BusinessMagazin

Tag: activitate

  • O băutură stimulează creierul mai mult decât matematica

    Degustarea vinului stimulează creierul uman mai mult decât orice alt comportament, susţin oamenii de ştiinţă americani, scrie Gustarte.

     De la prima vedere a sticlei de vin şi până la degustarea acestuia, creierul declanşează un întreg sistem complex în toate aceste procese, spune neurologul Gordon Shepherd, de la Universitatea Yale. Iar asta înseamnă mai multă activitate din partea ceierului decât atunci când asculţi muzică sau rezolvi probleme de matematică, susţine Shepard în cartea sa, “Neuroenology: How the Brain Creates the Taste of Wine”, notează decanter.com.

    Cartea explorează toate procesele neuronale implicate în degustarea şi aprecierea vinului, inclusiv evaluarea vizuală a băuturii din sticlă şi pahar, dar şi interacţiunea dintre lichid, oxigen şi salivă şi toate mişcările complexe ale maxilarului, limbii, diafragmei şi gâtului, scrie Gustarte.

  • Sony numeşte un nou Commercial Cluster Head pentru România şi Republica Moldova

    Lucian Rădulescu, care deţine în prezent funcţia de Cluster Head şi care a condus activitatea Sony în România şi Republica Moldova în ultimii 5 ani, va ocupa poziţia de Country Head Sony Polonia, începând cu 1 mai 2017.

    Gheorghe Mareş s-a alăturat echipei Sony România în anul 2000 şi a fost responsabil de coordonarea proceselor de business pentru Sony România şi Republica Moldova (2000-2010), dar şi de dezvoltarea canalelor locale de parteneri Sony (2010-2012). Din 2012, deţine funcţia de National Sales Manager în cadrul Sony România şi Republica Moldova.

    Sony a înregistrat în anul fiscal încheiat la 31 martie 2016 vânzări consolidate de aproximativ 72 de miliarde de dolari.
     

  • Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

    13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

    Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

    În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

    „Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

    Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

    Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

    În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

    Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

    În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

    Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

    Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

    Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

    În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

    În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).

  • Cum poţi câştiga un salariu foarte bun fără să mergi zi de zi la serviciu

    1. Telemedic: potrivit Medscape, ei pot câştiga circa 140 de dolari/oră, sumă care variază de locul în care îşi desfăşoară activitatea.

    2. Inginer sau dezvoltator software: locurile de muncă în domeniul IT sunt bine plătite, fie dacă angajaţii muncesc la birou sau din confortul propriei case. Plata medie pentru munca de acasă a unui astfel de angajat este de 58,85 dolari.

    3. Project manager – acest post presupune  respectarea deadline-urilor şi a tuturor etapelor pe care le presupun proiectele. În tehnologie este cel mai uşor să lucrezi în regim remote (de la distanaţă); plata medie pentru un project manager în IT este de 45,95 dolari.

    4. Om de ştiinţă (data scientist) – pentru un angajat cu experienţă de 10-15 ani, plata medie pentru lucrul de acasă este de 37,05 dolari.

    5. Consultant fiscal: plata medie pentru lucrul de acasă al unui astfel de angajat este de 22,08 dolari.

    Sursa: Business Insider

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Afacerile Omniasig au crescut anul trecut cu 11%

    Tot în 2016, compania şi-a redefinit liniile strategice pe termen mediu şi îşi menţine în continuare indicatorii financiari de lichiditate şi solvabilitate la un nivel ridicat şi sigur, în conformitate cu reglementarile Solvency II.

    Potrivit raportului emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară, rezultatele anului 2016 plasează OMNIASIG pe a doua poziţie în piaţa asigurărilor generale, cu o cotă de piaţă de 14,04% şi, în continuare, pe primul loc în piaţă, în funcţie de volumul total al despăgubirilor plătite.

    Compania a înregistrat în 2016 prime brute subscrise în valoare totală de 1,08 miliarde lei, în creştere cu 10,91% faţă de anul anterior şi un profit înainte de taxe de 20,68 milioane lei, conform standardelor de raportare IFRS în scop de consolidare. De asemenea, OMNIASIG a plătit în 2016 despăgubiri totale de 566,45 milioane lei, în creştere cu 5,07% faţă de anul anterior.

    Pe segmentul asigurărilor auto (Casco şi RCA), compania a înregistrat, cumulat pe cele două linii, prime brute subscrise de 740,12 milioane lei.  

    Valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul asigurărilor auto a fost de 469,98 milioane lei, în creştere cu 8,30% comparativ cu anul 2015.  

    Numărul de reclamaţii înregistrate unic per petent şi per caz de către OMNIASIG în 2016 (497) a înregistrat o scădere de 30,49% faţă de anul 2015. Raportat la numărul poliţelor de asigurare emise de companie la finalul anului 2016, numărul de petiţii înregistrate unic per petent şi per caz reprezintă doar 0,049% din acestea.

    Totodată, raportat la numărul de dosare de daună avizate în 2016, numărul de reclamaţii înregistrate unic per petent şi per caz reprezintă doar 0,569% dintre acestea.

  • Sindicatele din administraţie cer discuţii cu Guvernul pe legea salarizării şi ameninţă cu proteste

    “Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) – reprezentativă pentru sectorul ,«Administraţie Publică. Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale» prin Sentinţa Civilă nr. 245/S din 15.12.2016 a Tribunalului Braşov – în urma analizei Proiectului legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( termenul ,,UNITARĂ” a dispărut din denumire), îşi exprimă pe această cale revolta faţă de încercarea clasei politice de a feudaliza administraţia publică locală din România, prin crearea unei categorii de vasali ai aleşilor locali, care din momentul intrării în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală vor putea stabili după bunul plac salarizarea angajaţilor din primării şi consilii judeţene de pe întreg teritoriul ţării, fără avizul organizaţiilor sindicale, având un prag minim (salariul minim pe economie) şi un prag maxim (salariul viceprimarului). Nu este greu de anticipat care categorie de salariaţi va beneficia de salarizare maximă şi care va fi pe cea minimă”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei propune înfiinţarea unei companii de telecomunicaţii prin satelit

    Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), de marţi, se află 10 proiecte de înfiinţare a unor noi societăţi comerciale pe acţiuni, subordonate Primăriei Capitalei (PMB), printre care şi ,,Compania Municipală Tehnologia Informaţiilor Bucureşti”.

    Printre obiectele de activitate ale acestei societăţi se numără: instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, editare a altor produse software, telecomunicaţii prin reţele de cablu, telecomunicaţii prin satelit, activităţi de realizare a software-ului la comandă, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web, activităţi ale agenţiilor de ştiri sau activităţi ale bazelor sportive.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: o brăţară fitness cu tehnologie NASA – VIDEOREVIEW

    Producătorul susţine că prin acest senzor EKG acurateţea măsurătorii ritmului cardiac este mult mai mare decât a altor brăţări de fitness cu monitor standard optic (OHR). Diferenţa este că acurateţea EKG este determinată de preluarea pulsului direct de la inimă şi nu prin intermediul PPG-ului (pletismografului) de la încheietura mâinii, pe care se bazează metoda OHR. Nu pot să vă spun dacă chiar aşa este, deoarece nu am avut o altă brăţară pentru a le putea compara; ce pot să spun este că în cazul MiVia măsurarea ritmului cardiac se realizează foarte uşor şi rapid. Dacă vrei să afli starea inimii, trebuie doar să ţii apăsat degetul pe brăţară câteva secunde.

    Există o variantă şi mai complexă a acestei măsurători. Dacă utilizaţi senzorul EKG timp de două minute, brăţara, prin intermediul unei aplicaţii pe telefon, în plus faţă de ritmul cardiac, va afişa vârsta ANS („vârsta reală şi psihologică”), nivelul de energie şi nivelul de stres din organism. Ideea din spatele mecanismului este că sunt necesare mai multe măsurători de-a lungul zilei pentru a-ţi putea monitoriza mai bine sănătatea. Datele, pot să zic, au fost consecvente de-a lungul perioadei de testare. O singură dată nivelul meu de energie a fluctuat foarte mult (abia 20% imediat după masa de prânz şi un pahar de vin, apoi în urma unei altei măsurători, o oră mai târziu, nivelul de energie a urcat din nou la 60%).

    Vârsta ANS (autonomic nervous system) este un sistem mai complex, despre care produsul nu spune mai nimic. A trebuit să caut mai multe informaţii pe internet. Această caracteristică monitorizează sistemul nervos autonom (vegetativ), care controlează funcţii precum ritmul cardiac, presiunea arterială, respiraţia ritmică etc. Conform aplicaţiei, aceast indicator ar trebui să fie mai mic decât vârsta reală a utilizatorului (în cazul meu o singură dată s-a întâmplat asta), iar dacă nu, se recomandă exerciţii de respiraţie. Aceleaşi exerciţii sunt recomandate pentru a creşte nivelul de energie, reduce stresul şi a te ajuta să dormi mai bine.

    Există trei niveluri de antrenament de respiraţie, care în esenţă se traduc în exerciţii de respiraţie adâncă repetată. Au fost mai dificile decât mă aşteptam. În timpul exerciţiilor respiri atât de adânc şi de des, încât creierul se oxigenează mai mult decât este obişnuit şi am avut de mai multe ori impresia de ameţeală. Nu mi-a redus vârsta ANS dintr-o dată, nici nu mi-a redus stresul sau crescut nivelul de energie; nici ei nu zic asta. Exerciţii constante ar trebui să îmbunătăţească sănătatea purtătorului.

    Brăţara are un aspect simplu, minimalist, sport: are un ecran dreptunghiular OLED, buton de măsurare, buton de schimbare de funcţii şi o brăţară din plastic. Aspectul sport nu îmi displace, dar nici nu mă atrage; cred că este potrivit pentru persoanele active. Este destul de uşoară şi suficient de moale, încât să nu o simţi la încheietură. Ecranul mi l-aş fi dorit puţin mai luminos, deoarece în bătaia directă a soarelui poate fi dificil de văzut ora şi mi-aş fi dorit şi ca  ecranul să se aprindă atunci când mă uit la brăţară, astfel să nu fiu nevoit să mai apăs un buton pentru a vedea ce oră este.

    De asemenea, MiVia Essential monitorizează durata şi calitatea somnului şi oferă un jurnal al perioadei de odihnă (am fost uimit de faptul că sunt capabil să mă întorc pe o parte pe alta de peste 150 de ori în 7-8 ore). Această caracteristică mi s-a părut cea mai interesantă, deoarece un somn bun poate fi ingredientul pentru o zi excelentă şi cei mai mulţi dintre noi ar fi interesaţi să vedem cum putem îmbunătăţi acest aspect.

    Astfel, poţi afla detalii despre durata somnului, perioadele de agitaţie şi cele de somn adânc, iar de-a lungul zilelor, săptămânilor, lunilor poţi vedea cum ai dormit. Din păcate, datele legate de jurnal sunt salvate doar local, nu în cloud, astfel că dacă schimbi telefoanele la care brăţara este „legată”, datele despre somn, paşi, sau analize dispar. Ceea ce este frustrant, deoarece unii dintre noi schimbă telefoanele mai des sau poate un prieten ar dori să testeze produsul cu propriul telefon.

    Bineînţeles, brăţara monitorizează activităţile zilnice, numărul de paşi, caloriile arse, distanţa parcursă, dar şi perioada de activitate. De îndată ce brăţara percepe o deplasare mai rapidă de 1,8 paşi pe secundă, începe să o ia calcul ca şedinţă de alergare sau ca minute de activitate.

    După cum spuneam la început, MiVia Essential 350 este primul dispozitiv purtabil pentru segmentul consumer din lume care utilizează tehnologia NASA EMD. NASA foloseşte această tehnologie pentru a anticipa micile schimbări ale rotaţiei şi revoluţiei Pământului afectate de fenomenele naturale, cum ar fi mareele şi cutremurele. Aplicaţiile curente ale tehnologiei NASA EMD variază în diferite domenii de expertiză, de exemplu fizica astroparticulelor, fizica solară, turbulenţa atmosferică etc.

    Dacă la hardware este greu să găseşti puncte slabe, la software este mult mai uşor. Aplicaţia nu este foarte arătoasă şi nici nu se pliază bine pe telefoane diferite: pe Nexus 5x (5,2 inchi) se vede urât, are iconiţe alungite, dar pe Huawei Mate 9 (5,9 inchi) aplicaţia arăta bine, dar în schimb trimitea constant notificări de „legare” între brăţară şi telefon.

    Este clar că MiVia Essential 350 este un produs dedicat sportivilor, persoanelor active care vor să monitorizeze mai atent starea sănătăţii lor. Dacă şi voi doriţi asta, atunci acest produs poate fi pentru voi; dacă doar vreţi un produs care să vă monitorizeze paşii sau să vă spună câte calorii aţi ars, atunci poate un ceas inteligent ar fi mai potrivit, deoarece are mai multe funcţii decât acest produs şi sunt şi mai arătoase.
     

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.