“Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu de la tribuna Senatului, în ultima şedinţă a actualei legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenţi.
Tag: pierdere
-
Ion Iliescu: M-a cutremurat vestea morţii lui Sergiu Nicolaescu, e o mare pierdere pentru noi toţi
“M-a cutremurat când am aflat. Este o mare pierdere pentru noi toţi, pentru cinematografia românească. A fost o mare personalitate a filmului românesc”, a declarat Ion Iliescu. El a mai spus că vorbise miercuri cu soţia regizorului. “După operaţie şi ieri Sergiu Nicolaescu a avut o dimineaţă mai dificilă, dar după-amiază se simţea mai bine. Am vorbit cu soţia dânsului, aşa că m-a cutremurat când am aflat de dimineaţă că a murit”, a mai spus Iliescu. Sergiu Nicolaescu a murit, joi, la ora 8.20, în urma complicaţiilor cardiace şi pulmonare severe, care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat, a anunţat Spitalul Elias, unde regizorul era internat din 26 decembrie 2012 şi recent fusese operat de peritonită.
-
Cele mai ciudate motive pentru care să încasezi banii de pe asigurarea telefonului
Cele mai stupide întâmplări:
Un fermier din Devon a pretins că şi-a pierdut telefonul în vaca pe care o asista în timpul travaliului. Acesta a fost găsit ulterior, dar era deteriorat.
O femeie din Nottingham susţine că a gătit telefonul ei Nokia 6303i în plăcinta pe care o pregătea pentru ziua de naştere a fiicei sale. Telefonul s-a topit în cuptor.
O femeie de 30 de ani care îşi plimba câinele pe o plajă din Ţara Galilor a dat vina pe un pescăruş care i-a luat în zbor telefonul Samsung Galaxy din mână.
O tânără de 20 de ani din Bristol spune că telefonul său a încetat să mai vibreze în timp ce îl folosea pentru alte scopuri decât cele specificate în manualul de instrucţiuni.
Un muncitor de 40 de ani spune că telefonul i-a căzut accidental în veceu în timp ce se dezbrăca. Deşi a tras apa, telefonul a rămas în vasul de toaletă, însă fără să mai funcţioneze.
Un tânăr de 30 de ani care filma maimuţe cu HTC-ul său One X a fost suprins de animalele care s-au urcat pe maşina sa şi i l-au distrus.
Un cuplu care voia să refacă celebra secvenţă din filmul Titanic a îmbrăţişării pe vapor a scăpat telefonul în apă în timp ce îşi făcea fotografii.
Telefonul unui pirotehnist din Plymouth a explodat în timpul unui foc de artificii la sute de metri înălţime după ce l-a uitat în zona securizată în care se aprindeau cutiile cu explozibil.
Alte situaţii ciudate se leagă de o fată care şi-a zdrobit mobilul HTC Desire X de perete când îl arunca înspre iubitul ei sau de un tânăr care şi-a scăpat telefonul în timp ce filma un concert urcat într-un copac. -
Şase luni pe baricade: băncile rezistă
Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.
Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.
Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.
A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.
A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.
A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.
Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).
-
BCR a terminat primul trimestru cu o pierdere de aproape 71 mil. euro
Mai exact, cheltuiala trimestrială netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a fost de 933,7 milioane lei, faţă de 457,4 milioane lei în primul trimestru din 2011, conform informaţiilor difuzate de bancă. Această evoluţie a condus la îmbunătăţirea ratei de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (52,2% faţă de 50,1% la sfârşitul anului 2011) şi reflectă impactul performanţei scăzute a economiei româneşti asupra clienţilor corporativi ai BCR. Împrumuturile neperformante (NPL) reprezentau 22,4% din portofoliul total de credite la sfârşitul lunii martie. Segmentul corporate este principalul contribuitor în ceea ce priveşte volumele NPL nou-generate, deoarece IMM-urile încă se confruntă cu constrângeri severe de lichiditate şi unele companii mari au reintrat în incapacitate de plată.
Grupul BCR şi-a menţinut poziţia de lider în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 20,8% după active, în pofida unei uşoare scăderi a volumului activelor cu 1,6% (1.226 milioane de lei) faţă de începutul anului, până la 75.519,7 milioane de lei (17.234,1 milioane de euro).
Venitul operaţional a scăzut cu 2,5% în comparaţie anuală, la 1.028,9 milioane de lei (236,6 milioane de euro), de la 1.054,8 milioane lei (250,4 milioane de euro), din cauza comprimării marjelor dobânzilor, a cererii scăzute de credite şi a presiunii concurenţiale în creştere, care au afectat venitul din dobânzi, situat la 750,4 milioane de lei (în scădere cu 7,6%). Venitul net din comisioane s-a majorat cu 1%, până la 155,6 milioane de lei (35,8 milioane de euro).
Rezultatul net din tranzacţionare a crescut valoarea veniturilor cu 122,9 milioane de lei (28,3 milioane de euro), valoare de aproape trei ori mai mare faţă de finele lui martie 2011, determinată, în principal, de tranzacţiile valutare. BCR îşi menţine poziţia de lider pe piaţa de titluri şi obligaţiuni din România.
Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 6,1%, până la 418,9 milioane de lei (96,3 milioane de euro). Raportul cost-venit s-a îmbunătăţit la 40,7% la finele lunii martie 2012 (42,3% la sfârşitul lunii martie 2011).
Portofoliul de credite a continuat să crească, mai ales datorită creditării din sectorul de retail. Soldul creditelor în acest sector a crescut cu 1,6% în comparaţie trimestrială, în special datorită segmentului creditelor ipotecare, unde finanţarea acordata de BCR a fost de aproape 395 milioane de euro in programul “Prima Casa 4”. Cota de piaţă a BCR în ceea ce priveşte creditarea generală s-a menţinut la aproximativ 21% la finele lunii februarie, menţinând statutul băncii de lider de piaţă, în vreme ce cota de piaţă pentru creditele imobiliare în euro a crescut la aproape 30% (circa 0,5% creştere în trimestrul I). BCR este, de asemenea, lider pe piaţa fondurilor UE, deţinând, în prezent 40% din proiectele aprobate, dintr-un total de peste 12,65 miliarde de euro reprezentând oportunităţi de finanţare din fonduri UE care se adresează investitorilor privaţi şi autorităţilor locale.
Volumul depozitelor atrase s-a menţinut aproape constant, în special datorită clienţilor de retail. BCR rămâne principalul jucător pe piaţa depozitelor primare (20% cotă de piaţă). Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca bucurându-se însă în continuare de sprijin puternic din partea băncii-mamă.
Indicii de solvabilitate se menţin mult peste nivelurile reglementate. Rata capitalului de rang 1+2 în februarie 2012 era de 12,31% conform standardelor internaţionale, faţă de minimum 10%, potrivit cerinţelor BNR. Indicatorul de solvabilitate este de 17,09% (BCR Grup, conform standardelor internaţionale).
-
Care sunt băncile europene cu cele mai mari nevoi de capital suplimentar
Defalcarea sumei a fost făcută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-o notă publicată joi care foloseşte estimări bazate pe rezultatele băncilor pe prima jumătate a anului. Datele definitive vor fi cunoscute în noiembrie, când băncile vor fi obligate să-şi comunice datele privind capitalurile şi portofoliile de obligaţiuni suverane.
Necesarul de recapitalizare a băncilor europene a fost estimat, prin decizia de joi a liderilor europeni, la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al băncilor să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie 2012. Recapitalizarea se va putea realiza fie prin vânzări de active, fie prin emisiuni de obligaţiuni, fie prin împrumuturi de la statele europene. Până la finele anului, băncile vor comunica autorităţilor din statele de origine planurile detaliate privind opţiunile de recapitalizare, iar planurile urmează să fie aprobate ulterior de către EBA.
Scopul operaţiunii este consolidarea solvabilităţii băncilor în condiţiile crizei datoriilor suverane, mai ales având în vedere că unul dintre pilonii planului aprobat la Bruxelles este asumarea de către creditorii privaţi ai Greciei a unei pierderi de 50% din valoarea nominală a deţinerilor lor de obligaţiuni elene, ceea ce ar însemna o pierdere cumulată de circa 100 de miliarde de euro.
Potrivit unei statistici realizate de banca elveţiană UBS, dintre băncile europene, cele mai mari deţineri de obligaţiuni elene şi creanţe de alt gen faţă de statul elen le au şase instituţii de credit din Grecia, dintre care cinci prezente şi în România, urmate de banca franco-belgiană Dexia, BPI şi BCP din Portugalia (aceasta din urmă, proprietară a Millennium Bank), precum şi o serie de bănci din Germania şi Franţa.
-
Reuniunea de la Bruxelles: ce au stabilit liderii europeni după zece ore de negocieri nocturne
Necesarul de recapitalizare a celor mai mari bănci europene a fost stabilit la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al acestora să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie.
Celelalte măsuri adoptate vizează creşterea rolului FMI, un angajament din partea Italiei de a-şi reduce datoria în principal prin accelerarea reformei sistemului de pensii, dar şi semnalul că Banca Centrală Europeană va continua cumpărările de obligaţiuni de pe piaţa secundară, o măsură favorabilă pentru state cu probleme de finanţare, ca Grecia, Italia şi Spania.
Cea mai grea parte a constat în efortul de convingere a băncilor să accepte pierderea de 50% din valoarea obligaţiunilor elene, ceea ce înseamnă o reducere a poverii datoriei pentru Grecia cu 100 de miliarde de euro. Liderii europeni l-au chemat la negocierile nocturne pe Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, cea mai mare asociaţie mondială a băncilor, spre a ajunge la o soluţie de rezolvare a problemei greceşti, în sensul reducerii ponderii ei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, notează Bloomberg. Până la finele anului va fi negociat un nou pachet de susţinere pentru Grecia, în valoare estimată de 130 de miliarde de euro, conform Reuters.
“A fost voinţa exprimată foarte ferm de Angela Merkel, de Nicolas Sarkozy, de mine, ca dacă un acord voluntar cu băncile se dovedeşte imposibil, să nu ezităm nicio secundă să trecem la un scenariu de insolvenţă totală a Greciei”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Acest scenariu “ar fi costat statele o groază de bani şi ar fi ruinat băncile.”
În privinţa modului cum va fi suplimentată valoarea EFSF, care cu noua sumă ar putea susţine inclusiv un pachet de salvare a Italiei, baza de la care se va porni vor fi cele 250 de miliarde de euro rămase după pachetele de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, sumă ce va fi majorată de 4-5 ori fie printr-un program de garanţii pentru cumpărătorii de obligaţiuni de pe piaţa primară, fie printr-un vehicul special de investiţii ce va fi înfiinţat în următoarele săptămâni cu rolul de a atrage investiţii din ţări precum China sau Brazilia.
Deciziile de la Bruxelles au fost bine primite în primele tranzacţii de joi din Asia, cu o creştere a monedei europene şi a indicilor bursieri.
-
Volksbank a deschis sucursala Nusco
Segmentul corporate are o pondere de 15% în totalul creditelor acordate Volksbank România, dar aduce 23% din profituri. Banca are în portofoliu peste 1.700 de clienţi din rândul companiilor medii şi mari. Obiectivul strategic al băncii este atingerea unei cote de piaţă de 4% pe acest segment, până în 2015.
Sucursala Nusco, deservită de 7 angajaţi, funcţionează în aceeaşi clădire unde este şi sediul central al băncii, începând din luna iulie. Sucursala are o suprafaţă de 300 metri pătraţi şi se adresează atât clienţilor persoane juridice, cât şi persoanelor fizice, având ghişee de operaţiuni şi de consiliere a clientelei. Investiţia s-a ridicat la 70.000 de euro.
“Vrem să transmitem clienţilor mesajul că suntem o bancă transparentă, deschisă, dinamică şi care are planuri pentru viitor. Sucursala are un design nou, care reflectă noile valori ale Volksbank şi oferă clienţilor o experienţă diferită”, a declarat Cristian Radu, directorul direcţiei de management al reţelei. Mobilierul este alb, iar pentru delimitarea spaţiilor s-au folosit pereţi verzi din materiale moderne.
Volksbank România este deţinută de Volksbank International AG, controlat de Österreichische Volksbanken AG din Austria. Potrivit declaraţiilor lui Gerald Wenzel, CEO al grupului austriac, Volksbank România urmează să fie restructurată şi apoi vândută după doi sau trei ani. Filiala românească n-a făcut obiectul recentei vânzări către Sberbank Rossii a Volksbank International, care grupează filialele din Europa de Est ale grupului austriac.
În prima jumătate a anului, Volksbank România a avut o pierdere operaţională de 0,3 milioane de euro, faţă de o pierdere de 36 de milioane de euro în 2010, conform publicaţiei Der Standart. Aceeaşi sursă a citat afirmaţiile lui Johann Lurf, preşedintele Volksbank România, conform căruia în a doua jumătate a anului în curs vor fi identificate noi surse de reducere a costurilor.
-
Boc: Nivelul de trai creste doar daca economia avanseaza. Pierderea salariala recuperata total in 2012
“Vreau sa o spunem iarasi direct si verde in fata: va mai trece
un interval de timp de la iesirea din recesiune pana cand romanii
vor resimti cu adevarat si in buzunare lucrurile pozitive din
economie. Daca scenariile pe care FMI si CE le au impreuna cu
specialistii nostri, si anume ca Romania va avea o crestere intre
1,5 si 2%, in 2011, si 4-4,5% in 2012, incepand cu partea a doua a
acestui an, cu sfarsitul anului si mai ales cu anul viitor romanii
vor resimti si in nivelul de trai lucruri mai bune, in raport cu
evolutia economiei”, a spus Boc luni seara la TVR. Potrivit
scenariului de baza al FMI, economia Romaniei va creste cu 1,5% in
acest an si cu 4,4% in 2012, iar deficitul de cont curent se va
situa la 5% din PIB si, respectiv, 5,1% din PIB. -
Teapa de un milion de dolari! Cum a pierdut seful Trezoreriei americane la vanzarea unei case
Paulson si-a vandut la finalul lunii trecute, casa cu trei
camere situata intr-un cartier din Washington la pretul de 3,25 de
milioane de dolari. Suma este cu o treime mai mica fata de pretul
initial cerut si cu peste un milion de dolari mai putin fata de
suma platita pentru locuinta in momentul achizitionarii, in august
2006, scrie Reuters.Vila, situata langa casa vicepresedintelui american si Catedrala
Nationala a fost pusa la vanzare in luna aprilie a anului trecut la
pretul de 4,6 milioane de dolari. Ulterior, costul acesteia a ajuns
la 4,15 milioane, potrivit unor surse din piata impbiliara
americana. In momentul achizitionarii, Paulson a platit 4,3
milioane de dolari, iar in perioada in care adetinut-o valoarea ei
a scazut cu 24,4%. La nivel national, preturile caselor au scazut
cu 29,3% in aceasta perioada, potrivit companiei imobiliare
CoreLogic.“Se poate ca secretarul trezoreriei sa fi platit prea mult
pentru aceasta casa”, a spus Richard Dekaser, economist la
Parthenon Group.Fostul consilier economic al presedintelui George W. Bush,
Paulson a jucat un rol principal luptandu-se cu criza imobiliara
din Statele Unite.