BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Moţiunea de cenzură depusă de ACL va fi citită miercuri în plenul reunit. Votul se va desfăşura săptămâna viitoare

    “În legătură cu moţiunea de cenzură care a fost depusă de opoziţie s-a hotărât ca mâine, la ora 14.00, să fie în plenul reunit citită moţiunea de cenzură, conform procedurilor, şi săptămâna viitoare, la ora 16.00, vor fi dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură”, a spus Călin Popescu Tăriceanu după şedinţa Birourilor Permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    ACL a depus, vineri, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta, acuzând că, prin promovarea unor acte normative, se urmăreşte fraudarea alegerilor prezidenţiale.

    Moţiunea de cenzură se intitulează ”Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!”. Documentul cuprinde 12 pagini şi a fost semnat de 171 de parlamentari ACL.

    Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

    Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

     

  • Opoziţia de stânga, favorită în alegerile legislative din Suedia

    Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00, ora României) în vederea alegerii celor 349 de parlamentari, după opt ani de regim Fredrik Reinfeldt, premierul, în vârstă de 49 de ani, care conduce o coaliţie de centru-dreapta.

    Potrivit unor institute de sondare a opiniei publice, social-democratul Stefan Löfven urmează să îndepărteze Guvernul, căruia-i reproşează că a crescut prăpastia dintre bogaţi şi săraci, într-o ţară ataşată idealului egalitar.

    “Avem şansele noastre, da”, a spus el sâmbătă.

    Fostul muncitor şi sindicalist, în vârstă de 57 de ani, are sarcina să încarneze Suedia oamenilor simpli, cea despre care subliniază că nu are nivelul de trai al elitelor.

    Niciodată ales, niciodată ministru şi lipsit de experienţă internaţională, el a făcut campanie promiţând o fiscalitate mai favorabilă gospodăriilor modeste, investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea educaţiei.

    El ar urma să profite de pe urma sănătăţii economiei şi finanţelor publice ale Suediei. Dar riscă să pornească cu un handicap politic, şi anume de a fi premierul social-democrat ales cu cea mai redusă susţinere, potrivit intenţiei de vot, din istoria ţării.

    Potrivit unui sondaj al Institutului Novus difuzat sâmbătă, social-democraţii ar obţine 30,3% din voturi, Moderaţii 22,0%, Democraţii din Suedia (extrema dreaptă) 9,6%, iar Verzii 9,2%.

    “Cred că după alegeri va exista o situaţie foarte confuză”, a declarat pentru AFP Mikael Sundström, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Lund.

    În cazul în care Iniţiativa Feministă dezminte sondajele, care o creditează sub pragul intrării în Parlament de 4% din voturi, cele opt partide reprezentate în Riksdag îşi vor împărţi mandatele din nou

    Ascensiunea Democraţilor din Suedia ar putea să contracareze proiectul unei eventuale coaliţii între social-democraţi, Verzi şi Partidul de Stânga, condamnată să fie minoritară.

    Gradul de coeziune al acestei coaliţii în jurul lui Löfven este altă incertitudine. Verzii şi Partidul de Stânga nu au spus clar dacă doresc portofolii de miniştri.

  • Parlamentul francez facilitează dobândirea cetăţeniei pentru anumiţi imigranţi

    Deputaţii au adoptat în comisia de specialitate un nou proiect de lege care permite unui cetăţean străin, părinte al unui francez şi prezent de cel puţin 25 de ani pe teritoriul Franţei, să obţină cetăţenia pe baza unei declaraţii.

    Versiunea votată în Adunarea Naţională introduce condiţia ca solicitantul să aibă vârsta de cel puţin 65 de ani în momentul prezentării cererii. Deputaţii francezi doresc astfel să evite ca măsura să se aplice străinilor mai tineri “pentru care nu se justifică o cale legală specifică pentru obţinerea cetăţeniei”.

    Amendamentul precizează, între altele, că rezidenţa în Franţa trebuie să aibă caracter constant şi obişnuit pentru a evita ca de această nouă modalitate de dobândire a cetăţeniei franceze să beneficieze străinii care locuiesc ocazional pe teritoriul ţării.

  • Ce înseamnă “constructivism” în politica românească

    Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: “Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

    Aşa au respins “constructivismul” şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

    Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

    Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

    La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

    Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.
     

  • Preşedintele ucrainean anunţă DIZOLVAREA Parlamentului şi alegeri anticipate la 26 octombrie

    Preşedintele a hotărât să dizolve Parlamentul, deoarece “aceasta este singura decizie corectă”, a afirmat Ţegolko, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

    “Stimaţi concetăţeni! Am decis să dizolv Parlamentul ucrainean. Alegerile anticipate vor avea loc pe 26 octombrie 2014”, a declarat Poroşenko într-o adresare către naţiune, potrivit UNIAN.

    “Componenţa actuală a Parlamentului l-a sprijinit timp de un an şi jumătate pe (fostul preşedinte Viktor) Ianukovici. Majoritatea acestor deputaţi a adoptat legi dictatoriale”, a apreciat preşedintele ucrainean.

    În iulie, coaliţia guvernamentală din Parlamentul ucrainean s-a desfiinţat, deschizându-se astfel calea către alegeri legislative anticipate.

    Anterior, două partide – Udar al fostului campion la box Vitali Kliciko, un aliat al preşedintelui Petro Poroşenko, şi Svoboda (Libertate, dreapta naţionalistă) – au anunţat că se retrag din coaliţia aflată la putere.

    Preşedintele Poroşenko a promis alegeri anticipate încă de când a fost ales preşedinte, pe 25 mai.

  • Parlamentul bulgar a adoptat o rectificare bugetară pentru a ajuta băncile aflate în criză

    Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

    Conturile persoanelor private, dar şi cele ale mai multor întreprinderi publice şi private, spitale şi municipalităţi, au fost blocate.

    Banca centrală a promis o deblocare a conturilor la 21 iulie, dar planul său de salvare a instituţiei a fost respins de către principalele partide politice într-o reuniune organizată sub egida şefului statului.

    Această rectificare bugetară a fost respinsă pe 17 iulie de către comisiile Parlamentului. Preşedintele Rosen Plevneliev i-a îndemnat pe parlamentarii bulgari să voteze în favoarea textului, care a fost adoptat până la urmă cu voturile a 117 deputaţi din cadrul partidului conservator GERB şi liberalilor din cadrul MDL, din totalul de 178 de deputaţi prezenţi. Socialiştii, care au susţinut totuşi Guvernul Oreşarski, au votat împotrivă.

    Pentru a intra în vigoare, textul este necesar să fie adoptat în a doua lectură.

    “Singurul motiv al revizuirii (bugetului) este consolidarea resurselor bugetare aflate la dispoziţiia Guvernului interimar, cu scopul de a garanta stabilitatea financiară a ţării”, a declarat marţi ministrul Finanţelor, socialistul Petăr Ciobanov.

    Guvernul tehnocrat al lui Oreşarski şi-a prezentat pe 23 iulie demisia, aprobată o zi mai târziu de către Parlament, deschizându-se astfel calea unor alegeri legislative anticipate, prevăzute la 5 octombrie.

    Preşedintele Plevneliev urmează să dizolve Parlamentul pe 6 august, iar apoi să numească un Guvern interimar însărcinat cu organizarea alegerilor.

    Parlamentul va continua să funcţioneze până la 5 august. Conservatorii din cadrul GERB doresc să extindă prerogativele Guvernului interimar, care să fie autorizat, în cazul în care va fi necesar, să efectueze împrumuturi de pe pieţele financiare.

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.
     

  • Petro Poroşenko cere Parlamentului ucrainean să respingă demisia Guvernului

     “Insist ca Parlamentul să se pronunţe la 25 iulie” cu privire la această demisie surpriză anunţată cu o zi înainte în urma dezintegrării coaliţiei guvernamentale în Parlament, “votând o moţiune de încredere”, a subliniat Poroşenko, citat de serviciul său de presă, într-o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului, Oleksandr Turcinov.

    “Dizolvarea coaliţiei nu este un motiv pentru demisia Guvernului (…) Sper că emoţiile se vor calma şi că sângele rece şi simţul responsabilităţii vor prevala şi că întregul Guvern va continua să lucreze”, a subliniat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Proiectul noului Cod Fiscal nu va fi transmis Parlamentului mai devreme de luna septembrie

     El a precizat că, până în septembrie, ministrul Finanţelor va discuta despre acest proiect cu oamenii de afaceri, mediul universitar economic şi presa de specialitate.

    În urmă cu zece zile, agenţia MEDIAFAX a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare mai mari impozitul urmând însă să scadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMP îi cere preşedintelui Băsescu să retrimită Parlamentului legea de reducere a CAS

     “PMP solicită preşedintelui României retrimiterea legii privind reducerea CAS pentru a fi rediscutată în Parlament, constatând după trei săptămâni de dezbatere publică că cei de la guvernare nu au capacitatea de a oferi argumente privind sustenabilitatea acestui proiect şi afirmaţiile politice şi ale mediului de afaceri trebuie avute în vedere în acest proiect”, a precizat Cristian Diaconescu.

    El a arătat că guvernanţii au oferit o serie de explicaţii transmise pe diverse căi, dar este vorba despre “o mare minciună şi un dispreţ faţă de o motivare economică decentă”.

    “Observăm câtă neseriozitate, bătaie de joc ce perverteşte o măsură interesantă şi necesară, lăsând-o doar ca un manifest politic”, a mai spus Diaconescu..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro