BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Opinie Rareş Măcinică, Lagermax AED Romania: Putem oare să avem şi noi un The Entrepreneurship 2020 Action Plan pentru România?

    Role Models – să formăm echipe mixte din antreprenori şi manageri de multinaţionale care să se întâlnească frecvent cu elevi şi studenţi din toată ţara, să mergem în grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, în zone defavorizate, în zone rurale şi să împărtăşim nu numai poveştile noastre de succes, dar proactive, să identificăm potenţiali tineri antreprenori şi să îi formăm.

    Creearea de oportunităţi antreprenoriale practice. Studiile arată că între 15%-20% din liceenii care au participat în programe organizate de companii, mai târziu îşi vor deschide propria afacere.

    În peste 50% din ţările UE, educaţia antreprenorială face parte din educaţia secundară şi este OBLIGATORIE. În România, educaţia antreprenorială este predată 1 oră pe săptămână, în clasa X-a de liceu. Uniunea Europeană şi-a propus ca educaţia antreprenorială să fie OBLIGATORIE la nivel primar, secundar, terţiar. Şi la noi trebuie să se întâmple la fel.

    Formarea de „clustere antreprenoriale” într-o anumită zonă geografică şi transformarea acestor clustere în zona favorizată din punct de vedere fiscal, legislativ…

    Program prin care tinerii antreprenori pot deveni potenţiali furnizori pentru companiile multinaţionale sau alte companii antreprenoriale cu experienţă.

    Elaborarea în cel mai scurt timp a unui Plan de Acţiune 2020, la nivel naţional, pentru crearea unui mediu unde antreprenorii pot să dezvolte, pot să crească.

    Am luat o iniţiativă, cred eu utilă pentru antreprenorii români, aceea de a oferi consultanţă gratuită pentru nevoile lor de transport/ logistică. Asta înseamnă că oricine lucrează la un business plan şi are nevoie de un sfat competent despre cum să îşi organizeze şi eficientizeze activitatea de transport şi logistică, poate să ne contacteze şi, fără nici o obligaţie, îl ajutăm cu informaţii şi analize. Mai ales ca domeniul nostru este unul mai puţin accesibil, cu un limbaj preponderent tehnic, specific…

    Mai mult, cred că putem face o echipă (un fel de „business angels” care să vină cu un „capital” suport) din mai mulţi oameni de afaceri sau manageri cu experienţă. Această echipă ar putea să ofere gratuit informaţii în zonele de HR, fiscalitate, juridic… pentru că riscul afacerilor antreprenorilor români să fie mai mic, iar zonele afacerii unde antreprenorul nu are competenţele necesare să fie „acoperite” de specialişti cu vechime.

    Am o mare convingere că putem să „restartăm”, cu o nouă generaţie, valorile, stima, demnitatea, respectul, originalitatea unei ţări. Până la urmă stă în puterea şi voinţa noastră să o facem. Ştiu că în momentele importante se trezeşte în noi o putere şi o unitate de invidiat, dar trebuie să fim consecvenţi.

    Când oamenii adaugă valoare, ţara devine o valoare.

    Oriunde eşti, oricum ai trăi, liber sau constrâns, în dreptate sau inegalitate, nimeni nu va putea opri vreodată gândurile, visurile, pasiunile, aspiraţiile, credinţa, entuziasmul sau dorinţele.

    Un proverb chinezesc spune că „Fiecare generaţie va culege ceea ce a semănat fosta generaţie.”

    Eu cred că România poate deveni mai frumoasă, mai puternică, mai înţeleaptă atât timp cât rămânem uniţi, între noi, noi din prezent, noi care vom veni, noi care vom urma…
De fiecare dată când citesc despre reuşitele tinerilor antreprenori români, mă simt mândru şi fericit ca după o mare victorie. Fericit că oriunde suntem, oricum am trăi, liberi sau constrânşi, în dreptate sau inegalitate, nimeni nu va putea să omoare speranţa. Speranţa într-o generaţie viitoare pragmatică, independentă şi plină de curaj.

    1. „To bring Europe back to growth and create new jobs, we need more entrepreneurs. The Entrepreneurship 2020 Action Plan is the Commission’s answer to challenges brought by the gravest economic crisis in the last 50 years. Entrepreneurship makes economies more competitive and innovative and is CRUCIAL in achieving the objectives of several European sectorial policies. New companies, especially SMEs, represent the most important source of new employment: they create more than 4 MILLION NEW JOBS EVERY YEAR in Europe” The Entrepreneurship 2020 Action Plan – European Commission. 

    2. Se spune că fiecare generaţie va culege ceea ce a semănat fosta generaţie. Antreprenoriatul nu are implicaţii doar la nivel economic sau social. Antreprenoriatul are în primul rând un impact nemijlocit în Mentalitatea şi Comportamentul unei generaţii, unui popor, unei ţări. Antreprenoriatul este o REVOLUŢIE.

    3. Dacă noi (mediul de business, presa, politicul, sistemul educaţional…) nu vom reuşi ACUM şi AICI să întindem o mână de ajutor noii generaţii, România ca stat şi popor va pierde cel puţin 10 de ani de evoluţie şi transformare. Iar Business Magazin, ediţie de ediţie, face acest lucru.

    4.Generaţia Millennials, tineri născuţi între anii 1980-2000, vine cu principii, valori şi credinţe, vine cu abordări progresiste, inovaţie, idealuri umane.

    5. Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.

    6. Conform datelor disponibile de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al patrulea 2014, şomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, faţă de 5,4% în cazul adulţilor. Ceea ce indică un raport de 4,46 şomeri tineri la un şomer adult.

    7. Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri.

    Numărul de companii nou-înfiinţate în 2014 a fost de 101.000, cu aproape 19% mai mic decât în 2013, reprezentând cel mai mic număr de companii create în ultimii şapte ani în România.

  • 10 lucruri pe care geniile spun că ar trebui să le ştii

    Care sunt secretele celor mai înţelepţi oameni de pe Terra? Care sunt modelele mentale şi ideile pe care le folosesc ei pentru a înţelege lumea? Cu siguranţă, fiecare dintre noi şi-a dorit la un moment dat să afle cum gândesc cele mai luminate minţi, însă puţini au şansa de a dialoga cu eminenţele zilei.

    Care este conceptul ştiinţific care ar îmbunătăţi echipamentul cognitiv al tuturor oamenilor dacă l-ar cunoaşte?.

    Iată 10 dintre conceptele despre care eminenţele planetei cred că ne-ar îmbunătăţi gândirea!

  • Cronica de film: A Hologram for the King

    Filmul începe cu o secvenţă lipsită de prea mult sens: un vis al personajului central, Alan Clay, prin care aflăm că acesta e un om de afaceri care a pus la punct o tehnologie revoluţionară, apoi a dat faliment, şi-a pierdut ulterior maşina şi soţia, iar acum nu mai are bani nici pentru educaţia copiiilor.

    Prin urmare, omul nostru se decide să meargă în Arabia Saudită pentru a prezenta ideea sa regelui saudit. Urmează o poveste ce seamănă destul de mult cu linia din Salmon Fishing in the Yemen; în ambele filme apare un personaj central care trece printr-o criză existenţială şi care dă vina pe cei din jur pentru toate problemele sale, în special pe chinezi şi invazia produselor din China. Astfel, de-a lungul filmului, folosind (nu foarte convingător) replici între diverse personaje, regizorul încearcă să transmită următorul mesaj: Arabia are problemele ei, dar nu se compară cu China!

    În cele din urmă, filmul vrea să reflecte ciocnirea dintre civilizaţii: Clay este până la urmă un turist, iar povestea este filtrată prin modul în care el percepe sentimentul de alienare. Spun „vrea să reflecte“, pentru că rezultatul nu este unul deloc cizelat – prietenii pe care Clay şi-i face şi interacţiunea dintre personaje reflectă doar ceea ce cred americanii despre saudiţi.

    Filmul este regizat de Tom Tykwer, un fel de Sergiu Nicolaescu al ultimilor ani: este regizor, scenarist, compozitor şi producător. El s-a remarcat prin conducerea unor filme precum Cloud Atlas, Perfume: The Story of a Murderer sau Run Lola Run. Pentru A Hologram for the King, el s-a rezumat doar la regie şi scenariu. În rolurile principale îi regăsim, alături de Tom Hanks, pe Alexander Black (debut într-un lungmetraj), Sarita Choudhury (Lady in the Water, A Perfect Murder, franciza The Hunger Games) şi Sidse Babett Knudsen (After the Wedding, The Duke of Burgundy, Borgen).

    În concluzie, A Hologram for the King pare mai mult un clip publicitar menit să convingă americanii că Arabia Saudită poate fi un bun partener de afaceri. Nu este cel mai bun film al lui Tom Hanks, dar, pe de altă parte, fără el am fi discutat probabil de una dintre marile dezamăgiri ale anului.
     

  • Cronica de film: A Hologram for the King

    Filmul începe cu o secvenţă lipsită de prea mult sens: un vis al personajului central, Alan Clay, prin care aflăm că acesta e un om de afaceri care a pus la punct o tehnologie revoluţionară, apoi a dat faliment, şi-a pierdut ulterior maşina şi soţia, iar acum nu mai are bani nici pentru educaţia copiiilor.

    Prin urmare, omul nostru se decide să meargă în Arabia Saudită pentru a prezenta ideea sa regelui saudit. Urmează o poveste ce seamănă destul de mult cu linia din Salmon Fishing in the Yemen; în ambele filme apare un personaj central care trece printr-o criză existenţială şi care dă vina pe cei din jur pentru toate problemele sale, în special pe chinezi şi invazia produselor din China. Astfel, de-a lungul filmului, folosind (nu foarte convingător) replici între diverse personaje, regizorul încearcă să transmită următorul mesaj: Arabia are problemele ei, dar nu se compară cu China!

    În cele din urmă, filmul vrea să reflecte ciocnirea dintre civilizaţii: Clay este până la urmă un turist, iar povestea este filtrată prin modul în care el percepe sentimentul de alienare. Spun „vrea să reflecte“, pentru că rezultatul nu este unul deloc cizelat – prietenii pe care Clay şi-i face şi interacţiunea dintre personaje reflectă doar ceea ce cred americanii despre saudiţi.

    Filmul este regizat de Tom Tykwer, un fel de Sergiu Nicolaescu al ultimilor ani: este regizor, scenarist, compozitor şi producător. El s-a remarcat prin conducerea unor filme precum Cloud Atlas, Perfume: The Story of a Murderer sau Run Lola Run. Pentru A Hologram for the King, el s-a rezumat doar la regie şi scenariu. În rolurile principale îi regăsim, alături de Tom Hanks, pe Alexander Black (debut într-un lungmetraj), Sarita Choudhury (Lady in the Water, A Perfect Murder, franciza The Hunger Games) şi Sidse Babett Knudsen (After the Wedding, The Duke of Burgundy, Borgen).

    În concluzie, A Hologram for the King pare mai mult un clip publicitar menit să convingă americanii că Arabia Saudită poate fi un bun partener de afaceri. Nu este cel mai bun film al lui Tom Hanks, dar, pe de altă parte, fără el am fi discutat probabil de una dintre marile dezamăgiri ale anului.
     

  • Paşte 2016 – Obiceiuri şi tradiţii. Cât cheltuie românii de sărbători

    Familia este principala sursă de informaţii pentru români atunci când vine vorba de tradiţiile şi obiceiurile de Paşte. Una dintre tradiţii spune că de Paşte trebuie să ne “înnoim”, astfel, românii sunt în perioada sărbătorilor pascale mai degrabă atraşi de promoţii la haine sau articole de încălţăminte decât la produse mai scumpe.

    Paştele este un eveniment important în viaţa românilor, un eveniment care aduce tradiţiile în prim plan pentru 6 din 10 români.  În acelaşi timp, pentru 3 din 10 români, Paştele înseamnă timp petrecut cu familia. Aceştia tind să fie tineri (sub 24 de ani, din urbanul mare, cu educaţie ridicată) care locuiesc departe de familie în restul anului şi care profită de sărbători pentru a veni acasă.

    Paştele este asociat mai degrabă cu simboluri religioase, de aceea cei mai mulţi dintre români se vor duce să ia lumină şi vor asista la slujba de Înviere. Farmecul acestor activităţi este de a participa activ, live la eveniment, mai degrabă decât de a-l vedea transmis la televizor. Persoanele care urmăresc, totuşi, slujba la televizor sunt femeile, cu vârsta peste 35 de ani, cu educaţie scăzută sau medie, care locuiesc în zonele rurale sau în oraşele mici.

    Un român alocă în medie 542 RON pentru toate cheltuielile legate de Paşte. Deşi se poate observa o creştere uşoară a venitului pe gospodărie faţă de 2015, bugetul alocat pentru Paşte în 2016 continuă să reprezinte 1/3 din venitul gospodăriei, la fel ca şi anul trecut. Deşi la nivel de percepţie majoritatea simte că bugetul ei rămâne constant faţă de anul trecut, 16% dintre români consideră că vor aloca pentru bugetul din 2016 mai mulţi bani decât în 2015.

    Categoria cu cel mai mare impact în buget o reprezintă alimentele pentru masa de Paşte. 52% dintre români vor cheltui mai mult de 200 de RON pentru a se bucura de un meniu 100% tradiţional sau preponderent tradiţional. Cum românilor le place să ţină cont de tradiţii şi obiceiuri, pentru masa de Paşte nu numai că se alocă cea mai mare parte din buget, dar si mult timp de pregătire din partea membrilor familiei. Pregătirea mâncărurilor tradiţionale devine, astfel, un prilej bun de a petrece timp alături de cei dragi. Roadele muncii pot fi degustate la masa de Paşte. Printre mâncărurile care nu vor lipsi de pe masă se află: ouă colorate, dulciuri şi produse de panificaţie făcute în casă (cozonac, pască, etc), legume, fructe şi carne de miel.
    În spiritul tradiţiei, coloratul ouălor, cât şi pregătirea cozonacului continuă să se facă în gospodărie, mai degrabă decât să fie cumpărate gata pregătite. 3 din 10 români declară, totuşi, că vor cumpăra cozonacul gata făcut, fie din cofetării/brutării, fie din retail.

    Cadourile reprezintă următoarea categorie cu importanţă ridicată pentru bugetul de Paşte. Dintre cei 76% care vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, aproximativ 50% plănuiesc să aloce 300 RON sau mai puţin pentru această activitate.
    Interesul pentru promoţiile de Paşte pare să fie şi el influenţat de tradiţiile legate de cadouri. Astfel, 40% dintre români sunt în mod special interesaţi de promoţii pentru haine, încălţăminte sau accesorii şi secundar de produse de valoare mai mare, cum ar fi: electronicele, electrocasnicele, telefoanele mobile sau tabletele.

    Familia şi sărbătorile pascale din copilărie sunt principalele surse de informare pe care românii le folosesc în planificarea Paştelui. Familia devine, astfel, principalul canal de transmitere şi păstrare a cutumelor româneşti. Singurul canal clasic de comunicare care ocupă un rol important în informarea românilor în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile de Paşte este televizorul.  Acesta este un mediu important de informare pentru 32% dintre români.

    Interesul românilor pentru promoţii se adaptează în funcţie de ocazia în jurul căreia are loc campania promoţională, arată comparaţia dintre interesul pentru promoţii de Paşte versus de Black Friday, la nivelul internauţilor. Astfel, românii care folosesc internetul preferă să primească de Paşte promoţii la articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi secundar la electronice, electrocasnice, telefoane mobile, tabele, laptopuri, în timp ce în perioada Black Friday îşi doresc, în mod special, oferte speciale la produse de valoare mare şi secundar la produse cosmetice sau de înfrumuseţare.

    În acest context, obiceiurile şi tradiţiile de Paşte oferă oportunităţi noi pentru branduri, cum ar fi:

    Readucerea în actualitate a tradiţiilor regionale, încurajarea diversităţii obiceiurilor, pe fundalul unei receptivităţi crescute pentru tradiţii. Majoritatea românilor continuă să respecte tradiţiile predate din generaţie în generaţie, Paştele devine, astfel, o ocazie bună pentru a combina tradiţii cu obiceiuri noi.

    Simplificarea şi eficientizarea procesului de pregătire pentru Paşte. Mesele de Paşte sunt tradiţionale sau preponderant tradiţionale şi necesită mult timp de pregătire, de aceea brandurile ar putea veni în ajutorul persoanelor responsabile cu pregătirea mesei cu sfaturi pentru prepararea mai rapidă a bucatelor sau prin oferirea unor pachete cu toate ingredientele necesare diferitelor mâncăruri tradiţionale.

    Implicarea tuturor membrilor familiei în pregătirea mesei de Paşte. Pregătirea mesei de Paşte este o ocazie ca familia să lucreze împreună, iar brandurile pot încuraja această activitate. Copiii pot colora ouăle sau pot decora masa, în timp ce părinţii pregătesc friptura. Procesul de pregătire a mesei devine mai amuzant, iar efortul poate fi premiat.

    Targetarea consumatorilor prin canalele preferate cu oferte despre promoţiile de interes. Faţă de alte ocazii, de Paşte, românii vor să afle informaţii despre promoţii la: mâncare, îmbrăcăminte sau aparatură pentru casă, iar singurul canal clasic de comunicare aflat în topul surselor de informare este televizorul. Aşadar, o campanie tactică la TV va creşte notorietatea promoţiei.

    Implicarea românilor în cauze sociale, campanii CSR. 2 din 10 români se implică deja în donarea de haine vechi, iar 1 din 10 fie donează bani, fie face voluntariat. Aducerea tradiţiilor în prim plan şi creşterea interesului pentru activităţi religioase sunt un context bun pentru a atrage mai mulţi români să susţină o cauză socială fie prin donare, muncă voluntară sau cumpărarea unor articole de Paşte. 

    Andreea Grigoroiu – Consumer Strategist, Starcom MediaVest Group

  • O scurtă istorie a termenului “gamificarea”

    Reprezintă aplicarea de elemente de design de joc şi de principii de joc în contexte care nu au legătură cu jocul jocul propriu-zis, precum recrutarea, trainingul pentru angajaţi, sănătatea, managementul, educaţia etc.

    Aceasta are ca scop creşterea implicării utilizatorilor, a productivităţii, a învăţării, recrutării şi evaluării angajaţilor, exerciţii fizice etc. Termenul a fost folosit pentru prima dată în 2002, de programatorul şi inventatorul britanic NickPelling, însă nu a devenit popular decât în 2010. Chiar înainte de folosirea acestuia, împrumutarea elementelor video din jocuri în diferite domenii era o practică obişnuită (în probleme de învăţare etc.).

    Un blogger axat pe business a popularizat termenul – Charles Coonradt, cel care a fondat în 1973 compania de consultanţă The Game of Work, iar în 1984 a scris cartea „Grandfather of Gamification“. În octombrie 2007, compania Bunchball, susţinută de Adobe Systems Incorporated, a fost prima care să ofere tehnici de joc ca serviciu pentru Dunder Mifflin Infinity, compania ce a inspirat serialul NBC The Office. În 2010 tehnica a câştigat atenţia investitorilor care au observat că jumătate din companiile care voiau finanţare din domeniul aplicaţiilor software pentru consumatori menţionau designul de joc în prezentările lor. Badgeville, prima companie care a început să ofere servicii de gamificare pentru numeroşi clienţi companii, a fost lansată la finalul lui 2010 şi a strâns finanţări de 15 milioane de dolari în primul an de operare.
     

  • Jobul din paradis plătit cu 50.000 de dolari. Statul anunţă ca sunt 1.600 de pozitii libere

    Departamentul de Educatie al statului Hawaii aproximeaza 1.600 de pozitii libere pentru posturile de profesor. Acest lucru se datoreaza exploziei economice si pensionarii generatiilor anterioare, conform Hawaii News Now

    In prezent, potrivit Teaching Degree,  un post de profesor, în funcţie de experienţă şi pregătire, este platit cu sume intre 32.000 şi poate ajunge până la 90.0000 de dolari.

    Oficialii recunosc că recrutarea de pe continent nu este ideală. Cadrele didactice care vin pentru posturi sunt adesea plasate în şcolile din mediul rural şi se confruntă cu costuri de trai ridicate.

    „Hawaii are una dintre cele mai mari rate de rulare a cadrelor didactice”, a spus Corey Rosenlee, preşedinte al Asociaţiei Profesorilor de stat Hawaii. „De multe ori ei spun că nu se pot adapta aici şi se întorc pe continent”, adaugă el.

    Departamentul de Educatie cauta profesori in domeniul matematicii si al stiintelor, la nivel de liceu. Pentru a avea acces la unul dintre joburi sunt necesare diploma de Bacalaureat si un curs special pentru profesori aprobat de statul Hawaii.

    În momentul de faţă sunt 400 de locuri vacante .

    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

     

  • O aplicaţie îţi spune ce salariu trebuie să ceri la interviul de angajare

    Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.

    Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.

    Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.

    Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie

  • Sfatul de business al săptămânii de la Ioan Mezei, director general Stihl România

    „Educaţia este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă”

    Stihl România a bugetat 5 milioane de euro pentru investiţii în dezvoltarea reţelei de distribuţie, pentru o perioadă de 4 ani. Reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service, iar anul trecut compania şi-a majorat vânzările cu 10%, la 26 de milioane de euro. De mai bine de 16 ani, Ioan Mezei este director general al Stihl România; anterior, a lucrat în cadrul Orange şi în sistemul Coca-Cola.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Aş putea spune că de când sunt la Stihl nu am avut o criză majoră, dar venirea aici a fost dificilă pentru că volumul de business era mai mic faţă de sistemul anterior în care am lucrat. Ultimii cinci ani au fost mult mai dinamici decât perioada de acum 15 ani, fiind mult mai multe investiţii. Or când ai de gestionat o afacere mai mică te confrunţi cu lipsa de resurse: când am ajuns la Stihl vorbeam de vreo 3 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru că a concura, investiţii, care, sunt proporţionale cu dimensiunea afacerii. Nici notorietatea mărcii nu era la fel ca acum.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am venit dintr-o altă industrie şi a trebuit să mă adaptez la o nouă piaţă şi o nouă industrie şi nu a fost neapărat uşor. Am venit din fast moving consumer goods, unde ritmul este mult mai rapid şi totul se întâmplă după o altă logică. Vânzarea zilnică pe care nu ai făcut-o azi, la băuturi răcoritoare, s-ar putea să o pierzi, pe când vânzarea de unelte are un ritm mai lent. Sunt reguli noi. A fost interesant să găsesc cheile de creştere a vânzărilor; o consecinţă este că cifra de afaceri a fost în permanent pe plus.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape întotdeauna când un nou angajat intră în organizaţie, îi spun: „Mă aştept să greşeşti. Dacă nu greşeşti, înseamnă că nu-ţi asumi riscuri, adică nu te duci după oportunităţi, ceea ce probabil e o formă de involuţie”. Regula este ca dacă au greşit o dată, să încerce să nu repete aceeaşi greşeală, să facă altele. Şi eu am făcut greşeli, cum ar fi o campanie promoţională în care probabil că am risipit 60.000 de euro.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sunt calificat ca inginer. Dacă aş putea să aleg, aş alege businessul.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Medic. Îi respect, sunt nişte eroi, dar nu e de mine.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să investească într-o educaţie solidă, care este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă. Să îşi asume responsabilităţi; să se arunce, să nu aştepte să vină cineva – mama, tata, statul – să îi spună să facă ceva. Mi-e teamă că tânăra generaţie este mai înclinată spre a nu-şi asuma viaţa în propriile mâini.

    Chiar la 40 de ani investiţia în educaţie „riscă” să aibă rezultate. Educaţie formală se poate face la orice vârstă. În plus, învăţarea e zilnică, nu trebuie să fie doar formală. Trebuie să înveţi atât cât ai nevoie şi nimeni nu-ţi spune când să te opreşti sau ce ar mai trebui să înveţi.

    Peferinţe

    CUVÂNT: Se poate

    CARTE: Sunt pasionat de istorie. Am citit „Biografia lui Deng Xiaoping” de câteva ori.

    PERSONALITATE: E cineva care nu are notorietate foarte mare, nu are carismă – primarul din Oradea. Este foarte respectat într-un anumit mediu (orădenii) iar unul dintre partidele majore l-a invitat la Bucureşti ca secretar general, doar graţie reputaţiei lui.
     

  • Educaţie artistică la Kabul

    Deşi clădirile Kabulului mai poartă încă urmele ororilor războiului, o artistă locală încearcă să le înfrumuseţeze cu picturile ei murale. Artista, pe numele său Shamsia Hassani, lucrează însă pe ascuns, scrie LA Times, realizând, cu vopsea la spray, picturi cu tentă feministă, având în general cincispreze sau douăzeci de minute să termine până să fie nevoită să fugă.

    Shamsia Hassani susţine că prin acţiunile sale încearcă să aducă o pată de culoare în oraş şi să-i familiarizeze pe locuitorii acestuia cu arta contemporană, iar în picturile ei predomină femeile îmbrăcate tradiţional ce ţin în mână instrumente muzicale în poziţii care arată că scopul lor nu e de a-i distra pe alţii, ci o formă de exprimare a lor.