Tag: roman

  • Povestea românului care a “creat” una dintre cele mai populare maşini din Europa

    A început să deseneze maşini de pe băncile şcolii, iar la Universitatea de Arhitectură din Cluj le explica profesorilor cum îşi dorea să devină designer auto, meserie aproape necunoscută din românia. Victor Sfiazof a luat prin surprindere anul acesta industria auto, după ce şi-a pus semnătura pe Renault Kadjar, crossoverul pe care pariază constructorul francez pentru revenirea în segment.

    Are 32 de ani şi desenează maşini aproape de „kilometrul zero“ al Capitalei, în Centrul de Design al Renault de la Bucureşti, într-o clădire cochetă, construită înainte de cel de-al doilea război mondial şi unde anterior îşi avea sediul Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

    Victor Sfiazof a devenit anul acesta primul român care şi-a pus semnătura pe un automobil de serie din gama Renault şi, cu toate că la prima vedere nu pare un lucru extraordinar, acesta este visul oricărui designer.

    „Pot spune doar că proiectând modele de producţie de serie şi nu concepte, aduc renume designerului şi îl fac cunoscut în industrie, mai mult nu pot comenta“, explică Victor Sfiazof după ce a fost întrebat dacă a primit oferte de angajare după ce a semnat schiţa pentru Renault Kadjar.

    Victor Sfiazof deţine funcţia de senior exterior designer în cadrul centrului de design al Renault de la Bucureşti din ianuarie 2008. El este din Satu Mare şi a urmat cursurile Universităţii de Artă şi Design I.Andreescu din Cluj-Napoca.
    Centrul de design de la Bucureşti a avut o contribuţie importantă în proiectarea noului Renault Kadjar, prin intermediul designerului român, însă proiectul se atribuie întregii echipe care a lucrat la el, nu unui singur om, spunea Laurens van den Acker, designerul-şef al Grupului Renault, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. Kadjar este un proiect global, motiv pentru care în designul acestuia au fost implicate toate cele cinci centre de design ale grupului de la nivel  mondial, pornind cu Paris, Mumbai, San Paulo, Seul şi Bucureşti.

    Dintre  acestea, s-au ales trei, două de la Paris şi unul de la Bucureşti, iar proiectul lui Victor Sfiazof a fost cel câştigător. Proiectul a fost transferat la Paris, iar echipa de acolo l-a definitivat. În ceea ce priveşte rezultatele, designerul-şef al Renault afirma că, „dacă Victor Sfiazof contină în acest ritm,  s-ar putea să fiu nevoit să-mi caut un alt job“.

    Ce nu se ştia până acum este că Victor Sfiazof a semnat designul şi pentru un model Dacia – primul Duster Concept, prezentat în cadrul Salonului Auto de la Geneva în 2009, cu un an înainte ca SUV-ul autohton să fie lansat oficial, dar într-un design cu totul diferit.
    Dar totul a început din copilărie, când, ca orice pasionat de maşini, desena siluete ale acestora pe orice bucată de hârtie pe care o prindea.

    „Întotdeauna mi-am dorit să proiectez maşini. Am început să desenez automobile de când eram copil la şcoală. Am văzut la TV un documentar despre proiectarea maşinilor şi de atunci ştiam că asta doresc să fac. Dar în facultăţile din România nu sunt cursuri pentru desenat automobile şi era greu inclusiv greu de convins profesorii că tu îţi doreşti aşa ceva deoarece nici măcar ei nu cunoşteau domeniul“, îşi aminteşte designerul român. El s-a născut la Satu Mare, iar după finalizarea liceului în oraşul natal a plecat la Universitatea de Arhitectură din Cluj, unde însă nu a putut urma cursuri de design auto.

    Tocmai din acest motiv oficialii centrelor de cercetare şi dezvoltare din cadrul Grupului Renault se implică direct în dezvoltarea de noi programe pentru studenţi şi în special de actualizarea ariei curiculare la nevoile pieţei din prezent.
    „Am discutat cu universităţile de arhitectură pentru a avea cursuri speciale pentru design auto. Am venit aici în septembrie anul trecut şi am vizitat universităţile din Cluj, Bucureşti şi va urma Braşov. Vedem un potenţial uriaş. Vrem să extindem centrul de design de la Bucureşti în următorii trei ani. Nu avem un target de designeri, dar vrem să dezvoltăm studenţii pentru a avea posibilitatea de a angaja în viitor. Dacă avem deja o legătură bună cu şcoala şi oameni talentaţi, este mai uşor şi să-i angajăm“, a spus Jean Philippe Salar, directorul de design al centrului de la Bucureşti.

     

  • Care a fost primul oraş din lume şi care este cea mai populată metropolă în prezent – GALERIE FOTO

    Încă de la începuturi oamenii s-au grupat în aşezări pentru a supravieţui.  De-a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat în aşezări din ce în ce mai populate. În urmă cu 9.000 de ani, cea mai mare aşezare urbană era Çatalhöyük cu 1.000 de locuitori. Azi Tokyo conduce cu o populaţie de 38 milioane de oameni!

    După Războaiele Mondiale cele mai multe oraşe s-au dezvoltat apid şi agresiv, care a generat o atracţie majoră pentru locuitorii ţării.

    Această expansiune rapidă a adus de multe ori şi probleme de mediu, cauzate de poziţionarea geografică şi numărul ridicat de uzine şi maşini din trafic. De altfel, gestionarea unor astfel de oraşe gigant reprezintă una dintre principalele provocări ale secolului XXI, cu atât mai mult cu cât în multe dintre ele populaţia este în creştere. 

    1. Çatalhöyük este considerat de foarte mulţi ca fiind primul oraş al lumii, iar în anul 6500 î.e.n avea deja o populaţie de 3000 de oameni. Oraşul era atât de dens, încât oamenii mergeau pe acoperişuri şi nu pe stradă, potrivit Business Insider. Oraşul a fost abandonat în 5700 î.e.n

    2. Uruk avea o populaţie de 40.000 de locuitori în 3300 î.e.n

    Aflat pe malul râului Eufrat, Uruk s-a extins într-o perioadă în care agricultura a avut de suferit şi oamenii a trebuit să se grupeze pentru a putea supravieţuii. Legendarul Gilgamesh a condus oraşul în secolul 27 î.e.n.

    3. Babylon (populaţie 60.000 în 1770 î.e.n)

    Oraşul a devenit cunoscut în lume în secolul 6 î.e.n când a fost construite Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soţiile sale, Amytis sau Amuhea. De asemenea, oraşul este cunoscut din Biblie ca fiind un oraş al materialismului şi păcatului. Orşul a rămas o urbă importantă până în secolul 7 er noastră.

    4. În anul 300 î.e.n în Alexandria trăiau 150.000 de oameni

    Alexandria, Egipt, a fost fondat de către Alexandru cel Mare în 331 î.e.n. Oraşul s-a dezvoltat foarte mult şi a fost capitala ţării timp de 1000 de ani. Măreţia Alexandriei a scăzut în timpul imperiului roman.

     

  • Sfârşit de carieră pentru un finanţist român care reuşise să pătrundă în cercurile financiare mondiale

    Mihai Tănăsescu şi-a început cariera în administraţie în 1990, când a intrat în Ministerul Finanţelor, îndeplinind vreme de şapte ani diferite funcţii de conducere. În 1997 a plecat la Banca Mondială, de unde, în 2000, a fost readus în ţară de Adrian Năstase şi instalat, en-fanfare, ca ministru al finanţelor. Peste ani, zvonurile îl indicau ba şef al BNR, ba prim-ministru. Nu a ajuns nici una, nici alta, ci, după finalul mandatului de ministru, reprezentant al României la FMI. 

    Sfârşit de carieră pentru un finanţist român care reuşise să pătrundă în cercurile financiare mondiale

  • Citiţi povestea celui mai de succes om de afaceri român: cel care la cererea lui Thatcher a făcut din docurile londoneze centrul financiar al lumii

    Comunismul l-a alungat peste Ocean, dar s-a întors în Europa, la cererea celei care a intrat în istorie ca Doamna de Fier, pentru a ridica din docurile londoneze Canary Wharf, însăşi „reşedinţa“ capitalismului. Este singurul român care a primit de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii titlul de Cavaler, iar de atunci poate să-şi pună în faţa numelui apelativul Sir.

    Este cel mai de succes om de afaceri născut în România, a contribuit la reforma apărării demarată de guvernul Marii Britanii, iar povestea sa de viaţă ar putea cu uşurinţă deveni un scenariu de Oscar. Acesta este George Ia­co­bescu, Sir George Iacobescu, co­lecţionarul de artă, pasionatul de jazz, cel care nu poate face un lucru: planuri de retragere.

    „De obicei, conduc singur către muncă şi ajung la birou în jurul orei 9. Chiar dacă am şofer, prefer să conduc singur, mai ales când mă întorc acasă, pentru că aşa am timpul necesar pentru a mai da câteva telefoane şi pentru a termina ce treburi mai am de terminat, aşa că de obicei ziua mea de lucru se termină undeva între 9 seara şi miezul nopţii“, spune Sir George Iacobescu pentru După Afaceri Premium.

    Este uşor de imaginat un astfel de ritual într-un oraş al turbocapitalismului făcut printre picături de ploaie, doze de adrenalină la bursă, double-deckere roşii şi taxiuri negre.

    George Iacobescu nu este însă doar un alt călător în Londra, ci un om care cu mâinile sale a contribuit cât se poate de direct la ridicarea imperiului financiar londonez, poate cele mai puternice dintre câte există.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • Satul unic în România. Are trei MONUMENTE istorice vizitate de mii de turişti

    Castelul de la Miclăuşeni (datând din secolul al XVII-lea), Biserica „Sf. Voievozi – Buna Vestire” (datând din 1787) şi Parcul (datând din secolul al XIX-lea) sunt cele trei monumente istorice intrate în patrimoniul naţional care formează Ansamblul Mănăstirii Miclăuşeni, din satul Miclăuşeni, sat ce se află la o distanţă de 20 km de Roman şi 65 km de municipiul Iaşi.
     

    Prima biserică a Mănăstirii Miclăuşeni a fost ridicată de vornicul Ioan Sturdza în 1782, o biserică de lemn cu hramurile „Sf. Voievozi” şi „Buna Vestire” pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti.

    Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza, fiul lui Ioan Sturdza, şi soţia sa Elenco, au reconstruit biserica, aşa cum poate fi văzută astăzi, apelând la stilul neoclasic. În anul 1904, biserica a fost restaurată fără a i se schimba aspectul exterior. Din cauza primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat, fiind restituite bisericii în 1931.

    GALERIE FOTO

  • Alertă cu bombă la o clădire de birouri din Capitală

    Alertă cu bombă joi la o clădire de birouri din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, mai multe echipaje ale Poliţiei Bucureşti intervenind la faţa locului.

    La ora 13.55 la numărul de urgenţă 112 a fost anunţată existenţa unui dispozitiv exploziv în incinta unei clădiri de birouri din Sectorul 1 al Capitalei, în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, anunţă Poliţia Capitalei.

    La faţa locului a ajuns Serviciul pirotehnic al Poliţiei Române, clădirea fiind evacuată, precizează poliţiştii.

    Potrivit sursei citate, în zonă se circulă îngreunat. Serviciul Român de Informaţii precizează că instituţia nu a fost sesizată până la momentul transmiterii ştirii.

  • Alertă cu bombă la o clădire de birouri din Capitală

    Alertă cu bombă joi la o clădire de birouri din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, mai multe echipaje ale Poliţiei Bucureşti intervenind la faţa locului.

    La ora 13.55 la numărul de urgenţă 112 a fost anunţată existenţa unui dispozitiv exploziv în incinta unei clădiri de birouri din Sectorul 1 al Capitalei, în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, anunţă Poliţia Capitalei.

    La faţa locului a ajuns Serviciul pirotehnic al Poliţiei Române, clădirea fiind evacuată, precizează poliţiştii.

    Potrivit sursei citate, în zonă se circulă îngreunat. Serviciul Român de Informaţii precizează că instituţia nu a fost sesizată până la momentul transmiterii ştirii.

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail
  • Accident de autocar în Spania: doi morţi şi peste 40 de răniţi, inclusiv un român

    Doi spanioli, printre care şi şoferul, au murit şi alte patru persoane au fost grav rănite în urma impactului. Alţi 42 de pasageri au suferit răni uşoare.

    Nu se cunoaşte naţionalitatea tuturor pasagerilor răniţi, însă majoritatea sunt străini. Printre ei se numără un român, un mauritan, un ecuadorian, un american, un columbian, un ivorian, 31 de marocani şi doi singaporezi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singurul român inclus de 7 ori în Cartea Recordurilor

    World Record Academy (Academia Mondiala a Recordurilor), organizaţie care certifică recordurile mondiale, l-a inclus în Cartea Recordurilor, pentru a 7-a oara, pe comentator sportiv Ilie Dobre.

    World Record Academy i-a acordat un nou record de mare prestigiu, “Cel mai de succes comentator sportiv de radio din lume”. Comentatorul Ilie Dobre deţine alte şase recorduri mondiale, printre care se numără recordul de 35 de secunde şi şase zecimi în transmisiunea unui gol în direct, fără respiraţie; un minut şi opt secunde , cu o singură respiraţie, fiind, totodată, comentatorul sportiv de radio cu cele mai multe cărţi publicate.

    În circa 30 de ani de activitate, Ilie Dobre a comentat aproape 1.300 de meciuri naţionale, europene şi de la nivel internaţional.

    Tot World Record Academy i-a acordat premiul de mare prestigiu international “Omul Anului in Media” (2014) si a mentionat ca Ilie Dobre a fost premiat, in anul 2008, cu “Ordinul National pentru Merit” in grad de Cavaler.

    Având sediul în SUA, la Miami, World Records Academy este cea mai mare organizaţie internaţională care certifică recorduri mondiale.