BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Diferenţe majore între aparatele de automăsurare a glicemiei disponibile pe piaţa europeană

    Specialiştii reuniţi la cel de al 39-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice desfăşurat la Sibiu au discutat rezultatele a două studii independente privind corectitudinea rezultatelor oferite de aparatele de automăsurare a glicemiei – denumite şi glucometre – disponibile pe piaţă.

    Pe piaţa din Europa, deci şi din România, aparatele de măsurare a glicemiei trebuie să îndeplinească obligatoriu standardul DIN EN ISO 15197:2013 pentru a putea fi comercializate. Prin marcajul « CE » – Conformité Européenne – se doreşte garantarea siguranţei dispozitivului comercializat, însă din nici un punct de vedere acesta nu reprezintă o confirmare independentă a calităţii sale.

    Specialiştii atrag atenţia că rezultatele inexacte ale glucometrului conduc la dozarea inexactă de insulină. Administrarea unei doze prea mari de insulină poate rezulta în scăderi periculoase ale nivelului de glucoză din sânge, ce pot genera un eveniment hipoglicemic care poate duce chiar la spitalizare. În mod similar, o doză insuficientă de insulină atrage după sine un eveniment hiperglicemic care poate pune viaţa pacientului în pericol si creste probabilitatea de a dezvolta complicatii pe termen lung.

    Uniunea Europeană a aprobat în luna mai a acestui an noul standard de calitate DIN EN ISO 15197:2013, care defineşte cerinţele de performanţă pentru sistemele de automonitorizare ale glicemiei, oferind o atenţie specială preciziei pe care aceste aparate trebuie să o îndeplinească.

  • MAE: România este sub media statelor membre UE la procedurile de infringement

     Comisia Europeană a dat publicităţii joi rezultatele Tabloului de bord privind Piaţa Internă a Uniunii Europene, un raport semestrial care se apleacă şi asupra acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (“infringement procedures”) declanşate în acest domeniu şi procesul de transpunere a legislaţiei UE.

    MAE român arată că, potrivit acestui tablou de bord, România este unul dintre cele mai rapide state membre UE în ceea ce priveşte soluţionarea disputelor, cu o medie de aproximativ 19,1 luni/caz, cu opt luni mai puţin decât media statelor membre UE, care este de 27 de luni/caz.

    În ceea ce priveşte procesul de transpunere a directivelor UE privind piaţa internă, România are un deficit de 1%, ceea ce corespunde ţintei de deficit stabilite de UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Un mandat de la Băsescu este obligatoriu pentru Consiliile Europene, în Asia nu m-a întrebat nimeni de el

     “Pentru domnul Băsescu a fost catastrofal faptul că peste tot în lume, în Europa şi în lume, liderii politici vor să vorbească cu prim-ministrul, ştiind că am legitimitatea dată de vot şi sprijinul politic în Parlament. E un lucru normal, nu mi-a cerut nimeni niciun mandat pentru simplul motiv că nu m-a întrebat nimeni de Băsescu pe unde am fost”, a spus Ponta.

    Premierul a precizat că, peste două săptămâni, va efectua o nouă vizită externă, de această dată în Spania, iar în toamnă va avea de asemenea un program încărcat, explicând că astfel de vizite au în primul rând un caracter economic, conform atribuţiilor Guvernului.

    El a arătat că îl “înţelege” pe preşedintele Traian Băsescu atunci când îl critică pentru vizitele efectuate în calitate de prim-ministru, deoarece şeful statului se află la final de mandat, “nu mai merge nicăieri”, cu excepţia unor vizite în ţări ca Peru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE ar putea permite unor ţări UE, inclusiv României, să cheltuiască mai mult pentru investiţii

     Comisia Europeană (CE) ar putea permite unor state membre, în urma unor analize individuale, o flexibilitate mai mare în privinţa ţintelor bugetare, astfel încât să poată majora cheltuielile pentru proiecte de infrastructură cu cofinanţare UE şi impact economic puternic, declarat, miercuri, preşedintele CE, Jose Barroso.

    De relaxarea regulilor de disciplină fiscală ar putea beneficia ţările membre din Europa de Est, precum România, cu deficite bugetare şi îndatorare sub limitele acceptate la nivel european, notează Reuters.

    Planul a fost susţinut puternic de Italia şi Franţa, pentru a contracara politica de austeritate fiscală promovată în UE de Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia continuă discuţiile cu Troika pentru o tranşă de 8 mld. euro

     Oficialii “Troika” se vor întâlni marţi cu noul ministru al Sănătăţii Adonis Georgidis pentru a discuta deficitul de 1 miliard de euro generat la bugetul de stat de principalul serviciu de sănătate publică, Eopyy, potrivit The Guardian.

    Grecii sunt îngrijoraţi că instituţiile financiare internaţionale vor impune noi “tăieri” pentru a asigura respectarea ţintelor privind finanţele publice convenite în acord.

    Georgidis a sugerat deja că ar putea închide unele spitale de stat pentru a reduce deficitul.

    Delegaţia creditorilor internaţionali va discuta marţi şi cu ministrul Muncii, Yiannis Vroutsis, care a indicat deja că va refuza orice propunere care ar presupune reducerea salariului minim.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia a ADERAT la Uniunea Europeană. Zeci de mii de persoane s-au strâns la Zagreb pentru a sărbători evenimentul

    “Bine aţi venit în Uniunea Europeană”, a spus preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso mulţimii reunite la Zagreb, cu puţin timp înainte ca “Oda bucuriei” a lui Beethoven – imnul UE – să consacre integrarea Croaţiei ca al 28-lea stat membru al blocului european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul românesc: viteze mari, număr de conexiuni mic

    “Conexiunile la net fix cu viteze de descărcare a datelor de cel puţin 100 Mbps sunt cu adevărat o raritate în Europa: cu o singură linie de acest tip la 100 de locuitori. Suedia are cel mai bun scor din Europa, urmată de Letonia, Belgia, România şi Finlanda”, arată un raport al Comisiei Europene care analizează progresul ţărilor membre în atingerea unor obiective comune ale UE şi cuprinse într-un document numit “Agenda digitală”.

    “Performanţa României este cu atât mai uluitoare cu cât ţara are pe de altă parte cea mai scăzută rată de penetrare a serviciilor de internet fix rapid din UE”, potrivit datelor din raportul Comisiei Europene.

    În România, RCS& RDS , Romtelecom şi UPC – cei mai mari furnizori de net fix – oferă viteze de cel puţin 100 Mbps. UPC oferă cele mai mari viteze de acces la net pentru clienţii retail de pe piaţă, de până la 150 Mbps.

  • Teodorovici: POS Competitivitate poate fi suspendat sau deblocat. DNA a fost sesizată pentru nereguli în atragerea fondurilor UE

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a fost sesizată de Guvern după verificarea firmelor care au fost implicate în întregul “circuit” al fondurilor europene alocate în baza Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), a precizat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Verificările au vizat modul în care au fost delegate anumite atribuţii către organisme intermediare, aceasta fiind una dintre cerinţele Comisiei Europene (CE).

    “Au fost probleme legate de unele companii care au fost implicate, din păcate, pe tot ceea ce înseamnă circuit al banului european, şi anume de la pregătirea de proiecte, evaluare selecţie şi verificarea de cheltuieli, ceea ce nu se poate accepta în sistemul de fonduri publice. Desigur, acest lucru s-a eliminat, structurile statului avizate au făcut deja verificări în acest sens, iar unele dintre situaţii au fost trimise către soluţionare mai departe, la DNA şi nu numai. Am curăţat, să spunem, sistemul din acest punct de vedere şi sperăm ca în viitor să nu se mai întâmple”, a spus Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Relansarea creditării în Est se amână

    Băncile au relaxat standardele de creditare la împrumuturile imobiliare şi au încetat să le mai înăsprească pe cele la împrumuturile de consum şi pentru companii, dobânzile practicate de băncile centrale au scăzut, cu consecinţe pozitive în dobânzile bancare, astfel încât cererea de credit a crescut uşor.

    În acelaşi timp însă, creditele neperformante au rămas la un nivel ridicat, ajungând la “niveluri îngrijorătoare” de peste 15% din total în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia în T4 2012. Provizioanele constituite de bănci pentru credite neperformante acopereau, tot atunci, cca 50% din acestea, dar cu oscilaţii regionale mari, de la o acoperire de 33% în cazul Estoniei la 87% în cazul României.

     

  • Un alt acord cu FMI? Poate da, poate nu

    Conform scrisorii de intenţie citate de Mediafax, Guvernul se angajează în principal să recupereze întârzierile în materie de arierate ale bugetului de stat şi ale autorităţilor locale (ţinta stabilită pentru dec. 2012 pentru acestea din urmă era reducerea lor la 300 mil. lei, însă bilanţul final a arătat 840 mil. lei). Guvernul se declară dispus, de asemenea, să-şi “reevalueze paşii viitori” în privinţa privatizării complexului Oltenia, de la poziţia iniţială privind vânzarea a cel mult 15% din acţiuni la posibilitatea vânzării pachetului majoritar.

    Premierul Ponta a lăsat să se înţeleagă că este posibil ca un nou acord cu FMI să nu mai fie necesar, având în vedere că România a ieşit din procedura de deficit excesiv al UE, ajungând la stabilitate fiscală (deficit bugetar sub 3% din PIB). Potrivit premierului, orice nou acord cu FMI trebuie aprobat în primul rând de Comisia Europeană, astfel încât aceasta ar putea decide că România nu mai are nevoie de un alt acord. Noua poziţie a premierului contrastează cu declaraţiile anterioare pe care el sau preşedintele Traian Băsescu le-au făcut în favoarea unei viitoare continuări a relaţiei cu FMI.

    Deocamdată, la solicitarea FMI, Guvernul a modificat legislaţia Autorităţii de Supraveghere Financiară, astfel încât la mai puţin de două luni de la aprobarea de către Parlament a actualei echipe de conducere, aceasta va fi înlocuită cu o alta, selectată după alte criterii. Viitorii membri vor avea obligatoriu un istoric mai mare de experienţă profesională în domeniu (cel puţin 10 ani), vor fi mai puţini (11 în loc de 17), iar numărul membrilor neexecutivi va fi redus de la 12 la 6.

    În acelaşi timp, Guvernul a impus taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care şi le-au atribuit membrii fostelor comisii din care s-a format ASF (CNVM, CSA şi CSSPP). În drum spre Monitorul Oficial, documentul aprobat de Guvern a ajuns să extindă impozitarea de 85% şi la toţi angajaţii din conducerea companiilor de stat sau private şi membrii în CA – gafă pe care premierul Victor Ponta a atribuit-o unor funcţionari de la SGG sau Finanţe “care se cred mai deştepţi decât Guvernul”.