Tag: firme

  • CONFERINŢA Mediafax talks about SME’s – Grapini: Guvernul nu înţelege perfect problemele mediului de afaceri, uneori parcă merg pe contrasens

     “Nu se înţeleg perfect problemele mediului de afaceri la nivelul Guvernului. Am impresia uneori că merg pe contrasens când mă duc cu anumite lucruri preluate din mediul privat, dar asta este problema mea. De aceea mi-aş fi dorit ca mai mulţi oamnei de afaceri să-şi asume acest risc şi să fie dispuşi să-şi bage în acest malaxor întreaga carieră. M-am dus în sistemul public cu dorinţa de încerca sa transmit în Executiv problema reală din mediul economic”, a spus Grapini.

    Ea a reiterat ideea că în mediul public este mult mai greu de pus în practică anumite decizii decât în mediul privat, în special din cauza barierelor birocratice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa începe audierea firmelor implicate în investigaţia pe piaţa de electrice şi electronice

     “Investigaţia trebuia să se finalizeze anul trecut, dar avocaţii firmelor investigate au reuşit să ne amâne audierea la vremea respectivă, făcând nişte obiecţii procedurale. Am reuşit să câştigăm surprinzător de rapid. Am reuşit în şase luni să trecem şi de Curtea de Apel şi de Înalta Curte. Procesele au durat până în iulie, când ne-a venit hotărârea Înaltei Curţi. Atunci am reluat procedura de audiere, iar săptămâna aceasta vom începe audierile. Sunt 30 de firme miercuri şi 30 de firme joi”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că dacă până la audierile de miercuri nu mai există nicio contestaţie din partea firmelor investigate, Consiliul Concurenţei va da o decizie în acest caz în câteva săptămâni.

    Investigaţia a fost declanşată iniţial în 2007 şi avea ca obiect o posibilă încălcare a legislaţiei de concurenţă de firmele membre ale Eco Tic-Asociaţia de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de consum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expoziţie de armament, începând de joi, la Romexpo

     “EXPOMIL 2013” se va desfăşura în perioada 26-29 septembrie, la ROMEXPO. Reunind un număr de 70 de firme din România, Belgia, Canada, Franţa, Italia, SUA şi Marea Britanie, care îşi vor expune tehnica pe o suprafaţă de 4.000 mp, EXPOMIL 2013 are ca scop principal promivarea industriei naţionale de apărare, dar şi continuarea dialogului cu instituţiile similare din celelalte ţări.

    “EXPOMIL 2013” este organizată de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei, Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informaţii, Romexpo S.A., C.N. Romarm, precum şi asociaţiile patronale PATROMIL şi OPIAR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul Codului insolvenţei va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare şi trimis Parlamentului

     “Avem nevoie de Codul insolvenţei. Sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul, care nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile şi e normal ca ceilalţi, care plătesc taxe, să spună «Domn’e, noi de ce le mai plătim dacă văd că ăsta de alături, care ne mai şi dă lecţii despre cum trebuie organizată România, nu plăteşte nicio taxă ?»”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

    El a adăugat că evaziunea fiscală este ascunsă “sub haina insolvenţei”, iar foarte multe societăţi private se trezesc că un debitor intră în insolvenţă atunci când trebuie să-şi plătească facturile.

    Proiectul Codului insolvenţei a fost prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Previziuni de la liderul pieţei: firmele mici continuă să dispară, clienţii mari sunt tot mai prudenţi



    Ioana Lemnaru este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



     “Firmele mici continuă să dispară, clienţii mari sunt tot mai prudenţi, iar prognozele precise legate de vânzări pot trece cu greu de trei luni. Nu cred că cineva din branşa mea poate să spună astăzi cum vor sta lucrurile la sfârşitul anului. E prea devreme.„, spune Ioana Lemnaru. Dincolo de creşterea economică precară, divizia pe care o conduce este influenţată şi de licitaţiile de trasee pentru transportul de persoane care ar putea avea loc în toamnă şi iarnă, la fel cum s-a întâmplat şi în anul precedent, când sute de unităţi noi au luat drumul transportatorilor din judeţele ţării.

    Actualele licenţe pentru traseele judeţene au valabilitate până la sfârşitul acestui an, iar criteriul vechimii pe traseu, decisiv pentru atribuirea contractelor, ar putea fi eliminat, potrivit informaţiilor din piaţă. Preţul face în continuare diferenţa în momentul achiziţiei, însă în funcţie de tipologia clienţilor. Dacă la transportatori, unde lupta se dispută în doi între Mercedes-Benz şi Volkswagen, preţul şi brandul contează mai mult, în sectorul de distribuţie, dincolo de eventualele discounturi, clienţii sunt atenţi şi la serviciile suplimentare pe care le pot oferi dealerii, precum garanţie extinsă, pachet de service sau produse financiare.

    Diferenţa se explică, spune Lemnaru, prin faptul că pentru firmele de transport de persoane managementul costurilor nu a devenit atât de important ca în cazul celor de distribuţie, unde cele mai multe companii sunt firme româneşti care activează la nivel naţional sau multinaţionale care fac în momentul achiziţiei calcule legate nu doar de preţul maşinii, ci şi de cheltuielile care apar în timpul folosirii acesteia.

    Pe de cealaltă parte, firmele de maxi-taxi care activează, de regulă, la nivel judeţean sau regional „s-au mai schimbat, unii au murit, alţii au crescut, poate în top trei sau top cinci nu mai sunt cei care erau în 2008„. Cele circa 1.650 de unităţi vândute în 2012 s-au împărţit în mod egal între cele două segmente de clienţi, potrivit datelor furnizate de Mercedes-Benz România. Compania a raportat pentru anul trecut o cotă de piaţă de 26%, ceea ce o clasează pe primul loc în segmentele sub 3,5 tone şi 3,5 – 7,5 tone.

    Pe piaţa auto din România, la fiecare maşină nou-vândută se comercializează în acest segment alte şapte la mâna a doua. Potrivit managerului, argumentele pentru care un client care transportă marfă ar trebui să aleagă o maşină nouă şi nu una second-hand, care are avantajul clar al preţului mai mic, sunt valoarea de revânzare mare, garanţia extinsă de trei ani, fără limită de kilometri, menită să scadă din costurile de întreţinere, consumul mai mic de combustibil: „Pot să găsesc o sută de motive pentru care e mai avantajos să cumperi o flotă nouă„.

    În portofoliul companiei au intrat în ultimele luni două noi modele. Pariul întârziat al grupului Daimler, modelul Mercedes-Benz Citan, autoutilitara de dimensiuni mici fabricată în parteneriat cu francezii de la Renault, menită să acopere şi plaja micilor clienţi de tip IMM, a ajuns şi în România. Pe o piaţă în care regulile sunt făcute de Dacia Logan, Renault Kangoo, Peugeot Partner, Fiat Doblo şi Volkswagen Caddy, vânzările lui Citan nu vor depăşi o sută de unităţi în 2013.

  • Executivii firmelor cu 200-300 angajaţi din România au printre cele mai mici remuneraţii din Europa

    Directorii generali din România, într-o companie cu 200-300 de angajaţi, au o remuneraţie medie, inclusiv bonusul, de 116.300 de euro brut pe an, printre cele mai reduse din Europa, maximul într-o firmă de aceeaşi dimensiuni fiind în Elveţia, cu 239.500 de euro pe an.

    „Remunerarea executivilor în cele 100 de companii de top din Europa şi Statele Unite este în medie de şapte ori mai mare decât salariul directorilor generali din întreprinderile mici şi mijlocii şi de 40 de ori mai mare decât salariul mediu al unui angajat dintr-o funcţie generală de conducere. În România, spre exemplu, compensaţia în numerar, incluzând bonusul, pentru un director general într-o companie de 200-300 de angajaţi este de 116.300 euro brut pe an“, se arată într-un studiu al firmei de executive research Pedersen & Partners.

    Câştiguri mai reduse decât în România, în companii cu 200-300 de angajaţi, au directorii generali din Belarus (58.700 de euro/an), Bulgaria (72.100 euro/an), Serbia (72.800 euro), Letonia (75.000 euro), Estonia (76.100 euro) şi Lituania (76.700 euro).

    În alte ţări din Europa Centrală şi de Est managerii generali câştigă mai bine decât în România, astfel că în Ungaria remuneraţia medie, inclusiv bonusul, este de 120.500 euro/an, în Cehia de 128.800 euro/an, iar în Polonia de 136.000 de euro.

    Managerii din Elveţia au cele mai mari remuneraţii, cu 239.500 de euro pe an, aceştia fiind urmaţi de cei din Marea Britanie, care câştigă în medie 220.200 de euro/an, şi din Germania, cu 215.000 de euro/an.

    Remunerarea executivilor este strâns legată de dimensiunea companiei, astfel că media globală a pachetului salarial în numerar al unui manager de top dintr-o corporaţie cu peste 100.000 de angajaţi este de 1,35 milioane euro pe an. Această valoare este relativ egal împărţită între salariul de bază (660.000 euro) şi bonusul pe termen scurt (690.000 euro).

    Remuneraţia medie a managerilor de top în companii cu 20.000 – 50.000 de angajaţi ajunge la peste 780.000 de euro pe an în Statele Unite ale Amercii, la 773.800 de euro în Marea Britanie sau la 814.000 euro în Germania.

    Studiul a fost realizat la nivel global, printre 1.700 de directori din 330 de companii din 17 ţări.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2013

  • Europarlamentarul Adrian Severin, trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în actul de sesizare a instanţei, că în perioada decembrie 2010 – martie 2011, europarlamentarul Adrian Severin a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

    De asemenea, în schimbul banilor, Severin a acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la “Sunday Times”.

    La cei 100.000 de euro se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice acte care ar fi fost efectuate de Severin în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă, de fapt, un iPhone?

    Preţuri iPhone 5S în România. Cât va costa noul iPhone

    Preturile altor componente, insa, nu depasesc cateva lire sterline. De exemplu, bateria nu costa mai mult de 3,68 de lire (putin peste 4 euro). Asadar, cand va mai lasa bateria, amintiti-va cat de putin costa.

    Prin urmare, in urma calculului facut, pretul unui iPhone ajunge de fapt la 112,89 lire (132 de euro), adica de vreo 5 ori mai putin decat se vinde la liber in magazine.

  • 35 de firme româneşti în topul 500 Deloitte al celor mai mari companii din Europa Centrală

    Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şaptea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 18 în regiune, în scădere de pe 16 în 2011. Pe următorul loc se află Rompetrol Rafinare, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Automobile Dacia (45 faţă de 41) şi Petrotel Lukoil (111 faţă de 118). În top se mai regăsesc BAT România (118), Kaufland România (121), Lukoil România (135), Renault Industrie Roumanie (153), ArcelorMittal Galaţi (155) şi E.ON Energie (164).

    Din cele 35 de companii româneşti din clasament, 14 au urcat în top, 10 au coborât, iar cinci au intrat pentru prima dată în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală. Companiile care au intrat în top 500 sunt Electrica Furnizare, Ford România, Dedeman, Samsung Electronics şi CE Oltenia. Din top au ieşit Michelin, Electrocentrale Bucureşti, Cargill, CFR Călători şi Asirom.

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor, cu 14 companii, urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi cu 10 companii, industria prelucrătoare (6 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (4) şi industria farmaceutică (1).

    “Anul 2012 a fost un an dificil, atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală. Cu toate acestea, România şi-a menţinut locul în clasament, în ciuda numărului mai mic de companii. 14 companii au urcat în clasamentul din acest an, două dintre ele având o ascensiune de 74, respectiv 70 de poziţii. Totodată, avem 5 companii nou-intrate în clasament, faţă de numai 4 în 2012, ce-şi desfăşoară activitatea în diferite domenii. În concluzie, multe dintre companiile locale au înregistrat performanţe notabile anul trecut, deşi mediul de afaceri rămâne incert”, spune Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România.

    Potrivit autorilor studiului, luând în considerare semnalele din piaţă, există speranţe de revenire economică în viitorul apropiat. Astfel, recenta ieşire din recesiune a zonei euro şi reacţiile pozitive ale managerilor de achiziţii din Polonia şi ale investitorilor şi analiştilor germani au contribuit la o uşoară îmbunătăţire a nivelului de încredere pe principalele pieţe regionale şi de export, ceea ce reprezintă veşti bune pentru cele 202 companii ale căror venituri au scăzut în 2012, faţă de doar 115, cu un an înainte.

    “Deşi zona euro îşi revine cu paşi mici, companiile trebuie să-şi păstreze prudenţa, deoarece criza nu s-a încheiat încă. Europa de Vest este prima regiune care înregistrează rate pozitive de creştere, dar acestea sunt încă reduse şi insuficient susţinute de centrul şi sudul Europei. Mediul de afaceri rămâne vulnerabil, ca urmare a unui sistem bancar slăbit, a unui şomaj ridicat şi a frământărilor sociale şi politice”, a declarat George Mucibabici, preşedinte Deloitte România.

  • Cazul copilului omorât de câini în Capitală: Unul din câini aparţine unui ONG

     Câinele, care a fost găsit luni, după moartea copilului, murdar de sânge pe bot, fusese sterilizat de ASPA şi adoptat de Fundaţia Caleidoscop în 2008, a spus Băncescu.

    Un copil în vârstă de patru ani a murit, luni, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei, din Sectorul 2, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunţe bunica.

    Copilul de patru ani a murit din cauza hemoragiei externe, pe corpul acestuia fiind găsite sute de plăgi, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro