Leu s-a aflat recent sub presiune din cauza escaladarii crizei
din Grecia. Motivul pietelor financiare a fost ponderea relativ
mare a bancilor elene in sectorul bancar romanesc, spre 20%. “Chiar
daca bancile elene ar retrage bani din Romania, consecintele pentru
economie ar trebui sa fie limitate. Fata de 2009, cand retragerea
de capital de catre toate bancile starnea teama, criza din Grecia
ar afecta doar o parte a sectorului financiar. Competitorii ar fi
acum bucurosi sa intervina, in timp ce avansul creditarii este
departe de nivelul de dinainte de 2009. Astfel, dependenta
economiei de cresterea creditarii a fost redusa dramatic”, se arata
in raportul Erste.
Tag: capital
-
Erste: O retragere de capital din Romania de catre bancile elene ar avea consecinte limitate
-
Actiunile Fondului Proprietatea: scade sau creste pretul?
Aceasta participatie trece astfel de la Ministerul de Finante la
fostii proprietari cu drept de despagubire, ceea ce reduce ponderea
detinuta de stat la FP de la 36,79% la 24,54%.Problema este ca procesul de conversie n-a fost facut la
valoarea nominala initiala de 1 leu, ci la un pret dictat de
evolutia de la bursa, in jur de 0,6 lei, ceea ce inseamna ca au
fost cedate mai multe actiuni, ramanand astfel mai putine
disponibile pentru restul proprietarilor care asteapta
despagubiri.Viorel Stefan, seful Comisiei de buget-finante a Senatului, a
calculat chiar ca statul ar putea fi nevoit sa vanda active sau sa
se imprumute de inca 4 miliarde de euro (adica echivalentul valorii
actuale a activelor FP) pentru a putea acoperi toate cererile de
despagubire inca neonorate.Pretul la BVB al unei actiuni FP:
“Anuntul privind conversia titlurilor este surprinzator, tinand
cont de zvonurile ca Guvernul are intentia sa amane reluarea
procesului de conversie, ca sa evite o prabusire a pretului
actiunii la BVB”, a apreciat Mihai Caruntu, analist al BCR.
“Anticipam pe termen scurt presiuni semnificative de depreciere
pentru actiunile FP.”Analistii BCR recomanda insa acumularea actiunilor FP, apreciind
ca un pret-tinta realist pe actiune este de 0,72 lei. -
IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania
“Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.“Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
ale celor doua tari.Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
scadere mai accentuata.Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
semnificativ de capitaluri.IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.
“Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
scadea in continuare. -
ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe
“Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
Bank.“Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
pentru controlarea costurilor de finantare”.Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
problemele din zona euro.Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
“tehnocrat”.Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
financiara a FMI si a Comisiei Europene.Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
piata interna. -
De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR
Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.“Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
bancherul.“Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
produselor financiare.
Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
“restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
negre”.In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
“nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.
Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
“semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
externa.La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
(cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.“Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
datoriei publice”, conchide bancherul. -
De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei
“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
o tinta centrala nu-si mai are rostul.Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
rata anuala de inflatie.
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
agricola si politica de preturi administrate la preturile
internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
anticipare a unei cresteri de dobanda).Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
Isarescu.Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
economie.“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei. -
Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010
Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.“Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.
Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
industriala in ianuarie.Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
-0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
petrolului.Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
(6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
analistul ING Bank. -
Tripleta Popescu-Verestoy-Tariceanu. Cum au devenit mai bogati cu milioane de euro intr-o zi
Romanii care au actiuni la Fondul Proprietatea (FP) au putut sa
vada, odata cu listarea la Bursa de Valori Bucuresti a Fondului,
cat valoreaza certificatele lor de actionari. Ceea ce pana atunci
se putuse tranzactiona doar pe piata gri, la preturi mici, a
capatat oficial o valoare, din 25 ianuarie, dupa listarea la Bursa
a actiunilor Fondului. Astfel, politicieni precum Calin Popescu
Tariceanu, Verestoy Attila si Ionut Popescu au devenit intr-o zi
mai bogati cu cateva milioane de euro. Senatorul UDMR Verestoy
Attila detine 41,2 milioane de actiuni la Fondul Proprietatea,
potrivit propriei declaratii de avere, publicata in noiembrie 2010.
Acesta a mentionat in declaratia de avere si cota de participare pe
care o detine la Fond, adica 0,28%, dar nu a mentionat pretul la
care au fost cumparate actiunile. Actiunile detinute de senatorul
UDMR la Fond valorau joi 6,18 milioane euro. Contactat de gandul,
senatorul UDMR nu a dorit sa dea detalii despre investitia sa in
actiuni ale Fondului Proprietatea, indemnandu-ne sa consultam
declaratia sa de avere. “Nu doresc sa comentez. Aflati totul din
declaratia mea de avere. Sunt la volan, nu pot vorbi. Va
multumesc”, a fost raspunsul senatorului UDMR. La insistentele
noastre de a reveni cu un telefon mai tarziu, raspunsul a fost
scurt. “Nu, multumesc”. Verestoy Attila are o avere estimata de
Forbes la 60 milioane de euro.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Program de guvernare PSD-PNL-PC: statul sa renunte la FMI si sa garanteze pensiile, salariul minim si puterea de cumparare
Ponta propune ca document de guvernare al viitoarei aliante
tripartite un program numit “Agenda 2019”, dupa anul cand Romania
va prelua presedintia rotativa a UE. Desi alianta PNL-PC s-a
denumit alianta de centru-dreapta, Ponta propune prin Agenda 2019
ca obiectiv “asigurarea prin dezvoltarea economica a fundamentelor
statului social” – concept promovat pana acum doar de stanga
politica si care sa garanteze, conform liderului PSD, “nu numai
substanta, dar si cuantumul drepturilor privind accesul la sistemul
de sanatate, la educatie, pensia, somajul, protectia copiilor,
sprijinirea tinerilor, salariul minim, concediul, puterea de
cumparare, drepturile sindicale etc.”.Seful PSD vrea “pastrarea unei relatii strict de consultare si
audit cu Fondul Monetar International”, in schimb cere “refacerea
sistemului economic al tarii, combaterea somajului si stabilirea ca
prioritate absoluta crearea de noi locuri de munca”, o legislatie
fiscala “de tip stimulativ”, sprijinirea capitalului national,
“asigurarea stabilitatii macroeconomice si monetare necesare
aderarii noastre la moneda unica europeana” si stimularea
relatiilor cu noile puteri economice BRIC (Brazilia, Rusia, India,
China), dar si cu tarile nemembre UE care au reprezentat in trecut
parteneri comerciali importanti ai Romaniei.Programul ar urma sa cuprinda si “reinstaurarea mecanismelor
democratiei parlamentare si asigurarea libertatilor fundamentale”,
“reformarea institutiilor statului, restabilirea autoritatii
acestora”, precum si un sistem electoral “care sa asigure
reprezentativitate, sa reflecte cu adevarat optiunea politica
populara”.Agenda 2019 ar fi deschisa, ca platforma politica, oricarui alt
partid care ar adera la astfel de principii si si-ar asuma sa nu
colaboreze si sa nu aiba niciun raport politic cu presedintele
Traian Basescu si cu PDL, considerati “vinovati de situatia actuala
a Romaniei”.Partidele componente care adera la Agenda 2019 se vor obliga sa se
consulte si sa actioneze in comun in ceea ce priveste votul pentru
motiuni simple si de cenzura, actiuni de suspendare a
presedintelui, investire a Guvernului, participarea la consultari
cu institutii nationale si europene, program de guvernare.Cotidianul Gandul scrisese anterior ca PSD ar dori modificarea
legii alegerilor locale si a celor parlamentare, astfel incat
primarii, sefii de consilii judetene, senatorii si deputatii sa fie
alesi prin vot direct, intr-un singur tur. Informatia a fost
confirmata partial de Victor Ponta, desi potentialii parteneri din
PNL si PC nu s-au aratat prea incantati de perspectiva ca
social-democratii sa fie vioara intai in viitoarea alianta. Miza,
daca legislatia electorala va fi modificata, ar fi numarul mare de
presedinti de consilii judetene si primari pe care PSD ii are in
prezent si pe care ii va revendica drept candidati comuni ai
aliantei, lasand liberalilor proaspat uniti cu conservatorii un
culoar ingust de actiune. -
CEC Bank acorda credite pentru proprietarii de oi si capre beneficiari de prime de la APIA
CEC Bank si Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura
(APIA) au semnat la 13 decembrie o conventie in acest scop. Platile
nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic la
speciile ovine si caprine reprezinta prima pe cap de animal, in
suma de 40 lei/cap, conform HG 1175/2010.Categoriile de clientii eligibili care pot accesa aceste credite
sunt producatorii agricoli individuali, societatile agricole
private, respectiv asociatiile agricole cu personalitate juridica,
asociatiile agricole familiale, asociatii de producatori agricoli,
grupuri de producatori, societati comerciale si cooperative
agricole.Creditele pot fi garantate cu un bilet la ordin in alb, garantie
pe conturile clientului deschise la banca si cesiune de creanta pe
care beneficiarii le au fata de APIA, constand in sumele cuvenite
beneficiarilor de plati nationale directe complementare (PNDC)
pentru sectorul zootehnic la speciile ovine si caprine, conform
adeverintelor eliberate de APIA.Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii
sumelor cuvenite beneficiarilor in cadrul PNDC, dar nu mai tarziu
de data stabilita in conventia incheiata de banca cu APIA.Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce
priveste pregatirea documentatiei de obtinere a creditului.