BusinessMagazin

Tag: acordare

  • Ponta: Băsescu vrea să nominalizeze el comisarul european, dar nu i-am dat mandat. Guvernul nominalizează comisarul

     “În ceea ce priveşte nominalizarea comisarului european, conform Tratatului de la Lisabona şi legii româneşti, Guvernul nominalizează un comisar. Domnul preşedinte vrea să îl nominalizeze el. Eu nu consider că… şi nu i-am dat acest mandat şi, de acum încolo, este foarte important pentru viitor. Aşa cum se întâmplă şi în Germania, cancelarul Merkel nominalizează comisarul, şi peste tot în Europa comisarul european este desemnat de către Guvern, eu nu am cum să accept ca preşedintele să uzurpe un drept care, de altfel, a fost exercitat de către Tăriceanu în 2007 şi de Emil Boc în 2009”, a spus Ponta.

    Luni seara, premierul Victor Ponta a declarat că a primit de la preşedinteleTraian Băsescu o scrisoare în care acesta îi transmite că nominalizarea comisarului european din partea României o face şeful statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune Putin despre interceptările telefonice americane. Preşedintele rus vrea să lanseze un sistem care să garanteze securitatea informaţiei

     “În ceea ce priveşte spionajul electronic, nu este doar o ipocrizie evidentă între aliaţi şi parteneri, ci şi un atac direct la adresa suveranităţii şi o încălcare a drepturilor omului, o invadare a vieţii private”, a declarat Putin, care a răspuns astfel unei întrebări a agenţiei ruseşti Itar-Tass, referitor la interceptările telefonice americane.

    “Sunt pregătit să dezvolt în comun un sistem care să garanteze securitatea informaţiei internaţionale”, a continuat el, cu o zi înainte de a pleca într-un turneu diplomatic în America Latină, unde urmează să participe la summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE activează Celula de criză pentru a acorda asistenţă consulară românilor din Gaza

     Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în contextul recentelor evoluţii de securitate din zonă.

    Acordarea de asistenţă consulară implică inclusiv eventuale plecări ale cetăţenilor români din Fâşia Gaza, care este, de câteva zile, ţinta unor raiduri aeriene israeliene în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 64 de palestinieni, inclusiv civili.

    Membrii Celulei de criză, reprezentanţi MAE şi ai instituţiilor competente în domeniu monitorizează situaţia din zonă, sunt în contact permanent cu autorităţile locale şi efectuează toate demersurile pentru coordonarea activităţilor la faţa locului, precizează ministerul, adăugând că în această acţiune sunt implicate toate misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele care plătesc mai puţine certificate verzi, obligate să nu concedieze peste 25% din angajaţi

     O altă condiţie este ca firmele să îşi eficientizeze activitatea şi să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru cursuri de specializare în domeniile în care activează, potrivit unei hotărâri de guvern publicată vineri în Monitorul Oficial.

    Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de ajutorul de stat acordat de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile. Cele două companii sunt principalii beneficiari ai acestui ajutor de stat.

    Valoarea ajutorului de stat este de 750 milioane euro, iar numărul beneficiarilor este estimat la 300 de companii.

    Potrivit hotărârii de guvern, marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Am cerut pentru listarea Electrica să mărim cota acordată retailului la peste 20%

     “Obiectivul privind subscrierea a fost depăşit. 200% subscriere. Azi am cerut sindicatului de intermediere să analizeze posibilitatea, ţinând cont de oferta de pe retail, creşterea procentului acordat retailului, care era de 15%. Intenţia este de a acorda retailului din România peste 20%. Sindicatul de intermediere analizează această propunere. Vorbim despre cea mai mare intenţie de listare de pe piaţa de capital din România petrecută vreodată. Este prima privatizare pe care vrem să o realizăm folosind exclusiv piaţa de capital. Mă satisface nivelul de subscriere, unul confortabil. Majoritarea investitorilor instituţionali provin din România, Polonia, Anglia şi SUA”, a spus Nicolescu.

    La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, directorul general al Direcţiei Generale de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, a declarat că IPO-ul Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în derulare 22 de IPO-uri, din care unele au eşuat, cum ar fi Wizz Air, care nu a primit răspuns suficient de la investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O fetiţă a trimis o scrisoare către Google în care cerea o zi liberă pentru tatăl său. Răspunsul a fost de milioane

    Dacă nu ştiţi cum să obţineţi o zi liberă, o idee bună ar fi să îi puneţi pe copii să trimită o scrisoare şefului. O fetiţă din Statele Unite a avut însă singură ideea, şi a trimis o scrisoare companiei pentru care tatăl său lucrează. Întâmplător, acea companiei este Google, relatează Business Insider.

    Textul scrisorii este următorul:

    “Dragă angajator Google,
    Poţi să te asiguri că atunci când tata vine la birou, va primi o zi liberă? Poate ar putea să primească liber miercuri. Pentru că tata are liber doar sâmbătă.
    De la Katie.
    P.S. Este ziua de naştere a lui tata.
    P.P.S. E totuşi vara.”

    Poate că scrisul fetiţei i-a impresionat pe cei de la Google, dar răspunsul nu a întârziat. În scrisoarea către Katie, Daniel Shiplacoff, senior design manager la Google complimentează munca tatălui său şi îi acordă acestuia o săptămână liberă drept bonus. Pentru că, totuşi, e vară.

  • FMI analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme

    Excepţia a fost introdusă la declanşarea crizei datoriilor din zona euro pentru a permite unor ţări să primească ajutor financiar de la Fond, chiar dacă instituţia internaţională nu putea afirma “cu probabilitate ridicată” că datoria acestora era sustenabilă, , potrivit Bloomberg.

    Un raport recent al Fondului propune ca în schimbul sprijinului FMI creditorii unei ţări să fie de acord cu “prelungirea pentru o perioadă relativ scurtă a maturităţilor” la împrumuturi.

    “A devenit clar că excepţia din 2010 nu oferă o soluţie coerentă şi pe termen lung la problemă. Schimbările propuse ar permite statului membru o îmbunătăţire a capacităţii de rambursare a datoriei fără să fie obligatoriu necesară reducerea semnificativă a datoriei”, au afirmat experţii Fondului.

    Raportul încearcă să folosească experienţa dobândită de FMI prin participarea la pachetele financiare pentru mai multe ţări din zona euro, dar mai ales cele pentru Grecia. Al doilea pachet de împrumuturi pentru statul elen de la zona euro şi FMI, din 2012, a inclus cea mai mare restructurare din istorie a datoriei unei ţări.

    Experţii Fondului vor întocmi mai multe studii, înainte ca board-ul instituţiei să decidă asupra unor noi reguli pentru acordarea de sprijin financiar.

    Schimbările propuse de raport ar trebui să acorde mai multă flexibilitate ţărilor care vor să obţină ajutor financiar peste limita normală. Până la introducerea excepţiei din 2010, FMI avea doar două variante, respectiv să decidă că datoria are un grad ridicat de sustenabilitate şi să acorde un împrumut sau să forţeze restructurarea datoriei ţării respective.

    Noile măsuri s-ar aplica ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţa financiară, dar au un nivel de îndatorare considerat acceptabil din perspectiva sustenabilităţii. FMI va cere creditorilor concesii care nu vor implica “în mod obişnuit” reducerea principalului sau dobânzilor pe care aceştia le au de încasat.

    În cazul în care există temeri privind extinderea unei situaţii de criză, FMI recomandă sprijinul unor alţi creditori, precum băncile de dezvoltare sau formarea unui mecanism precum fondul înfiinţat în zona euro în perioada crizei datoriilor.

  • AFI Europe a semnat cu trei bănci refinanţarea cu 220 milioane euro a mall-ului AFI Cotroceni

     “Apreciem încrederea consorţiului în AFI Europe şi în AFI Palace Cotroceni, în acordarea unui credit atât de important, de 220 milioane euro. Procesul a fost o reală provocare, având în vedere valoarea finanţării, participarea a trei bănci importante şi a faptului că destinaţia era un proiect din România. Totuşi, după cum arată rezultatul de succes, atragerea unor sume mari este posibilă în România pentru un proiect bun şi un dezvoltator cu experienţă”, a declarat, într-un comunicat, David Hay, directorul executiv AFI Europe România.

    AFI Palace Cotroceni, din Bulevardul Timişoara, a fost inaugurat în noiembrie 2009 şi a implicat o investiţie de 300 de milioane de euro, din care 234 milioane de euro a reprezentat finanţare de la Hypo Real Estate, intrată în portofoliul statului german. Creditul a fost scadent la 25 mai, însă AFI Europe a obţinut o amânare a termenului de rambursare a creditului cu încă două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a majorat sporurile acordate angajaţilor din armată, servicii de informaţii, penitenciare

     Sporurile au fost majorate prin ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri.

    Ordonanţa modifică salarizarea pe acest an a bugetarilor.

    Actul normativ a fost iniţiat de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, vicepremier pentru securitate naţională, şi de Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei.

    Ordonanţa este aprobată în contextul în care, săptămâna trecută, mai multe surse declarau, după ce MEDIAFAX a anunţat intenţia Guvernului de a majora aceste sporuri, că atât ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, cât şi directorul Direcţiei Buget din Finanţe, Gheorghe Gherghina, au susţinut în Guvern că nu există resurse pentru a acoperi majorarea de sporuri pentru personalul militar, avută în vedere de Executiv, ceea ce a atras critici din partea ministrului de Interne, Gabriel Oprea, care a cerut schimbarea din funcţie a cel puţin unuia dintre cei doi oficiali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina ar putea cumpăra gaze cu prima tranşă a împrumutului acordat de UE

     “Este vorba despre asistenţă financiară, iar autorităţile ucrainene urmează să decidă cum doresc să folosească aceşti bani”, a explicat Simon O’Connor, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn.

    “Autorităţile ucrainene pot folosi suma pentru finanţările externe, cum ar fi achiziţionarea de gaze”, a precizat el.

    “Ucraina ar putea folosi aceşti bani pentru achiziţionarea de gaze de la companiile din Uniunea Europeană”, a confirmat, la rândul său, Sabine Berger, purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru Energie, Gunther Oettinger.

    Directorul companiei ucrainene Naftogaz Andrii Kobolev a anunţat luni că este în contact cu companii europene dispuse să furnizeze gaze Ucrainei, după decizia grupului rus Gazprom de a opri livrările către Ucraina. “Aceste companii propun Ucrainei gaze la preţul de 320 de dolari pentru o mie de metri cubi”, a aprecizat el. În schimb, Gazprom a impus un preţ de vânzare de 385 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro