Tag: masuri

  • Ponta: Anumite măsuri legate de salarii şi taxa auto nu pot avea efecte fără buget aprobat pe 2013

    Primul-ministru Victor Ponta le-a cerut membrilor Cabinetului, la începutul şedinţei de guvern, să transmită şi ultimele date necesare Ministerului Finanţelor, în vederea definitivării bugetului pentru anul viitor.

    “Vă rog pe absolut toţi să ne concentrăm pe problemele de finanţare şi de bugetare. Din păcate, nu avem încă bugetul, s-au lungit alegerile, chiar dacă unii nu-şi aduc aminte că s-au opus. Sper să nu se lungească mult prea mult şi zona de consultări şi de numire a noului Guvern. Nu putem să venim cu bugetul. În Parlament, sigur, putem să-l trimitem, dar la începutul anului avem consultări cu partenerii noştri internaţionali, comisiile de specialitate în ianuarie şi, probabil, undeva după 20 ianuarie Parlamentul în sesiune extraordinară pentru aprobarea bugetului”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană: România trebuie să îşi dezvolte măsurile pentru folosirea responsabilă a resurselor de apă

    Proiectul pentru protejarea resurselor de apă ale Europei (Blueprint to Safeguard Europe’s Water Resources) reprezintă o strategie care vizează existenţa unei cantităţi suficiente de apă bună care să acopere nevoile oamenilor, economiei şi mediului, se precizează într-un comunicat remis, luni, MEDIAFAX.

    Documentul, se arată în comunicat, oferă statelor membre instrumentele necesare îmbunătăţirii gestionării apei atât la nivel naţional, regional cât şi local, la nivelul albiei râurilor. Proiectul se bucură de susţinerea Innovation Partnership on Water, lansat în mai 2012.

    În România, protejarea resurselor de apă, atât la nivel calitativ, cât şi cantitativ, este un punct critic. Problema necesită cu atât mai multă atenţie cu cât resursele de apă ale României sunt structura de rezistenţă a economiei, între 35 şi 40% din energia electrică a ţării provenind din hidrocentralele existente pe Dunăre. Rezervele de apă sunt, de asemenea, importante pentru a susţine agricultura, 30% din terenurile fertile având nevoie de irigare, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coaliţia de guvernare din Grecia a ajuns la un acord asupra măsurilor de austeritate

    “Am căzut de acord asupra principalelor” puncte referitoare la măsurile de economie bugetară, care implică un total de peste 11,5 miliarde de euro pentru 2013 şi 2014, a afirmat Stournaras după o reuniune cu şefii celor trei partide (dreapta, stânga şi stânga moderată).

    “Trebuie să ne punem de acord cu troika – UE, BCE, FMI – şi apoi cu partenerii noştri” europeni, a adăugat ministrul grec de Finanţe.

    Reprezentanţii UE, BCE şi FMI sunt aşteptaţi duminică la Atena pentru a se pronunţa cu privire la această înţelegere.

    Acordul partenerilor guvernamentali “ne dă o bază pentru o negociere puternică” cu partenerii noştri, a subliniat ministrul.

    Acesta ieşise de la o întâlnire care a durat mai bine de două ore cu premierul conservator Antonis Samaras, socialistul Evanghelos Venizelos şi cu şeful partidului stângii moderate Dimar, Fotis Kouvelis, ce a avut loc la palatul guvernului din centrul Atenei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE, aşteptată să anunţe noi măsuri care să contribuie la rezolvarea crizei din zona euro

    Consiliul guvernatorilor BCE se va reuni joi pentru a stabili dobânda de politică monetară, aflată în prezent la minimul record de 1%, iar majoritatea analiştilor anticipează o reducere a acesteia pentru stimularea creşterii economice. Nu este însă sigur dacă BCE va anunţa de exemplu noi măsuri de suplimentare a lichidităţilor puse la fispoziţia băncilor sau reluarea de achiziţii de obligaţiuni publice pe piaţa secundară. Cu toate acestea, numai o acţiune semnificativă a BCE, cu mijloace financiare teoretic limitate, ar putea pune capăt “unui cerc vicios al fricii”, a declarat Holger Schmieding, analist la banca Berenberg.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băsescu: Economia României nu e mai bolnavă decât media europeană, dar nici mult mai sănătoasă

    Şeful statului a primit-o marţi, la Palatul Cotroceni, pe deputatul german Susanne Kastner de la SPD, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Germania-România, care i-a solicitat o părere personală despre perspectiva economiei din ţara noastră. “Aş spune că nu suntem mai bolnavi decât media europeană, dar nici mult mai sănătoşi”, a spus râzând preşedintele Băsescu.

    El a adăugat că şi la Bucureşti se consideră, ca şi la Berlin, că soluţia pentru ieşirea economiei europene din criză nu poate fi bazată decât pe consolidarea fiscală. “Şi noi suntem convinşi că nu se poate adopta o altă soluţie decât consolidare fiscală ca bază a creşterii economice sau, altfel spus, în acelaşi timp, trebuie să spunem că fără competitivitate degeaba am hotărât noi europenii să punem bani mulţi pentru relansare. Dacă nu suntem competitivi, vor fi bani irosiţi. Deşi ieri am avut o altă întâlnire şi la afirmaţia mea că ne aflăm într-o perioadă de criză presa românească a făcut ochii mari, repet şi cu ocazia acestei întâlniri că noi în Europa ne aflăm într-o perioadă de criză de creştere şi această criză se datorează în primul rând lipsei noastre de competitivitate şi la unele ţări datorită datoriilor foarte mari”, a afirmat şeful statului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Lagarde, grecilor: A venit timpul să plătiţi, nu vă aşteptaţi la compasiune

    Într-un interviu fără compromisuri acordat publicaţiei britanice, Lagarde a insistat că a venit timpul ca Grecia să plătească şi a afirmat foarte clar că FMI nu are intenţia să atenueze termenii programului de austeritate. Lagarde a spus, cu cel mai direct limbaj din ultimii doi ani şi jumătate de criză, că părinţii greci trebuie să îşi sume responsabilitatea, în cazul în care copiii lor sunt afectaţi de reducerea cheltuielilor. “Părinţii trebuie să îşi plătească taxele”, a spus ea.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Germania ar putea lua în calcul măsuri de susţinere a creşterii economice a Greciei

    “Dacă grecii au o idee referitor la ce putem face, în plus, pentru a promova creşterea, putem discuta oricând şi ne putem gândi. Dar în final, problema este de a face Grecia din nou competitivă, permiţând economiei să crească şi deschizând din nou calea pieţelor financiare. În acest scop este nevoie ca reformele fundamentale convenite să fie implementate, altfel ţara nu are perspective”, a spus Schaeuble.

    Germania şi-a exprimat, vineri, susţinerea pentru un pact european “de creştere” cu scopul de a respinge criticile că insistenţa cu care promovează politica austerităţii a exacerbat problemele Greciei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ungaria ia noi măsuri de reducere a deficitului bugetar, la presiunea Uniunii Europene

    Măsurile incluse în versiunea revizuită a planului de convergenţă înaintată Bruxelles-ului ar putea echivala cu 2,3% din PIB-ul anului viitor şi constau în noi taxe pe serviciile de telecomunicaţii şi tranzacţiile financiare, ca şi unele reduceri ale subvenţiilor pentru medicamente şi ale cheltuielilor ministerelor. Premierul ungar Viktor Orban se află la Bruxelles în încercarea de a debloca negocierile pentru un nou program de asistenţă financiară. Pe parcursul a doi ani de mandat, Orbam a reuşit să agite pieţele şi să îi îndepărteze pe liderii europeni, prin măsurile neortodoxe adoptate pentru evitarea austerităţii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Vass: Vrem să convigem băncile că este nevoie de creditarea IMM-urilor

    “Vrem să convigem băncile că este nevoie de creditarea IMM-urilor. Măsurile prudenţial excesive sunt azi cea mai mare piedică în dezvoltarea mediului privat”, a spus Vass, la un forum pe tema IMM-urilor. Ea a arătat că cele mai grave problemele cu care se confruntă sectorul IMM din România în prezent sunt evaziunea fiscală, concurenţa neloială, birocraţia fiscală, gradul prea redus de specializare, protecţia proprietăţii intelectuale, costurile internaţionalizării, accesul la achiziţii publice sau capitalizarea prin bursă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Grecia trebuie să aibă răbdare până în 2030 pentru ca măsurile adoptate recent să funcţioneze

    Documentul, obţinut de Reuters, arată că datoria de stat a Greciei ar putea scădea la 116,5% din PIB până în 2020, respectiv 90% din PIB până în 2030, în urma conversiei de obligaţiuni finalizată luni, care a redus datoriile Greciei către deţinătorii privaţi de obligaţiuni cu peste 100 miliarde euro şi a prelungit semnificativ maturităţile. “Rezultatele arată că programul poate plasa datoria Greciei pe o traiectorie sustenabilă. Totuşi, există riscuri semnificative ca scăderea datoriei să fie întreruptă sau chiar invesată de şocuri”, avertizează experţii instituţiilor financiare internaţionale. Astfel, într-un scenariu alternativ, mai puţin favorabil, datoria de stat a Greciei ar fi de peste 145% din PIB în 2020, se spune în document. În prezent, datoria de stat a Greciei este de aproximativ 160% din PIB.

    Mai multe pe mediafax.ro