BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Pe ce pieţe emergente mai merită să investeşti

    Unii bancheri continuă să mizeze însă contra curentului: cei de la Saxo reamintesc că în august 2013, când izbucnise teama că Rezerva Federală opreşte tiparniţa şi pieşele de acţiuni căzuseră, ei au mizat în continuare pe relansarea acţiunilor din economiile emergente, ceea ce s-a şi întâmplat.

    Din punctul lor de vedere, economiile recomandabile sunt Turcia şi Indonezia (care traversează corecţii bursiere şi valutare, dar de scurtă durată), precum şi Mexic şi Filipine (economii în relansare, cu perspective solide).

  • TENTATIVĂ DE DETURNARE legată de JO de la Soci: Un avion decolat din Ucraina a aterizat de urgenţă în Turcia

    Potrivit presei turce, imediat după decolarea din oraşul ucrainean Harkov, un pasager ucrainean a ameninţat că va arunca în aer avionul care avea 110 pasageri la bord dacă nu se va îndrepta spre Soci, staţiune rusă unde se desfăşoară în acest moment ceremonia de începere a Jocurilor Olimpice de iarnă.

    Forţele aeriene turce au obligat piloţii să aterizeze pe Aeroportul internaţional Sabiha Gökçen din Istanbul.

    Avionul a aterizat în siguranţă.

  • Parlamentul din Turcia a aprobat o lege care poate dăuna libertăţii de exprimare

    Operatorii de Internet sunt obligaţi să păstreze timp de doi ani datele de navigare ale utilizatorilor şi au obligaţia de a bloca, în termen de patru ore, accesul la paginile indicate de autorităţi.
     
    De asemenea, autorităţile vor putea cere operatorilor de Internet să ofere date despre orice utilizator. 
     
    Legea face parte dintr-un pachet legislativ ce va fi trimis spre aprobare Preşedintelui Abdullah Gul.
     

  • Autoritatea Naţională pentru Turism: “Vin turcii! Vizele se obţin uşor şi aşteptăm 50.000 de turişti din Turcia în acest an”

     Cetăţenii turci care vor să vină în vacanţă în România vor primi viza de scurtă şedere în maximum 48 de ore, iar documentaţia depusă pentru obţinerea vizei rămâne neschimbată, însă eliberarea permiselor de intrare în Romania se va face într-un timp mult mai scurt.

    “Până acum vizele se obţineau greu, în aproximativ o lună, şi se făcea o selecţie foarte strictă. Acum, cetăţenii turci trebuie să meargă la consulat cu rezervarea la hotelul din România, cu biletul de călătorie şi asigurarea medicală şi să demonstreze că au pentru vizita în România 50 de euro pe zi, dar nu mai puţin de 500 de euro în total”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mirela Matichescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care a fost prezentă la târgul de turism EMITT – East Mediterranean International Tourism and Travel Exhibition, desfăşurat în perioada 30 ianuarie-2 februarie la Istanbul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi aşa au cântat la liră (turcească)

    Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

    După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

    Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un “plan B sau C” pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

    Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.

  • Bulgaria şi Turcia vor construi un gazoduct care le va conecta sistemele de distribuţie a gazelor, conferind statului bugar o anumită independenţă faţă de livrările de gaze ruseşti

    “Am luat decizia concretă de a construi un gazoduct care să lege sistemele de distribuţie a gazelor din Bulgaria şi Turcia. Va fi o sursă crucială de diversificare a livrărilor de gaze naturale pentru ţara noastră”, a declarat ministrul bulgar al Economiei şi Energiei, Dragomir Stoinev, în prezenţa omologului său turc Taner Yildiz.

    Valoarea proiectului nu a fost dezvăluită.

    În luna martie va fi semnat un acord care va include detaliile proiectului de construcţie a gazoductului, lung de 191 de kilometri, din care 114 pe teritoriul Turciei.

    Gazoductul, care urmează să fie construit în doi ani, va avea o capacitate anuală de transport de 3,5 miliarde de metri cubi.

    Bulgaria, care consumă anual 2,5-2,7 miliarde de metri cubi de gaze, depinde aproape în totalitate de gazele livrate de Rusia prin intermediul Ucrainei şi încearcă de mai mulţi ani să îşi diversifice furnizorii.

    Statul bulgar a început şi lucrări de conectare a reţelei sale de gaze cu cea a Greciei, pentru a primi gaze azere, odată cu construcţia gazoductului TAP, din 2019.

    Cei doi miniştri au anunţat şi înfiinţarea unei companii mixte între Compania Naţională de Electricitate (NEK) din Bulgaria şi o companie din Turcia care urmează să fie înfiinţată, pentru facilitatea exporturilor NEK în statul turc. Prin această companie mixtă, exporturile de electricitate în Turcia vor creşte de la 600 MW/h la 1.300-1.400 MW/h.

    Compania NEK se află într-o situaţie dificilă, iar această colaborare este una dintre soluţiile pentru îmbunătăţirea rezultatelor sale financiare, a spus Stoinev.

    Yildiz a spus că Bulgaria este un partener strategic pentru Turcia, nu doar un stat vecin. El a subliniat totodată că gazoductul South Stream este important pentru Turcia, întrucât traversează zona economică de la Marea Neagră a ţării.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în luna noiembrie că lucrările la tronsonul maritim al gazoductului South Stream în zona economică a Turciei va începe în 2014.

    South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni.

  • Cel puţin 16 morţi într-un dublu atentat comis la un post de frontieră între Siria şi Turcia

    Primul vehicul a explodat la o barieră situată în apropierea postului de frontieră din provincia Idleb (nord-vest), iar al doilea în interiorul acestuia, a precizat OSDO.

    Postul de frontieră este controlat de grupări rebele, angajate începând din 3 ianuarie în lupte sângeroase cu jihadişti ai Statului Islamic în Siria şi Levant (SIIL), foştii lor aliaţi în lupta împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

    Combatanţi din cadrul SIIL au preluat, luni, controlul asupra aeroportului militar Jarrah, în estul provinciei Alep (nord), care se afla în mâinile rebelilor încă din februarie 2013.

    În schimb, ei s-au retras din vestul acestei provincii.

  • SUA şi-au exprimat îngrijorarea faţă de scandalul de corupţie din Turcia

     Departamentul de Stat a anunţat că “a comunicat Guvernului” de la Ankara “sprijinul Statelor Unite pentru dorinţa poporului turc de a avea un sistem judiciar corect şi transparent” şi ataşamentul americanilor pentru “libertatea de exprimare şi a presei”.

    De trei săptămâni, Turcia este afectată de un scandal de corupţie fără precedent care vizează zeci de apropiaţi ai Guvernului islamo-conservator şi ameninţă direct poziţia premierului Recep Tayyip Erdogan, cu trei luni înainte de alegerile municipale.

    Acest scandal politico-financiar a condus la încarcerarea a aproximativ 20 de oameni de afaceri, patroni şi aleşi apropiaţi Guvernului, a provocat demisia a trei miniştri şi l-a obligat pe Erdogan să efectueze o vastă remaniere guvernamentală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abdullah Gül se poziţionează ca o alternativă la Recep Tayyip Erdogan, în Turcia

    În şase luni, a devenit un clasic al vieţii politice turce. În timp ce Erdogan susţine discursuri lungi presărate cu numeroase invective la adresa inamicilor săi, acuzaţi că vor să îl înlăture de la putere şi să destabilizeze ţara, Gül a apărut doar pentru a face apel la calm.

    Furtuna provocată de arestarea, la 17 decembrie, a zeci de directori, oameni de afaceri sau aleşi apropiaţi ai puterii nu face excepţie de la acest scenariu.

    În cele patru colţuri ale ţării, premierul a denunţat “conspiraţia” urzită împotriva lui şi ameninţă cu vehemenţă “statul în stat” format de poliţişii şi magistraţii aflaţi la originea anchetei care îl ameninţă.

    Şeful statului pare să i se opună sistematic lui Erdogan. Cu vocea sa joasă, el a asigurat că fenomenul corupţiei “nu va fi şi nici va putea fi înnăbuşit”.

    “Trebuie să ne abţinem de la orice poziţie şi comportament care ar putea dăuna statului de drept democratic“, a afirmat la 1 ianuarie preşedintele, în plin proces de epurare masivă a poliţiei şi magistraturii.

    Multă vreme inseparabili, Gül şi Erdogan au fondat împreună Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) în 2001. Dar odată cu alegerea primului în funcţia de preşedinte, în 2007, drumurile lor au început să se separe.

    Iniţial au avut divergenţe minore, pe tema Europei sau a sistemului constituţional, iar acestea au ieşit la iveală în timpul frondei antiguvernamentale din iunie.

    “Liderii (ţării) trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asculta atent divergenţele de opinii şi îngrijorările“, a pledat preşedintele, când şeful Guvernului trata manifestanţii drept “vandali” şi “hoţi”.

    Chiar dacă cele două personaje au evitat până în prezent orice confruntare directă, criza politică actuală a adâncit prăpastia care îi separă, consideră numeroşi comentatori.

    În timp ce şeful statului este cunoscut ca un apropiat al confreriei predicatorului musulman Fethullah Gülen, premierul o consideră vinovată de problemele judiciare care îi afectează anturajul.

    Relaţia lor a ajuns la limită atunci când Gül a făcut uz de veto împotriva a şapte dintre cei zece miniştri propuşi de Erdogan în cadrul precendentei remanieri precipitate de scandal, a subliniat profesorul Yuksel Sezgin, de la Universitatea americană Syracuse.

    Unii îi descriu chiar ca pe rivali direcţi la alegerile prezidenţiale din august, care vor fi disputate pentru prima dată prin scrutin universal direct.

    “Se poate spune că există o competiţie personală între cei doi”, consideră Nihat Ali Ozcan, de la universitatea privată TOBB din Ankara. “Această situaţie nouă a devenit o oportunitate pentru Gül”, adaugă el, “el poate obţine un avantaj real dacă problemele care îl ameninţă pe Erdogan se agravează”.

    În prezent, niciunul dintre ei nu şi-a dezvăluit intenţiile. “Toate opţiunile sunt deschise”, a declarat săptămâna trecută Abdullah Gül. Constrâns de o normă internă a partidului său de a părăsi funcţia la încheierea celui de-al treilea mandat, în 2015, Recep Tayyip Erdogan, nu face un secret din ambiţiile sale.

    Dacă unii oameni politici din cadrul AKP nu vor să creadă că preşedintele va avea îndrăzneala de a-l provoca pe premier, alţii subliniază că profilul moderat al primului i-ar putea seduce pe cei care, în tabăra prezidenţială, consideră că al doilea este incontrolabil.

    “Numeroşi membri de partid nu sunt mulţumiţi de atitudinea lui Erdogan de la începutul afacerii”, observă un diplomat occidental, “dacă o majoritate dintre ei sfârşeşte prin a-l considera un pericol, îi va fi dificil să rămână”.

    Înaintea unui eventual duel la vârf Erdogan-Gül, alegerile municipale din 30 martie ar putea servi drept arbitru.

    “Pentru moment, suntem în ceaţă. Sondajele cunoscute evaluează scorul AKP de la 36 la 52 la sută, respectiv mai mult decât la alegerile din 2011 (50 la sută)!”, constată Cengiz Aktar, profesor de ştiinţe politice la universitatea privată Sabanci din Istanbul.

    “Dar suntem siguri de faptul că aceste alegeri se vor transforma într-un referendum pentru sau contra Erdogan”, adaugă el.

  • Cum i-a mers leului în 2013

    “Leul a avut o evoluţie pozitivă în primele 11 luni ale anului 2013, apreciindu-se uşor raportat la Euro; luna decembrie nu a fost însă favorabilă monedei naţionale, aceasta scăzând cu aproape 0,9% faţă de Euro: neînţelegerile de pe scena politică internă au afectat mediul economic şi au transmis către investitori semnale privind o anumită instabilitate; în plus, la reuniunea sa din 17-18 decembrie, Rezerva Federală a SUA a anunţat că, începând cu luna ianuarie a anului 2014, va reduce cu cca 11,7% programul de relaxare cantitativă, iar acest anunţ a adus volatilitate în pieţe. Referitor la scăderea semnificativă a Coroanei cehe în 2013, trebuie să reamintim că evoluţia nesatisfăcătoare a economiei a determinat Banca Naţională a Cehiei să intervină pe piaţa de schimb valutar pentru a deprecia moneda, cu obiectivul de a impulsiona exporturile şi a creşte inflaţia, aflată la un nivel îngrijorător de scăzut”, a arătat Silviu Pojar, sales manager în cadrul sucursalei din România a Noble Securities, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

    La nivelul întregii Europe, lira turcească a marcat cea mai mare depreciere faţă de euro în 2013, moneda prăbuşindu-se cu cca 25%, atât ca urmare a numeroaselor conflicte de stradă care au avut loc în Turcia, cât şi din cauza scandalurilor de corupţie izbucnite în decembrie, care au afectat guvernul de la Ankara. “Contextul rămâne delicat: situaţia din Turcia pare a fi încă destul de departe de o rezolvare completă şi, în plus, ar putea fi de aşteptat anumite dezechilibre generate de devalorizarea semnificativă a Lirei turceşti şi creşterea neîncrederii investitorilor, iar faptul că economia sa depinde de împrumuturi externe nu avantajează deloc Turcia în acest moment”, a arătat Silviu Pojar.

    Pentru moneda unică europeană, 2013 a fost un an pozitiv, euro apreciindu-se cu aproape 4,4% faţă de dolarul american; în decembrie, moneda unică europeană a atins maximul ultimilor doi ani raportat la USD. “Unii investitori au considerat că Fed a redus prea puţin programul de achiziţii de obligaţiuni, aşa încât moneda americană “a ratat” o apreciere consistentă în decembrie”, a precizat Silviu Pojar. Tot luna trecută Standard & Poor’s a retrogradat cu o treaptă ratingul de credit pe termen lung al Uniunii Europene, de la “AAA” la “AA+”, agenţia de rating acuzând deteriorarea situaţiei financiare. “Evenimentul nu a afectat însă încrederea investitorilor în Euro, moneda unică europeană apreciindu-se în decembrie faţă de Dolarul american, pe fondul altor semnale considerate de pieţe drept favorabile pentru euro”, a mai explicat Pojar.

    De altfel, aproape toate monedele din UE s-au apreciat în 2013 în raport cu Dolarul american, iar Leul s-a aflat în grupul celor care au marcat creşteri semnificative, având în vedere că la finele lui decembrie moneda naţională a înregistrat o apreciere de cca 3,7%, comparativ cu cotaţia sa de la începutul anului faţă de USD. “Aşteptările sunt mari în 2014 atât în ceea ce priveşte Europa, cât şi SUA; moneda unică europeană va avea nevoie de reconfirmări puternice în ceea ce priveşte economia regiunii pentru a-şi putea menţine aprecierea faţă de USD. Anul curent este important pentru Euro şi din prisma faptului că Letonia trece oficial la moneda unică europeană, devenind al 18-lea stat membru al Zonei Euro. În ceea ce priveşte România, evoluţiile economiei locale se anunţă a fi pozitive în acest an; 2014 ar putea fi însă volatil pentru moneda naţională, având în vedere că alegerile (prezidenţiale şi europarlamentare) ar putea stimula apariţia unei instabilităţi politice, care s-ar reflecta desigur în pieţele financiare”, a precizat Pojar.