa Centrală şi de Est axat pe finanţarea proiectelor din domeniul hi-tech. În decurs de circa patru ani, 3TS Catalyst România a alocat aproximativ 10 milioane euro pentru zece start-up-uri româneşti de tehnologie – SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, avocat.net, Vector Watch, 123contactform, SmartBill şi Marketizator.

    În urmă cu 5-7 ani, anunţurile investiţiilor în proiecte de tehnologie erau oarecum rare pe plan local, însă în ultimii doi ani frecvenţa acestora a crescut enorm – acum nu există lună fără câteva runde de investiţii, declanşarea pandemiei iar declanşarea pandemiei nu a afectat deocamdată acest sector. Necesitatea tehnologiei din ziua de azi în fiecare sector face ca domeniile de interes ale fondurilor de investiţii să fie foarte variate – de la „deep tech” AI (inteligenţă artificială), RPA (Robotic Process Automation) şi securitate cibernetică la fintech, proptech, medtech şi agritech.

    După reuşita UiPath de a deveni primul unicorn românesc, lista de candidaţi la titlul de unicorn numără mai multe start-up-uri, printre care Druid, FintechOS, Modex, Ringhel, Prime Dash, Elrond sau TypingDNA.

    Deşi multe dintre investiţiile de pe plan local sunt de ordinul a câteva sute de mii de euro, fiind realizate în runde de finanţare de tip „pre-seed” sau „seed”, de anul acesta fondurile de investiţii din România au început să facă şi investiţii de tip „follow-up” în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Astfel, s-a ajuns la un pariu pe piaţa start-up-urilor tech care se îndreaptă spre o valoare totală pe care o putem estima la 100 de milioane de euro, dacă luăm în calcul tranzacţii realizate de cei mai mari jucători de pe piaţa de profil printre care se numără GapMinder, Early Game Ventures, ROCA X sau Simple Capital, dar şi investiţiile făcute de membrii comunităţii TechAngels în grup sau individual.

    2021 va fi totodată şi anul în care listarea UiPath la bursă va crea 100 de milionari în România, care vor investi la rândul lor pe piaţa locală.

    I-am întrebat pe reprezentanţii fondurilor locale de investiţii cum văd ei ecosistemul de start-up-uri tech în noul context de piaţă dictat de pandemia de COVID-19

    1. Cum a fost până acum anul acesta piaţa de investiţii în start-up-uri tech din România? Ce impact a avut declanşarea pandemiei pentru acest sector?

    2. V-aţi schimbat ceva în strategia de investiţii ca urmare a contextului în care ne aflăm acum? Căutaţi un anumit tip de start-up-uri?

    3. Care este strategia fondului de valorificare a participaţiilor la diferitele companii pe care le aveţi în portofoliu – listare la bursă, vânzare către alte companii etc.?

    4. Care sunt perspectivele pentru piaţa locală de investiţii în start-up-uri tech – cum va evolua în următorul an având în vedere noul context de piaţă, pe ce se va axa?

     

    Gapminder

     

    1. În zona în care activăm noi nu au fost schimbări majore. Poate un număr mai mic de proiecte pe segmentul consumer (B2C), dar pentru noi nu a presupus niciun impediment. Noi, GapMinder suntem investitor instituţional, aşa că încă din 2017, înainte să operăm acest fond, aveam deja trasată strategia, o imagine clară asupra companiilor pe care le vizam. Gândim pe termen mediu şi lung şi, chiar dacă nimeni nu ar fi putut anticipa gravitatea acestei crize de sănătate cu efecte semnificative şi în zona economică, alegerile noastre se îndreaptă oricum către companii robuste, care pot trece mai uşor peste obstacole.  O corelare cu sfârşitul de ciclu macro-economic era oricum construită în strategiile de micşorare  a riscului la nivel de portofoliu.

     

    2. Nu, nu am schimbat nimic în strategia de investiţii ca urmare a contextului actual. Cel puţin, nu semnificativ. Ne-am urmărit teza de investiţii în tot acest timp şi am lucrat în parametrii specifici din lumea fondurilor de investiţii.  Pentru GapMinder sunt interesante start-up-uri din zone precum FinTech, securitate cibernetică şi autentificare, Machine Learning enabled predictive, servicii orizontale / backbone pentru retail online şi zona MedTech.

     

    3. Creştere accelerată la nivel internaţional. Toate opţiunile menţionate sunt la câţiva ani distanţă. Vom vedea ce  opţiune se potriveşte fiecărei companii, împreună cu fondatorii şi fondurile partenere.

     

    4. În ciuda incertitudinilor la nivel macro, ne aşteptăm ca zona HighTech să se recupereze mult mai repede. Nevoia de transformare digitală accelerată a companiilor care, vrând-nevrând, trebuie să îşi canalizeze eforturile spre a găsi soluţii şi tehnologii care să susţină această nouă paradigmă de business, le va face mai atente şi deschise la soluţiile oferite de start-up-urile tech.  La nivel local, ne aşteptăm să vedem o creştere constantă a unor nume precum TypingDNA, FintechOS, SmartDreamers, DeepStash, Innoship, Frisbo, Machinations şi a multor altora care au devenit vizibile în ultima perioadă. Astfel, şi decizia noastră de a investi în ele va da roade.

    Dan Mihăescu, partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners: „Estimăm că vom mai anunţa cel puţin o serie A în portfoliul existent şi 2-3 investiţii noi.”

     

     

    Early Game Ventures

     

    1. 2020 este un an care a venit după 10 ani de creştere economică, după un 2019 plin de creştere şi de investiţii anunţate peste tot în presă, iar la început de an în februarie a lovit pandemia ceea ce a schimbat complet dinamica anului din perspectiva asta. Nu prea este corect să comparăm 2020 cu 2019, poate este mai corect să comparăm cu 2009, să ne întoarcem un pic în timp la ultima criză care a impactat semnificativ economia. Deci din perspectiva asta aş putea spune că 2020 a debutat prost şi a continuat şi mai prost. A debutat prost în sensul că undeva la final de februarie, început de martie, deja pandemia era în floare, imediat după aceea venit perioada de lockdown, iar reacţia normală a investitorilor mai ales a investitorilor de tip fond a fost una de «damage control» ca să spun aşa.

    Primul reflex a fost să ne îndreptăm către companiile din portofoliu, şi am făcut-o foarte rapid pot să spun – am avut discuţii cu toţi antreprenorii să încercăm să găsim împreună soluţii care să protejeze companiile de impactul negativ al pandemiei, al lockdown-ului şi al crizei economice pe care o vedeam cu toţii venind peste noi. Deci primul nostru efort în sensul acesta l-am făcut. Evident a urmat o abordare mult mai precaută a tot ceea ce înseamnă investiţii în noi – încerci să stai pe bani cum se spune în momentul în care contextul este extrem de nesigur, şi undeva în vară am văzut inclusiv o cădere destul de importantă a numărului de start-up-uri care încercau să ridice finanţare. De asemenea nici calitatea lor nu era extraordinară. Deci până acum la început de toamnă cam tot ce s-a întâmplat în zona de investiţii a fost cumva cu semnul minus în faţă.

    2. Sunt foarte optimist însă pentru ce se întâmplă în perioada următoare fiindcă noi în Early Game spre exemplu o să avem o recoltă foarte bogată de toamnă. Ne uităm deja foarte activ –  suntem angajaţi în şase sau şapte deal-uri în momentul de faţă şi de asemenea mai suntem în tatonări cu încă vreo 3-4 alte start-up-uri, alte investiţii pe care le putem face. Deci cu alte cuvinte nu doar că recuperăm toate lunile mai puţin productive de anul acesta, dar chiar o să depăşim cumva să spun o normă pe care noi o aveam, un plan de investiţii pe care ni-l propusesem încă de la început, dar una peste alta anul a fost extrem de atipic. Din fericire noi am fost pregătiţi cumva, nu pentru o criză medicală, ci pentru una economică. Menţionam eu încă de anul trecut din primăvară că nu mai facem investiţii în start-up-uri care sunt sensibile la o criză economică. Atenţie! Discut despre primăvara anului 2019, deci deja încă din momentul acela vedeam o supraîncălzire a pieţei şi ne aşteptam să se spargă acea bulă târzie în care ne aflam.

    În prezent avem în lucru discuţii de investiţii în zona de AI, mobile apps, agricultură, computer vision. Acestea sunt industriile în care suntem implicaţi acum cu tranzacţii, încercăm să fim diversificaţi.

    O parte dintre tranzacţiile pe care le pregătim acum reprezintă serii A –  investiţii de tip follow-up în companii în care am investit deja. Fondul nostru investeşte de doi ani, deci este cumva de abia la începutul perioadei de investiţii. Investiţiile noastre sunt recente şi iată că am ajuns totuşi cu fondul în acea perioadă de viaţă a lui în care pentru prima dată ne uităm la companii din portofoliul nostru care au crescut în ultimii doi ani şi care acum ridică o nouă rundă. Este fabulous, este absolut excelent pentru noi să vedem confirmări.

    4. Cred că 2021 va marca începutul revenirii, iar în 2022 toată lumea va trebui să tragă tare pentru a ne putea reveni. Criza are un efect pozitiv asupra start-up-urilor de tehnologie, dar dacă clienţii nu mai au bani atunci efectele negative vor veni şi în acest plan. Poate va fi mai uşor pentru start-up-uri şi companii de tehnologie decât pentru alte companii din alte domenii. Eu sunt foarte încrezător totuşi. Cel puţin pentru fondul nostru, după un prim an cu 15 investiţii – dacă anul acesta vom face 10 sunt foarte bucuros cu rezultatul, iar anul viitor se vor mai întâmpla câteva lucruri. Unul dintre acestea spre exemplu, care va avea un impact în mediul de investiţii din România, va fi listarea la bursă a UiPath. Când s-a listat Facebook la bursă în Silicon Valley în ziua aceea au apărut 10.000 de milionari. Oamenii care aveau opţiuni pentru acţiuni care erau prezenţi într-un fel sau altul. Nu 10.000, dar dacă măcar 100 de milionari vor apărea în România în ziua în care UiPath se va lista la bursă, oamenii aceştia care au fost printre primii angajaţi ai UiPath vor avea o confirmare în contul bancar că este bine să lucrezi într-un start-up şi că este bine să fi investit într-un start-up. Şi eu mă aştept ca o mare parte din aceşti 100 de milionari români în tehnologie, născuţi de UiPath să devină angel investors, să devină oameni care investesc în start-up-uri. Şi, de asemenea, fiindcă sunt oameni foarte deştepţi, mă aşteept să nu investească singuri, ca berbecii, mă aştept să vină şi să discute cu fonduri, mă aştept să aducă un fond de investiţii alături de ei, mă aştept să gândească şi din perspectiva construirii unui portofoliu de start-up-uri în care îşi plasează banii munciţi cu greu, nu doar aşa unul – două pariuri. Cifrele o demonstrează sunt multe materiale pe tema asta: ca angel investor dacă faci puţine investiţii şansele ca toate să-ţi moară sunt foarte mari. Dacă vrei cu adevărat ca activitatea să fie una profitabilă trebuie să investeşti într-un număr mare de start-up-uri chiar dacă faci plasamente mici. Mă aştept ca aceşti oameni care sunt super smart, care vor avea dintr-o dată capital disponibil făcut din tehnologie, să investească în tehnologie. Din perspectiva aceasta pentru mine anul următor şi anii următori vor fi foarte interesanţi pentru că vom avea mai mulţi angeli în România ceea ce este absolut extraordinar, noi întotdeauna lăsăm locuri alături de noi pentru angel investors.

    Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures: „Noi în Early Game spre exemplu o să avem o recoltă foarte bogată de toamnă. Ne uităm deja foarte activ –  suntem angajaţi în şase sau şapte deal-uri în prezent şi mai suntem în tatonări cu 3-4 alte start-up-uri.”

     

     

    Roca X

     

    1. În primele luni ale pandemiei, ca primă reacţie am văzut că mulţi investitori au preferat să observe şi să înţeleagă scenariile de dezvoltare, în timp ce în rândul fondatorilor au fost momente de panică pe care le-am pus în principal pe seama incertitudinii şi lipsei de informaţii de încredere, o provocare mult mai mare în special în cadrul startupurilor tinere unde nu exista practic aparatul necesar de informare şi validare care să le permită să gestioneze schimbările numeroase şi bruşte. Lockdown-ul a testat atât capacitatea de management de criză atât a antreprenorilor, cât şi a investitorilor. Odată depăşită prima reacţie, start-up-urile care prin însăşi natura lor aduc modele disruptive, innovative şi nasc provocări prin eficienţa multe status quo-uri, mulţi fondatori au tratat criza ca pe o oportunitate de creştere şi răsturnare a ierarhiilor – cu un feeling preponderent pozitiv în cadrul ecosistemului.

    În ceea ce priveşte deciziile de investiţii din perioada aceasta, percepţia mea este că deşi sunt jucători care au fost prudenţi şi rezervaţi, zona de start-up-uri a devenit probabil mai atractivă din punct de vedere investiţii prin contrast cu volatilitatea anumitor pieţe. Creşterile puternice în domenii precum e-commerce, EduTech şi MedTech, cât şi în verticale precum analiza de date digitale şi machine learning / AI sunt evidente şi acestea aduc oportunităţi interesante.

    Pandemia ne obligă pe toţi, indiferent de industrie şi poziţie, să adoptăm soluţii digitale la o rată accelerată. Aproape peste noapte am realizat că trebuie să ne adaptăm la o realitate în care echipele lucrează descentralizat şi în care toate resursele trebuie să fie disponibile oriunde. Acest fapt ne-a făcut să realizăm că multe procese tradiţionale pot fi digitalizate şi automatizate, iar asta a crescut apetitul pentru tehnologie şi inovaţie.

    În opinia mea, acest context este foarte favorabil pentru întreaga industrie de tech, iar pentru start-up-uri şi investitori, este un moment crucial, în care trebuie să acţionăm, să luăm decizii mari de scalare sau pivotare, de implicare pe toate palierele.

    2. Strategia noastră de susţinere a start-up-urilor este agnostică de industrie şi contextul actual nu a schimbat faptul că noi căutăm start-up-uri inovatoare, agile, cu modele de business flexible. Evident că în ecuaţia alegerii start-up-urilor viabile intră şi efectele evenimentelor actuale şi evoluţia pieţelor pe care acestea activează, dar paleta de modele de business şi creativitatea antreprenorilor cu care suntem în contact ne permit să identificăm oportunităţi în toate domeniile majore – eHealth, green energy, PropTech, FinTech, cybersecurity, ş.a.m.d., pe care ne axam deja. Un lucru important de menţionat este că trebuie să rezistăm tentaţiei unei redirecţionări către domenii care strict din punct de vedere contextual par o bună oportunitate, din perspectiva evenimentelor din aceste vremuri. Spre exemplu, deşi ar fi tentant să ne axăm pe food delivery mai degrabă cred că trebuie să încercăm să navigăm această incertitudine şi să ne concentrăm capacitatea de previzionare către ideile şi companiile care vor fi în focus după ce această furtună va trece.

    Credem că în criză nu e bine să paralizăm, ci să acţionăm. Investiţiile nu trebuie să se oprească.

     

    4. Având în vedere statutul actual al pieţei locale considerăm că evoluţia în următorul an îşi va menţine trendul pozitiv. Observăm o creştere în educaţia fondatorilor şi a investitorilor locali, ecosistemul devenind astfel mai interesant pentru investitorii externi şi oferind astfel companiilor de succes, acces la „later stage funding rounds”. Contextul actual va da naştere unei noi generaţii de investitori şi antreprenori capabile de a gestiona atât crizele de creştere cât şi ciclurile economice. Credem că urmează o perioadă de creştere puternică pentru zona de B2B/ enterprise software, deoarece noua realitate forţează atât companiile tradiţionale să se digitalizeze, cât şi pe cele noi să inoveze. Presiunea pentru digitalizare vine şi din partea consumatorilor – aceştia caută să se asocieze cu branduri care sunt percepute ca fiind inovative şi să evite cat mai mult interacţiunea directă.

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X: „Credem că în criză nu e bine să paralizăm ci să acŢionăm. InvestiŢiile nu trebuie să se oprească. În acest moment suntem in discuŢii CU şase noi companii româneşti şi nu numai, din domenii precum: FinTech, AdTech, MedTech ş.a.”

     

     

    Simple Capital

     

    1. Dacă ne uităm acum în urmă, impactul în zona de investiţii tech nu a fost nici pe departe aşa de mare sau de negativ cum ne-am fi aşteptat la începutul pandemiei. Sigur, a fost o perioadă de evaluare a situaţiei şi a comportamentului celorlalţi actori şi parteneri din piaţă. Însă după această fază iniţială, primul semestru s-a încheiat cu mai multe anunţuri de investiţii interesante, iar tendinţa continuă spre ceea ce poate fi un an investiţional foarte bun.

    Dacă ne uitam dintr-o perspectivă mai largă, este probabil ca investiţiile în tehnologie să se accelereze chiar – pandemia ne-a arătat că tehnologia este din ce în ce mai mult „must-have”  şi nu „nice-to-have”. Atât în zona de business privat, cât şi în zona de administraţie, multe procese, operaţiuni şi interacţiuni care nu erau planificate să se deruleze cu sprijinul tehnologiei – sau cel puţin nu deocamdată – au virat rapid către această zonă, sub presiunea pandemiei. Pentru unele dintre acestea deja nu mai este cale de întoarcere – utilizatorii şi clienţii cer activ beneficiile, până acum opţionale, generate de folosirea tehnologiei.

     

    2. Pentru Simple Capital, 2020 este un an de consolidare, după cele peste 10 investiţii de anul trecut. Ne-am concentrat pe investiţiile din portofoliu, să urmărim împreună cu start-up-urile evoluţia produselor şi proiectelor şi să ne asigurăm că menţinem direcţia de creştere – sau după caz să gestionăm împreună provocările generate de pandemie.

    Strategia noastră de investiţii nu s-a schimbat prea mult de la momentul lansării – suntem interesaţi de firme profitabile aflate în faza de scalare a creşterii şi care ţintesc piaţa internaţională, dar şi de start-ups de tehnologie pre-revenue, cu produse care să rezolve probleme concrete ale utilizatorilor, cu potenţial de succes global.

    3. Strategia de exit depinde de specificul fiecărei companii; de exemplu, pentru start-up-urile scale-up obiectivul este accesarea unei noi runde de investiţii, în timp ce pentru alte companii mature listarea la bursă poate fi modalitatea optimă de finanţare a creşterii. Nu excludem din principiu nicio variantă de creştere sau de exit.

     

    4. Văd în piaţă din ce în ce mai multe start-ups atât pre-revenue cât şi post-revenue, cu perspective de succes bazate pe inovaţie, proprietate intelectuală şi clienţi existenţi, care vin către noi ca să îi ajutăm să crească internaţional, aşa cum facem deja cu firmele în care am investit.

    Eu sunt încrezător în succesul start-up-urilor româneşti pe piaţa internaţională, aşa că voi continua să investesc bani, timp şi know-how în lansarea şi creşterea pe piaţa globală a companiilor româneşti de tehnologie.

     

    Andrei Pitiş,  fondator Simple Capital: „Avem câteva discuŢii deschise, în diferite stadii – una dintre investiŢii a fost anunŢată chiar foarte recent – este vorba despre YummDiet, o platformă de diete şi well being. Am investit de asemenea anul acesta în Galileo XP – un start-up centrat pe educaŢie înregistrat în Marea Britanie, fondat de antreprenorul Vlad Stan.”

     

     

    Seedblink

     

    1. În general sectorul tech a fost „avantajat” de situaţia actuală din punctul de vedere al businessului pentru că a fost accelerată digitalizarea şi apetitul pentru soluţii tehnologice inovative, atât din partea consumatorilor individuali, cât şi a celor instituţionali.

     

    2. Din punctul de vedere al finanţării, interesul investitorilor s-a manifestat în continuare în mod concret, cu mai multă prudenţă la începutul crizei sanitare. Există şi acum câteva excepţii din categoria ”wait and see”. Zona de deep tech, cybersecurity, health-tech, edu-tech, conectivitate şi digitalizare instituţională au o tracţiune dovedită, se prefigurează de asemenea interes pentru platformele tehnologice din zona de sustenabilitate/eco.

     

    4. Noi vedem că interes şi bani există pentru acest sector, succesele din punctul de vedere al atragerii de fonduri vor depinde de gradul de inovare, dar în egală măsură de pregătirea start-up-urilor din punct de vedere  experienţă de business, validare de către piaţă şi nu în ultimul rând comunicare eficientă şi activă. Evident că piaţa va fi într-o permanentă volatilitate, inclusiv din perspectiva cererii aşa că adaptarea şi pivotarea vor fi atribute critice al start-up-urilor.

     

    Andrei Dudoiu,  cofondator şi CEO SeedBlink: „Acum am ajuns în faza de creştere accelerată ŞI, PENTRU CĂ AM REUŞIT SĂ CREŞTEM ECHIPA, să stabilizăm platforma şi mecanismele interne, vom tura motoarele la un ritm de o listare nouă pe săptămână. Sperăm că vom depăşi 4 milioane euro strânse în regim de equity crowdfunding până la finalul anului.”

     

     

     

    Cum văd companiile IT listate la bursă ecosistemul local de start-up-uri şi cum a fost experienţa lor de finanţare?

     

    După discuţia cu fondurile, Business MAGAZIN a adresat un set de întrebări şi unora dintre companiile din IT de pe piaţa locală care s-au listat la Bursă pentru a se finaţa:

     

    1. Cum vedeţi în prezent ecosistemul local de start-up-uri tech? Cum a evoluat în ultimii ani? V-aţi schimbat ceva în strategia de investiţii ca urmare a contextului în care ne aflăm acum? Căutaţi un anumit tip de start-up-uri?

    2. Cum a fost experienţa voastră de finanţare prin bursă? De ce aţi ales să vă finanţaţi prin bursă?

    3. Care sunt avantajele finanţării prin bursă faţă de finanţarea de la un fond privat sau prin equity crowdfunding? Dar dezavantajele?

    4. Ce sfat aţi da acum unui start-up tech care are nevoie de finanţare? Ce metodă de finanţare să aleagă?

     

     

    Bittnet

     

    1. Ca orice ecosistem, el devine din ce în ce mai valoros pe măsură ce există mai mulţi membri în componenţă, bucurându-se de „network effects”. Cu alte cuvinte, cred că în fiecare nou an, evoluţia faţă de anii anteriori este „mai puternică”. Există acum numeroase acceleratoare, platforme de crowdfunding, cercuri de investitori, platforme de investiţii, pentru toate etapele de dezvoltare a unui business, inclusiv pentru faza de start-up. Menţionez trei platforme care cred că au un impact deosebit: Commons, Seedblink şi Roca X, parte a grupului Impetum.

     

    2. Pentru Bittnet, primii cinci ani ai călătoriei în calitate de companie listată au fost chiar mai reuşiţi decât puteam spera. Am atras aproape 60 milioane lei finanţări, atât ca „equity” cât şi ca „debt”, ceea ce ne-a permis să ne păstrăm un ritm accelerat de creştere de aproximativ 70% atât în cazul veniturilor, capitalurilor proprii, activelor, dar şi, ca urmare a tuturor acestora – al capitalizării bursiere.

    Am început călătoria în aprilie 2015, după ani de creştere accelerată, premiată de Deloitte sau FT, cu pariul că „drumul dinainte este mai lung decât drumul din urmă”. Eram atunci o companie cu afaceri de aproximativ
    8 milioane lei şi 15 membri în echipă. Cinci ani mai târziu, folosind finanţarea atrasă prin mecanismele bursiere, suntem un grup de companii cu afaceri de 100 milioane lei, peste 100 membri în echipă, şi o capitalizare de 150 milioane lei (versus 7,5 la începutul tranzacţionării). Cu alte cuvinte, acţiunile BNET au fost cea mai bună investiţie a ultimilor cinci ani pe Bursa de la Bucureşti.

    Am ales să ne finanţăm prin mecanismele pieţei de capital deoarece am crezut mereu că a deveni companie publică este un pas natural în evoluţia oricărei companii, şi trebuie doar ales cu grijă momentul.

    3. Din punctul de vedere al companiei şi al antreprenorilor, piaţa de capital este un mediu organizat, reglementat, cu reguli simple şi echitabile, păstrând un echilibru între investitori, fondatori şi management. Piaţa de capital îţi oferă acces continuu la capital răbdător, dar rezolvă şi prin însăşi definiţia ei, problema de lichiditate (exit) a investitorilor – deci elimină toate problemele din discuţiile cu fondurile de tip PE. Pentru dimensiunea noastră curentă (şi numărul de investitori pe care îi ţintim), crowdfundingul nu poate reprezenta o alternativă. Asta nu înseamnă că nu este o sursă bună de finanţare pentru companii de o dimensiune mai mică decât suntem noi azi. Sigur ne-ar fi prins bine în 2012 sau 2014 să fi fost atât de dezvoltat acest segment.

     

    4. Ca întotdeauna: cashflow-ul pozitiv generat de atenţia acordată subiectului. Clienţii sunt cea mai bună sursă de finanţare. Ca şi surse de finanţare în sensul întrebării, cred că platforme precum TechAngels sau Roca X, fonduri precum Simple Capital caută mereu noi plasamente şi sunt nişte investitori serioşi, care aduc şi experienţă de management şi contacte, nu doar bani. De asemenea cred că Seedblink este o platformă unde companiile de tehnologie ar trebui să caute finanţare.

    Cristian Logofătu, cofondator şi director financiar Bittnet: „Am început călătoria în aprilie 2015, după ani de creştere accelerată. Eram atunci o companie cu afaceri de aproximativ 8 milioane lei şi 15 membri în echipă. Cinci ani mai târziu, folosind finanţarea atrasă prin mecanismele bursiere, suntem un grup de companii cu afaceri de 100 milioane lei, peste 100 membri în echipă, şi o capitalizare de 150 milioane lei (versus 7,5 la începutul tranzacţionării).”

     

     

    Ascendia

     

    1. Ecosistemul local de start-up-uri tech s-a maturizat mult faţă de ce era acum 13 ani, când am început noi Ascendia. Există acum acceleratoare locale, comunităţi mature de business, există şi ceva mai mulţi angel investors, chiar şi crowdfunding. Este o evoluţie frumoasă pe toate planurile. În continuare este dificil să îţi dai seama ce start-up-uri vor reuşi, oricâtă analiză ai face înainte, dar se finanţează mult mai multe acum şi şansele industriei din care fac parte cresc în acest fel. Chiar şi atunci când dai greş, cineva poate învaţă din experienţa ta.

     

    2. Am listat Ascendia pe AeRO BVB în 2016, cu succes. Un proces care ni s-a părut complicat atunci – privind retrospectiv nu a fost însă dificil. A fost un foarte bun moment de vizibilitate, nu atât de important din punctul de vedere al atragerii de fonduri. Apoi, în 2019,  am făcut prima noastră emisiune de obligaţiuni, beneficiind de mecanismele şi mai ales de validarea bursei. Această finanţare a fost mai importantă pentru noi. Dacă eşti listat pe bursă şi ai rezultate, este destul de uşor să te finanţezi mai departe, tot prin mecanismele ei. Deci imediat ce reuşeşti prima atragere de capital, următoarele runde sunt un pas natural pentru finanţarea afacerii. Aş spune totuşi că pentru companiile din IT ecosistemul bursier oferă alte oportunităţi decât cele ale ecosistemului existent în jurul companiilor tech (mult mai dezvoltat, mai ales afară).

     

    3. Ca la multe alegeri ce trebuie făcute în viaţa unei companii, vei avea şi plusuri, dar şi minusuri atunci când alegi un instrument financiar. Atunci când decizi finanţarea prin bursă vei avea avantajele clasice de: atragere de resurse financiare ceva mai uşor faţă de a le atrage din piaţa bancară, vei beneficia de mai multă vizibilitate şi prestanţă. Mulţi ar trece pe listă şi evaluarea companiei la un preţ corect – aici aş spune că lucrurile nu sunt aşa sigure pentru că profilul investitorului la bursă este diferit de cel de tip venture capital – spre exemplu şi evaluările diferă mult întrucât nu modul de calcul diferă, ci ceea ce contează în acest calcul diferă de la un tip de investitor la altul (adică pe lângă cifre, contează istoricul şi notorietatea companiei, experienţa echipei manageriale, maturitatea echipei existente, a produselor existente şi a celor în lucru, perspective ale produselor etc). Practica bate teoria, deci. Dacă eşti o companie ceva mai mică, pot spune că lichiditatea scăzută şi numărul relativ mic al investitorilor de la BVB vor genera o evaluare discutabilă a companiei. Este bine să diversifici instrumentele şi să accesezi bani atunci când ai nevoie şi poţi să îi iei, din surse multiple. Când vorbim de fonduri private şi de equity crowdfunding, lucrurile devin mai palpitante. Pentru noi, faptul că avem vechime în piaţa de e-learning ne ajută la atragerea fondurile private. Multe companii nu ar avea nicio şansă dacă nu ar exista o recomandare serioasă sau vechime. Finanţarea prin fonduri private este ceva ce se face de foarte mult timp şi din această cauză vine cu multe reguli ataşate. Un mare plus la fondurile private, ceea ce dorim şi noi acum pentru Ascendia, este că de obicei fondul ce intră în acţionariat este smart money, adică se va implica activ în dezvoltarea companiei.

    Equity Crowdfundingul este „the new kid on the block” şi vine cu multe avantaje pe partea de uşurinţă de accesare, evaluare a companiei, condiţii şi mai ales publicitate. Este o variantă foarte bună pentru companiile aflate la început de drum. Acum, care este răspunsul corect? Ce mod de finanţare ar trebui accesat? Cu siguranţă toate, dar în momente diferite, în funcţie de nevoile companiei şi gradul său de maturitate.

     

    4. Oportunităţi de finanţare sunt destule, capcane de 10 ori mai multe. O să pornesc totuşi de la ceva ce nouă ne-a luat foarte mult timp să înţelegem. Este foarte important să alocaţi din puţinul avut iniţial şi în marketing şi în vânzări, nu doar în partea tehnică a produsului. Acest aspect va conta foarte mult atunci când veţi dori să atrageţi investitori.

    În Romania zona de equity crowdfounding este mai sigură decât zona de angel investors, dar pierde la implicare. La angel investors, cu ceva mai mult studiu poţi să atragi oameni foarte interesaţi să se implice activ în companie, oameni care şi-au dezvoltat sisteme reale pentru a ajuta start-up-urile. Aici un angel investor bun va ştii să nu ia un pachet prea mare de equity pentru a stimula fondatorii să continue activ munca. Aş recomanda ca la o primă tură de finanţare să nu ofere mai mult de 15-20% din acţiunile companiei – va avea nevoie de aceste părţi sociale pentru finanţări viitoare şi cu cât “consumă” mai mult la început, cu atât îi va fi mai greu ulterior.

    Cosmin Mălureanu, cofondator şi CEO al Ascendia: „În acest moment am ajuns la o capitalizare de circa 2 milioane de euro. Spunem noi că este un preţ subevaluat prin comparaţie cu alte companii finanţate prin alte instrumente decât prin bursă. Totuşi, sperăm să vedem o evaluare (mai) corectă curând, chiar dacă contextul este unul problematic la nivel global.”

     

     

     

    Life is Hard

     

    1. Ecosistemul de start-up-uri este încă la inceput, dar începe să se cristalizeze şi să se contureze. Putem vorbi despre o uşoară cristalizare în 2-3 direcţii: healthtech, fintech şi proptech. Foarte mult au ajutat la dezvoltarea ecosistemului acceleratoarele şi VC-urile locale precum ROCA X, Gapminder sau platforma de crowdfunding locală Seedblink, care până în acest moment a derulat peste 15 campanii de crowdfunding. Este important pentru start-up-urile în early stage să aibă la dispoziţie mecanisme de accelerare şi preaccelerare.

     

    2. Am ales să ne listăm pe bursă pentru a creşte gradul de încredere al partenerilor si clienţilor noştri în companie şi pentru a avea o valoare real time a businessului nostru. Până în 2020 am urmărit o dezvoltare organică, iar în acest moment strategia noastră vizează o creştere accelerată prin achiziţii de noi companii. În acest demers ne vom folosi în mare parte de emisiuni de obligaţiuni pentru a putea finanţa viitoarele achiziţii.

     

    3. Bursa oferă mecanisme relativ uşoare de finanţare: emisiuni de obligaţiuni, emisiuni de acţiuni, la costuri accesibile pentru companii. Observăm că în ultimii doi ani tot mai multe companii, chiar si cele nelistate, au ales bursa ca mecanism de finanţare pentru afacerile lor,  prin emisiunea de obligaţiuni.  Nu trebuie sa fii companie listată pentru a emite obligaţiuni pe bursă.

    4. Depinde foarte mult de nivelul de maturitate la care se află start-up-ul. Dacă vorbim despre start-up-uri în fază incipientă, recomand finanţarea din fonduri proprii sau prin crowdfunding. Dacă vorbim despre start-up-uri care deja au tracţiune în piaţă, o bază de clienţi şi revenue stream recurente, investiţiile succesive din partea VC-urilor sunt o variantă bună de finanţare pentru a asigura creşterea rapidă a start-up-ului. Să nu uităm de smartmoney, adică acei investitori care, pe lângă bani, vin şi cu know-how-ul şi conexiunile de networking şi pot aduce un aport semnificativ businessului, de foarte multe ori acest aport fiind mult mai important decât aportul în bani.

    Bursa nu o văd ca pe o alternativă viabilă pentru startup-uri. Bursa devine interesantă doar în momentul în care vorbim deja despre companii mature, consacrate.

    Finanţările prin fonduri europene pot fi o alternativă pentru finanţarea unor proiecte, dar tot aşa: start-up-ul trebuie să dovedească un minim de bonitate economică, să aibă un istoric financiar pozitiv şi capacitate de cofinanţare a proiectului – lucru destul de greu de îndeplinit pentru majoritatea start-up-urilor.

    Erik Barna, fondator şi CEO Life is Hard: „Am ales să ne listăm pe bursă pentru a creşte gradul de încredere al partenerilor si clienţilor noştri în companie şi pentru a avea o valoare real time a businessului nostru. Până în 2020 am urmărit o dezvoltare organică, iar în acest moment strategia noastră vizează o creştere accelerată prin achiziţii de noi companii. ”

  • Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de tehnologie din România

    Mergem şi în zona de consumer în curând. În prezent dezvoltăm o nouă tehnologie care o să se adreseze şi utilizatorilor finali – vor putea avea pe calculator sau pe telefon tehnologia noastră, astfel încât ca şi aceştia să fie protejaţi – atacatorii să nu poată folosi dispozitivul lor sau e-mailul ş.a.m.d.”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing al start-up-ului TypingDNA din Oradea care până acum a obţinut finanţări în valoare totală de 8,8 milioane de dolari.

    Practic, start-up-ul se află acum în plin proces de dezvoltare a următoarei versiuni pentru tehnologia de autentificare biometrică prin recunoaşterea modului în care o persoană tastează la calculator sau pe mobil, pe care au lansat-o iniţial oficial în urmă cu patru ani. Schimbarea va fi majoră în condiţiile în care în prezent soluţia TypingDNA se adresează cu precădere mediului enterprise, implementarea realizându-se cu ajutorul dezvoltatorilor software, însă odată cu noua versiune, soluţia va fi practic o aplicaţie ce se va putea instala uşor de utilizatori atât în segmentul B2B, cât şi B2C.

    „Vom creşte foarte mult numărul de clienţi odată ce vom lansa noul produs care se va adresa şi clienţilor din zona B2C, nu doar B2B. Astăzi soluţia este orientată foarte mult către dezvoltarii software care trebuie să facă o anumită integrare, însă soluţia nouă va fi o aplicaţie mult mai uşor de instalat şi folosit decât prin API. Integrarea nu va mai fi o problemă, se va face instant prin instalarea unei aplicaţii şi atunci adopţia va fi mult mai mare”, a subliniat el.

    În prezent, TypingDNA are câteva zeci de clienţi pe segmentul B2B în special din industrii precum cea a educaţiei – companii care oferă soluţii pentru susţinerea examenelor online şi cea financiară – bănci din America şi Europa.

    Povestea TypingDNA a început încă din 2014 atunci când Raul Popa, cofondator şi CEO, fiind pasionat de grafologie, a avut ideea de a analiza scrisul digital şi nu cel de mână, în condiţiile în care modul de comunicare din ultimii ani s-a schimbat foarte mult şi a început să se bazeze foarte mult pe comunicarea prin mesaje tip text fie că este vorba de e-mail-uri, SMS-uri sau aplicaţii de mesagerie. După primele luni de cercetare, start-up-ul a avut o primă versiune a algoritmului care putea face diferite predicţii pe baza modului de tastare a persoanei, însă apoi start-up-ul s-a orientat rapid către zona de autentificare biometrică, soluţia fiind lansată oficial pe piaţă in 2016.

    Soluţia inovatoare dezvoltată de TypingDNA a atras foarte repede atenţia investitorilor, prima finanţare, în valoare de 200.000 dolari, fiind obţinută pe plan local în 2016 de la Gecad Ventures şi investitori de tip business angels. Au urmat apoi alte patru finanţări – două în 2018 şi câte una anul trecut şi anul acesta, valoarea totală ajungând la 8,8 milioane de dolari.

    „Ultima finanţare am primit-o anul acesta în ianuarie – 7 milioane dolari de la Gradient Ventures. Acesta este un fond de investiţii Google care investeşte în start-up-uri care folosesc la bază tehnologie de inteligenţă artificială, iar algoritmul nostru fără AI ar avea acurateţe mult mai mică şi ar fi inutilizabil”, a punctat el.

    În prezent, TypingDNA oferă o serie de produse, inclusiv un instrument PC care autentifică în mod continuu utilizatorii pe baza modelelor de dactilografiere. El alertează administratorii sau blochează automat sistemul atunci când detectează apăsări de cheie anormale şi, în mod opţional, deconectează conturi, surprinde capturi de ecran, face instantanee de la webcam şi trimite alerte (prin e-mail sau SMS) dacă detectează un comportament anomal. O extensie Chrome complementară furnizează coduri de verificare în două etape pentru servicii terţe, cum ar fi Amazon şi Facebook în browser, iar API-ul şi SDK-ul TypingDNA oferă un mijloc de securizare a autentificărilor şi de aplicare a parolelor de resetare pe mobil, precum şi aplicaţii web.

    În următoarea perioadă, fondatorii TypingDNA vor să se concentreze cu precădere pe partea de utilizare şi adopţie a soluţiilor lor.

    „Tehnologia noastră este foarte puţin cunoscută în acest moment. Experţii în securitate cibernetică au mai auzit de ea, dar tehnologia este încă la început din punctul de vedere al popularităţii. Sunt tot felul de proiecte în care s-ar putea implementa această tehnologie, dar când este vorba de o tehnologie nouă ai reţineri în ceea ce priveşte implementarea ei. Noi vrem ca aceste reţineri să fie cât mai puţine pentru oameni şi efectiv ne concentrăm pe a oferi tehnologia într-o formă cât mai accesibilă – spre exemplu dacă sunt reţineri legate de buget, noi vrem ca acest lucru să nu fie o problemă şi oferim şi versiuni gratis ale soluţiei”, a explicat cofondatorul şi directorul de marketing al TypingDNA. El a adăugat modelul start-up-ului, fiind bazat pe finanţări de la investitori, îi permite să ofere o versiune gratuită a soluţiei pe o perioadă destul de lungă de timp.

    „Practic noi ne axăm acum foarte mult pe adopţia tehnologiei, deoarece cu cât folosesc mai mulţi soluţia, chiar dacă la început nu plătesc, sunt şanse foarte mari ca apoi să se convertească. Avem clienţi din 2017 care nici astăzi nu au renunţat la noi pentru că odată ce ai implementat tehnologia asta, eşti implicat într-un flow de produs foarte complex din cadrul companiilor.”

     

    Proiect: TypingDNA

    Ce face? Dezvoltă tehnologii de autentificare biometrică pe baza modului de tastare

    Finanţare totală atrasă: 8,8 milioane dolari

    Invitat: Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing TypingDNA

     

    START-UP TECH

     

    Casta.ro

    Proiect: Casta.ro

    Ce face? Platformă online de imobiliare cu serviciu de cumpărare instantă de apartamente

    Finanţare atrasă: 500.000 euro

    Invitaţi: Horea Crăciun, CEO Casta.ro

     

     

    Proiect: Cartloop

    Ce face? Platformă de marketing conversaţional dedicată magazinelor online

    Finanţare atrasă: 300.000 euro

    Invitat: Andrei Negrău, CEO şi cofondator Cartloop

     

    Proiect: EmailTree AI

    Ce face? Dezvoltă o soluţie care automatizează răspunsul la e-mailurile clienţilor cu ajutorul inteligenţei artificiale

    Finanţări totale atrase: 800.000 euro

    Necesar de finanţare: 4-5 milioane euro.

    Invitat: Casius Morea, fondator & CEO, EmailTree AI

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

  • Franţa şi Olaanda propun înfiinţarea unei autorităţi europene pentru marile companii de tehnologie

    Franţa şi Olanda au cerut joi crearea unei autorităţi a Uniunii Europene care să reglementeze marile companii de tehnologie, cum ar fi Google şi Facebook, care domină internetul, relatează Reuters.

    Măsura creşte presiunea asupra comisarului UE Margrethe Vestager, care lucrează la un proiect de regulament, cunoscut sub numele de Legea serviciilor digitale, care are ca scop stabilirea regulilor de bază pentru schimbul de date şi modul în care funcţionează pieţele digitale.

    Într-o declaraţie comună, ministrul francez Cédric O şi omologul său olandez Mona Keijzer au spus că o astfel de autoritate ar trebui să poată împiedica companiile de tehnologie să blocheze accesul la serviciile lor „dacă nu au o justificare obiectivă”.

    „Aceste platforme pot împiedica intrarea de noi companii şi pot limita libertatea de alegere pentru consumatori şi antreprenori”, a declarat Keijzer, secretarul de stat olandez pentru afaceri economice şi politica climatică.

    „Ambiţia noastră comună este de a proiecta un cadru … pentru amprenta economică a acestor actori în economia europeană”, a spus O, care se ocupă de tranziţia digitală şi comunicaţiile electronice în guvernul francez.

    Comisia Europeană adoptă o linie dură împotriva giganţilor tehnologici americani. Companiilor nu li se va permite să folosească datele colectate pe platformele lor pentru a viza utilizatorii, cu excepţia cazului în care aceste date sunt partajate cu rivalii, conform proiectului de regulament văzut de Reuters luna trecută.

    Puterea companiilor precum Google şi Amazon care găzduiesc alte companii pe platformele lor a fost una dintre problemele discutate joi la o reuniune online a miniştrilor IT şi de telecomunicaţii din UE găzduită de Germania.

    Ministrul economiei, Peter Altmaier, care a prezidat şedinţa, a declarat că miniştrii vor discuta, de asemenea, regulile propuse pentru inteligenţa artificială şi o declaraţie de sprijinire a unei Federaţii europene în cloud care ar alimenta proiecte precum iniţiativa franco-germană Gaia-X, care urmăreşte să reducă dependenţa Europei cloud computingul dominat de companii americane.

  • Profitul din smartphone

    Veniturile trimestriale ale aplicaţiilor de mobil au ajuns la 29 de miliarde de dolari, cu peste 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele mai mari venituri le-au atras TikTok, YouTube şi Tinder, potrivit Sensor Tower Store Intelligence.

    Zoom este noul venit în topul celor mai descărcate aplicaţii de mobil, ocupând locul trei în clasamentul celor mai descărcate aplicaţii. Două treimi din veniturile totale sunt generate de aplicaţiile din AppStore, deşi Apple deţine doar un sfert din piaţa dispozitivelor mobile.

    În clasamentul celor mai profi tabile aplicaţii, pe primul loc se situează TikTok, în ciuda scandalurilor din Statele Unite şi China. Pe locul doi este YouTube, iar pe locul trei Tinder. Ca număr de descărcări, TikTok conduce clasamentul, urmată de Facebook şi de Zoom, înaintea unor aplicaţii mult mai populare, ca Instagram sau Whatsapp. Iar tendinţele pentru trimestrul 4 al anului indică potenţialul unor noi zone în care tehnologia şi pandemia dictează, cum ar fi aplicaţiile pentru cumpărături de produse alimentare, pentru fi rme de spălătorie şi chiar pentru meditaţie.

  • Povestea celui mai bogat om din China. Cum a ajuns de la un salariu de 200 de dolari la o avere de 57 de miliarde

    Ma Huateng, cunoscut şi sub numele de Pony Ma, s-a născut pe 29 octombrie 1971 în districtul Chaoyang, Shantou, Guangdong. Când tatăl său a obţinut un loc de muncă ca manager la administraţia portuară din Shenzhen, tânărul Ma l-a însoţit. Ulterior, în 1989 s-a înscris la Universitatea din Shenzhen, absolvind în 1993 cu o diplomă de licenţă în informatică.

    Primul său loc de muncă a fost la China Motion Telecom Development, un furnizor de servicii şi produse de telecomunicaţii, unde era responsabil cu dezvoltarea de software pentru pagere şi câştiga doar 176 de dolari pe lună. Antreprenorul a lucrat, de asemenea, pentru Shenzhen Runxun Communications Co. Ltd. în departamentul de cercetare şi dezvoltare pentru serviciile de apelare prin internet.

    Pe 11 noiembrie 1998, alături de alţi patru colegi de clasă, Ma Huateng a pus bazele Tencent. Cel dintâi produs al companiei a fost lansat după ce antreprenorul a participat la o prezentare pentru ICQ, primul serviciu de mesagerie instantanee pe internet din lume, fondat în 1996 de o companie israeliană. Inspiraţi de idee, Ma şi echipa sa au lansat în februarie 1999 un software similar, cu o interfaţă chineză şi un nume uşor diferit – OICQ (Open ICQ). Produsul şi-a câştigat popularitatea peste noapte şi a adunat peste un milion de utilizatori până la sfârşitul anului, transformând compania într-unul dintre cei mai mari furnizori de astfel de servicii din China.

    În comparaţie cu personalitatea prolifică a celebrului om de afaceri chinez Jack Ma, fondatorul Alibaba, Huateng apare rar în mass-media şi este cunoscut pentru viaţa privată pe care o duce. Porecla sa, Pony, este derivată din traducerea în engleză a numelui său de familie, care înseamnă „cal”. În 2007, 2014 şi 2018, revista Time l-a numit drept unul dintre cei mai influenţi oameni din lume, în 2015 Forbes îl plasa în topul celor mai puternici oameni de pe glob iar în 2017, Fortune l-a clasat printre oamenii de afaceri de top ai anului.

    Deviza fondatorului Tencent este: „Ideile nu sunt importante în China, ci executarea”. El a fost comparat cu investitorul american Warren Buffett pentru filosofiile lor asemănătoare în materie de investiţii, fiind deseori descris drept „investitor agresiv”. La 21 noiembrie 2017, averea sa netă estimată a o depăşea pe atât pe cea a lui Larry Page, cât şi pe cea a lui Sergey Brin, clasându-l pe poziţia a noua în topul celor mai bogaţi oameni din lume, realizat de Forbes, şi ca fiind primul cetăţean din Republica Populară Chineză inclus în primele zece locuri ale clasamentului. În prezent, el deţine un pachet de 9,7% din acţiunile Tencent Holdings.

    Din iulie 2020, Huateng este cel mai bogat om din China, cu o avere netă de 56,9 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, depăşindu-l pe Jack Ma. Se pare că antreprenorul are o serie de proprietăţi şi piese de artă în valoare de 150 de milioane de dolari, dar şi o reşedinţă regală reamenajată, de 19.600 de metri pătraţi, în Hong Kong. El este implicat şi în viaţa politică, fiind deputat în cadrul Congresului Popular Municipal din Shenzhen şi delegat al celui de-al 12-lea Congres Popular Naţional. În 2016, Ma a transferat acţiuni Tencent în valoare de 2 miliarde de dolari către fundaţia sa caritabilă. Cu toate acestea, Forbes nu i-a redus averea netă, deoarece acţiunile sunt încă listate sub numele său. Anul trecut, Tencent a înregistrat venituri de 377,3 miliarde de yuani (peste 55 de miliarde de dolari). Compania are o echipă de peste 54.000 de angajaţi iar cea mai populară aplicaţie din portofoliu este WeChat, cu peste 1 miliard de utilizatori.

  • Andrei Pitiş anunţă o nouă investiţie: yummdiet.com, platforma de diete personalizate fondată de Cori Grămescu

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori din industria locală de IT, a condus o rundă de investiţii de 200.000 de dolari în yummdiet.com, platforma de diete şi well-being fondată de Cori Grămescu.

    Pe lângă Simple Capital, vehiculul de investiţii fondat de Andrei Pitiş, la rundă a participat şi compania de tehnologie Softbinator Technologies.

    Cu ajutorul investiţiei de 200.000 de dolari, yummdiet.com îşi propune să atragă o cotă de piaţă semnificativă în ţările în care are deja clienţi (România, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi să se extindă pe noi pieţe internaţionale. Având în vedere actuala structură a acţionariatului, investiţiile aduse, precum şi capacitatea echipei de a-şi adapta strategia la contextul social actual, yummdiet.com îşi propune ca până la finalul anului 2021 să atingă aproximativ 35.000 de clienţi, ajungând astfel la un venit generat de  peste un milion de euro pe an.

    Pe lângă clienţii din România, yummdiet.com are deja un număr considerabil de clienţi internaţionali din mai multe ţări din Europa cum sunt Marea Britanie, Franţa, şi Suedia, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

    „Când am decis să investesc în yummdiet.com cel mai mult m-a atras faptul că deja strânsese clienţi internaţionali. Implicarea mea şi a Simple Capital în yummdiet.com este în linie cu teza noastră de investiţie, care pune accent pe proiecte adresate direct pieţei internaţionale. Avem în yummdiet.com un produs din zona de well-being bazat pe un algoritm proprietar şi care prin mixul de servicii oferite şi accentul pe experienţa utilizatorului are toate premisele pentru succes pe piaţa internaţională.”, a spus Andrei Pitiş, fondator Simple Capital.
    yummdiet.com utilizează o tehnologie proprietară pentru a genera automat diete personalizate şi, combinat cu celelalte instrumente disponibile pentru utilizatori, devine cea mai complexă platformă de slăbire de pe piaţă. yummdiet.com generează un meniu personalizat de slăbire sau menţinere în funcţie de preferinţele alimentare ale clienţilor şi de datele lor de lifestyle, are o secţiune în timp real de coaching şi suport pentru slăbire, le oferă clienţilor acces la calculatorul de înlocuiri alimentare pentru un plus de flexibilitate şi diversitate în meniu, antrenamente video pentru acasă şi reţete cu ingrediente sănătoase, care se încadrează în recomandările nutriţionale pentru slăbire.

    Întregul sistem yummdiet.com, de la interfaţa destinată consumatorilor, până la soluţia de administrare destinată utilizatorilor a fost dezvoltat de Softbinator Technologies.

    „Softbinator Technologies caută constant să investească în start-up-uri bazate puternic  pe tehnologie, completând aportul de capital cu expertiza de a adresa probleme tehnice cu impact global. Deviza companiei este aceea de a construi tehnologie pentru umanitate şi yummdiet.com se potriveşte perfect în acest tipar prin care construim şi livrăm un produs unic, care nu doar tratează, dar mai ales previne şi îşi propune să schimbe modul în care utilizatorul îşi abordează propria sănătate”, a spus Daniel Ilinca, CEO & fondator Softbinator Technologies.