Tag: propunere

  • Cel mai bun motiv pentru a-ţi ascunde faţa pe Facebook

    Un grup de tineri din Cluj-Napoca şi-au făcut o misiune din a-i convinge pe oameni să citească mai mult. Înlocuirea „selfie-ului“ cu o fotografie cu o carte pe faţa utilizatorului, transport public gratuit pasagerilor care citesc sau reduceri pentru cititori la cabinetele stomatologice sunt câteva dintre acţiunile care le-au adus un număr de peste 55.000 de fani pe Facebook şi premisele unei comunităţi mai informate şi mai creative.  

    „Cititul este o activitate care ne hrăneşte şi pe care ar merita să o facem în fiecare zi. Nu toată ziua, dar în fiecare zi”, descrie Victor Miron motivul pentru care a iniţiat campania de promovare a lecturii „Cărţile pe faţă.“  Concret, aceasta constă într-o serie de acţiuni menite să demonstreze că lectura dezvoltă creativitatea, indiferent că vorbim despre proiecte precum „căsuţe de cărţi“ aflate în parcuri, gratuităţi pentru cititori sau chiar şi existenţa unor service-uri auto cu bibliotecă, unde, dacă mergi cu maşina la reparat, primeşti o carte la schimb.
    Totul a pornit însă de la prima acţiune a campaniei,  cea de la care i se trage şi numele: „A-ţi da cărţile pe faţă” înseamnă ca utilizatorii să posteze pe Facebook o fotografie în care îşi acoperă parţial sau total faţa cu o carte. Poza este postată, de preferat, la profil. „Ne dăm cărţile pe faţă deoarece credem că ne reprezintă. Cărţile ne recomandă mai mult decât culoarea ochilor”, explică Miron.

    Originar din Cluj-Napoca, tânărul lucrează ca marketing manager în cadrul unui service auto şi şi-a câştigat deja statutul de social media influencer pe baza campaniei „Pe drumul cel bun”, proiect de responsabilitate socială care promovează bunele maniere la volan, curtoazia între participanţii la trafic, care provoacă oamenii la un comportament civilizat pe stradă şi în maşini, cât şi prin comunitatea de consum colaborativ „Use Together“ (o comunitate online în care poţi împrumuta, oferi sau schimba obiecte personale cu alţi membri, gratuit).

    Ideea proiectului „Cărţile pe faţă“ a început să se contureze la final de 2013, când Victor Miron şi-a propus să reînceapă să citească mai mult. A respectat acest deziderat şi, după trei săptămâni în care a citit cel puţin câte o oră pe zi, a constatat că este mult mai creativ. „Văzând că mie îmi face bine să citesc, am îndrăznit să le propun şi altora“, povesteşte el. „Şi‑a dat pentru prima dată, cărţile pe faţă” în ianuarie 2014, fără să conştientizeze că acesta era debutul unei reale campanii de promovare a lecturii. De altfel, timp de trei săptămâni nimeni nu i-a urmat exemplul. A câştigat totuşi implicarea a sute de oameni în proiect, după ce a reuşit să convingă librăria Bookstory să ofere o reducere de 10% persoanelor care au o astfel de fotografie pe Facebook.

    Acţiunile de promovare a lecturii prin astfel de colaborări au continuat şi au ajuns până acum la 20. Printre acestea se află  un cabinet stomatologic „anti-cariat“, unde pacientul primeşte reducere dacă pagina sa de Facebook are o fotografie cu „cărţile pe faţă“ (până în prezent a ajuns la trei astfel de cabinete în ţară), ori distribuirea a zeci de mii de semne de carte cu mesajul „Dacă aştepţi un semn pentru a citi o carte, acesta este semnul“. Potrivit lui Miron, cel mai greu de realizat a fost proiectul de implementare a transportului gratuit Travel by Book, prin care şi-au propus să ofere transport public gratuit, dacă pasagerul citea pe parcursul călătoriei. I-au adresat această propunere primarului oraşului Cluj-Napoca, în direct, la radio, în martie 2014, propunându-i ca în ultima zi din lună cine merge cu autobuzul citind să nu plătească bilet. Chiar dacă ideea a plăcut, implementarea ei a fost amânată. În cele din urmă, gratuitatea a fost implementată la Cluj-Napoca în două ediţii, timp de cinci zile, iar ştirea despre eveniment a făcut înconjurul lumii după ce a apărut în The Independent, BBC Book Club sau pe France 2. „Am primit mesaje de la oameni de pe toate continentele care voiau să implementeze această gratuitate”, spune Miron. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 martie 2016

    COVER STORY: Generaţia care face diferenţa. Zece proiecte care schimbă lumea în bine
     
    Vă prezentăm în acest număr zece astfel de proiecte, identificate în urma demersului Samsung, iniţiatorul conceptului „Generaţia A“. Proiectele de acest gen sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru că au o anvergură redusă, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.
     

    AFACERI: Secretele unei creşteri de 114%


    AUTO: Viitorul maşinilor automone în viziunea Renault

     


    SPECIAL: Creatorul superinteligenţei artificiale

     


    ANTREPRENORIAT: Joaca de banca virtuală

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     


    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     


    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     


    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Un primar din România dă gratuit case şi locuri de muncă celor care vor să se mute la el în comună. 40 de familii s-au înghesuit să ceară case

    Un primar din judeţul Botoşani a avut o initiaţivă inedită şi s-a gândit la o ofertă interesantă pentru familiile cu copii. Costel Nazare a propus in Consiliul Local să ofere locuinţe şi locuri de muncă acelor familii cu copii care vor veni şi se vor stabili în comună. Acestă decizie a fost luată din cauza populaţiei îmbătrânite din comună şi din cauza numărului de copii ce a scazut semnificativ în ultimii ani. Atât de mult încât la şcoala au fost înfiinţate clase simultane, informează site-ul botoşaninecenzurat.ro

    Deja 40 de familii din Constanţa, Hunedoara, Iaşi şi Alba s-au înghesuit să ceară case în comună din Botoşani, dar numărul de locuinţe este de 10, aşa că este nevoie de o selecţie riguroasă până când vor fi gata şi alte case, potrivit Antena 1.

    Astfel, pentru moment, cinci familii cu un total de 33 de copii s-au stabilit deja la Conceşti.

    “Am ajuns în situaţia această din cauza că populaţia satului este îmbătrânită, iar foarte mulţi dintre tineri au plecat în alte ţări . Daca în alti ani avea clase paralele ne gasim astazi in situatia de a avea clase simultane. Numărul de copii fiind mic nu avem cum conform metodologiei de a putea face clasa întreagă şi de aceea lucram cu clase simultante. În acest an două clase simultane şi să ştiţi că se lucrează mai greu la clase simultane. Timpul se împarte şi atunci nu este un câştig pentru copil faptul că învaţă la simultan. Ne dorim, îi primim pe toţi copiii care vor să vină la noi la şcoala, dar pentru că mulţi tineri au plecat ne afectează”, a declarat Petronela Iancu, director şcoală gimnazială Conceşti.

    Bugetul pentru achiziţia de case a fost hotărât în Consiliul Local. În primă fază a fost alocată o suma de 250.000 de lei. Practic, vor fi cumparate locuinţe acelor familii cu trei-patru copii sau mai mulţi care vin şi se stabilesc în comuna Concesti.În plus, aceştia vor fi ajutati să-şi găsească un loc de muncă.

    “Oamenii care vor veni în comună noastră cu siguranţă vor avea unde să lucreze. Casele au condiţii foarte bune.Am discutat cu proprietarii, aceştia sunt dispuşi să le vândă. Cinci familii s-au mutat deja în locuinţe şi avem peste 40 de cereri pentru locuinţe de la famili din toată ţara. Noi am luat legătura şi cu două fundaţii care ne vor ajutra şi ne vor oferi informaţii despre familiile care vor să se mute la noi în comună”, a spus primarul.

    “Familiilor care vor veni în comuna noastră le putem oferi casă de locuit cu condiţii foarte bune, cu baie, iar cele care nu au baie noi suntem dispuşi să le construim pentru că aceste case sociale să aiba condiţii bune.”, a declarat Costel Nazare

  • A venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional

    Au fost două momente în copilăria mea care m-au format. Primul a avut loc când aveam şase ani, era între clasele întâia şi a doua; atunci am văzut moartea cu ochii“, povesteşte Hezi Shayb, CEO New Kopel Group, care de-ţine pe piaţa locală dealerul Opel Union Motors şi firma de rent a car şi leasing operaţional Sixt New Kopel, dar şi divizia de maşini second-hand Sixt New Kopel SH. „Obişnuiam să petrec timp alături de rude la malul mării, în Israel, şi ţin minte că erau foarte multe stânci în apă care duceau la apariţia unor vârtejuri. Ţin minte că într-o bună zi tatăl meu mi-a spus: «Dacă se întâmplă să fii prins într-un vârtej, nu încerca să ieşi din el. Lasă‑te dus de curent şi, atunci când simţi pământul cu picioarele, împinge cât poţi de tare şi ieşi din apă.» Bineînţeles, acest lucru s-a şi întâmplat, m-am trezit prins în vârtej şi am făcut exact ceea ce mă învăţase tatăl meu. Apa nu era foarte adâncă, să fi avut vreo patru metri, dar pentru mine, un copil de şase ani, era ca şi cum ar trebui să cobor de pe Empire State Building. Am reuşit totuşi, cumva, să ies la suprafaţă. Ţin minte că tatăl meu îmi spusese că există doar o şansă: dacă o ratezi, gata! A fost o lecţie foarte importantă pentru mine, am înţeles că înainte de a acţiona trebuie să ştiu lucruri. Cunoaşterea este extrem de importantă; sunt aici pentru că tatăl meu şi-a făcut timp să mă înveţe acele lucruri. Al doilea moment s-a petrecut ceva mai târziu, eram în clasa a XI-a la un liceu de electronică şi veneam în fiecare zi din provincie pentru cursuri. În cadrul unui program, fiecare liceu trebuia să trimită doi elevi la un examen, iar cei mai buni urma să ajungă pentru câteva luni în Olanda. Nu am vrut iniţial să particip, pentru că nu-mi prea stătea mintea atunci la examene, dar la insistenţele profesorilor m-am dus.“

    A ajuns în cele din urmă în Olanda, iar ceea ce l-a impresionat cel mai mult a fost expresia de pe chipul oamenilor. „La acea vreme, era diferenţă mare între nivelul de viaţă din Israel şi cel din Olanda. Am văzut oameni fericiţi, şi mi-am spus: «vreau să fiu cineva şi am să fac tot ceea ce ţine de mine pentru a fi cineva». Am decis să iau totul în serios şi să-mi trăiesc viaţa în aşa fel încât să nu fie risipită. Spre norocul meu, în Israel există o anumită scurtătură pentru asta. Nu e uşoară, dar este totuşi o scurtătură. La 18 ani trebuie să intri în armată şi, dacă ai anumite abilităţi, poţi să ajungi la trupele speciale. Şi exact asta am făcut: m-am înscris la Academia Navală din Israel, care ţine şase ani şi jumătate. Am terminat cursurile în 1983, dar nu a fost o experienţă uşoară.“

    CEL MAI TÂNĂR VICEPREŞEDINTE

    La primul job a ajuns dintr-o întâmplare, la scurt timp după terminarea armatei. „Am terminat armata la 26 de ani, fără a avea studii superioare şi am găsit un anunţ din partea unei companii de asigurări care oferea un curs de specializare. După absolvirea acestuia, aveai asigurat un loc de muncă şi primeai şi o maşină; la vremea respectivă, cei care aveau maşină erau priviţi ca având un statut special. Problema era că trebuia să ai studii superioare şi să ai 28 de ani. Eu nu respectam niciuna dintre condiţii, dar m-am dus totuşi la interviu. Cel cu care m-am întâlnit mi-a spus: «Am acceptat interviul ăsta doar din curiozitate, cum ai îndrăznit să te prezinţi?». L-am întrebat de câţi oameni are nevoie şi mi-a spus că va angaja zece; aşa că i-am propus să mă angajeze în plus, pe lângă posturile disponibile, ca pe un tânăr lipsit de experienţă. I-am spus: «cunoaşterea nu e totul; promit că ceea ce nu înţeleg în timpul zilei voi studia noaptea, iar a doua zi voi cunoaşte problema.» Şi m-au angajat, era în primăvara lui ’88, iar după opt luni am terminat al doilea curs de specializare. Bineînţeles, a trebuit ulterior să obţin diploma de studii superioare, aşa că am urmat cursuri de administrarea afacerilor la sucursala din Israel a unei facultăţi americane. În 1995 aveam 32 de ani şi eram cel mai tânăr vicepreşedinte la cea mai mare companie de asigurări din Israel; obţinusem, între timp, şi masterul în administrarea afacerilor.“

    A ocupat apoi mai multe poziţii în cadrul unor firme de asigurări, iar în 1999 unul dintre cei mai bogaţi oameni din Israel, pentru care mai lucrase în trecut, i-a propus să pună bazele unei companii de asigurări în sănătate. În 2004, după ce investitorul vânduse grupul din care făcea parte, a decis să facă şi el exit.

    A urmat apoi funcţia de CEO al IVECO Israel, pe care a ocupat-o între 2005 şi 2012. A venit ca o provocare, pentru că nu ştia nimic despre camioane. I s-a explicat că situaţia companiei este una extrem de dificilă şi că nu se aşteaptă minuni de la el, aşa că a decis să accepte. „Au fost două elemente care au adus compania de la stadiul de faliment la cel de succes; în primul rând, ştiam că maşinile IVECO au o imagine foarte proastă, pentru că se stricau destul de des. Am ales cea mai stabilă maşină şi am decis să o vindem cu o garanţie completă de trei ani. Astfel, le-am explicat clienţilor că nu vor mai avea cheltuieli suplimentare, pentru că noi vom acoperi în respectiva perioadă toate costurile de service. Pe piaţa din România putem oferi garanţie de până la 57 de luni în care acoperim toate costurile, fiind vorba de maşini, dar în cazul tractoarelor lucrurile sunt puţin diferite. În fiecare zi în care tractorul stă în service, proprietarul trebuie să anuleze comenzile pe care le-a primit, iar asta complică destul de mult situaţia. La acel moment cota de piaţă era de 8%, dar a crescut în scurt timp la 23%. Am câştigat şi destul de mulţi bani într-o perioadă scurtă de timp, iar asta mi-a oferit practic o fereastră de un an de zile. Problema de fond era însă neschimbată: foarte multe maşini se stricau, şi am înţeles că trebuie să rezolv asta cât mai repede. Am primit mai multe propuneri, dar era vorba de lucruri minore, iar eu căutam ceva care să schimbe datele problemei. Atunci când te afli într-o situaţie de criză, rezolvarea problemelor mici nu reprezintă o soluţie. Trebuie să gândeşti la scară mai mare. Şi s-a întâmplat ca acea soluţie pe care o căutam să ajungă la mine pe birou: un tip oarecare a venit la mine şi mi-a spus că are un sistem care adună informaţiile tehnice ale maşinilor, în timp real, şi le trimite prin satelit, dar că nu ştie ce să facă cu el. Reţineţi, era anul 2006. Am luat 100 de maşini şi le-am echipat cu sistemul, iar la scurt timp am descoperit că doar 20-25 de probleme cauzau toate stricăciunile. Şase luni mai târziu, costurile cu garanţiile scăzuseră cu 30%, iar cererile de reparaţii scăzuseră cu 50%. A fost un pas imens către salvarea companiei. Iar compania care producea softul a ajuns să valoreze, astăzi, în jur de 150 de milioane de euro.“

    Să nu renunţi niciodată este unul din motto-urile sale, dar trebuie să fie pus în practică într-un mod inteligent. „E în regulă să greşim pentru că nimeni nu e perfect. Eu am făcut mai multe greşeli decât alţi 3-4 oameni la un loc. O să vă povestesc despre o greşeală din cauză căreia am avut, multe nopţi la rând, coşmaruri. Atunci când eram în clasa a VIII-a jucam baschet, eram foarte înalt pentru vârsta mea. Am avut un meci cu echipa altei şcoli şi, la pauza mare, a trebuit să merg până la baie. Când am revenit pe teren coşurile se schimbaseră, dar eu nu mi-am dat seama aşa că am plecat cu mingea şi am înscris pentru echipa adversă. După asta, toată lumea din şcoală m-a cunoscut; norocul meu a fost că era ultimul an din şcoala generală. Cât despre carieră, una din greşelile pe care le-am făcut a fost atunci când am refuzat un angajat de-al meu care mi-a propus să lucrăm împreună la un proiect. Eu i-am spus că vreau să mă concentrez pe carieră, iar ulterior produsul său s-a bucurat de un succes fantastic, chiar anul trecut în august a vândut compania pentru 25 de milioane de euro. O altă greşeală am făcut-o în timpul armatei: un coleg a venit şi mi-a propus să construim o maşinărie care combina esenţe pentru parfumuri. Eu i-am spus că nu mă interesează, mai aveam puţin şi terminam armata şi voiam să stau liniştit o perioadă. El a pus pe picioare start-up-ul, era prin 1986, iar la scurt timp după s-a descoperit că în tratamentul împotriva virusului HIV e nevoie de un astfel de aparat care să amestece substanţele. A vândut şi el compania ulterior, iar acum are o avere de vreo 150 de milioane de dolari. Suntem în continuare în relaţii foarte bune, pentru că el spune că prietenii pe care ţi i-ai făcut înainte să te îmbogăţeşti sunt prietenii adevăraţi.“

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana


    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     


    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi


     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său – prezentaţi Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare

    Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, reţinuţi, alături de alte cinci persoane, de procurorii DIICOT Sibiu, vor fi prezentaţi, joi, Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare preventivă.

    Potrivit unor surse judiciare, alături de Ilie şi Oprea Carabulea, au fost reţinuţi Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Cosa, Georgeta Crideanu şi Gheorghe Năsaru, în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri la sediile Carpatica Asig S.A., într-un dosar de delapidare şi spălare de bani.

    Procurorii DIICOT au făcut miercuri 13 percheziţii la Sibiu şi Bucureşti , iar surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că, la sfârşitul anului 2014 – începutul anului 2015, Carabulea Oprea, Micu Daniel, Crideanu Georgeta, Popa Ana şi Toncescu Angela au constituit un grup infracţional, în condiţiile în care Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară şi nu mai îndeplinea condiţiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibile scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 februarie 2016

    COVER STORY: Videoantreprenorii

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube şi care este modelul de business prin care un hobby poate deveni o sursă constantă de venit?
     

    STRATEGIE: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat


    SOFTWARE: Jocul cu care se antrenează trupele speciale ruseşti


    MARKETING: Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu nuanţe de roz


    ANTREPRENORIAT: Cum dezvolţi un start-up în consultanţa în construcţii?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 februarie 2016

    COVER STORY: Videoantreprenorii

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube şi care este modelul de business prin care un hobby poate deveni o sursă constantă de venit?
     

    STRATEGIE: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat


    SOFTWARE: Jocul cu care se antrenează trupele speciale ruseşti


    MARKETING: Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu nuanţe de roz


    ANTREPRENORIAT: Cum dezvolţi un start-up în consultanţa în construcţii?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.